Radio România Internațional

Tag: carburanti

  • Parlamentul European a adoptat reforma sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii

    Parlamentul European a adoptat reforma sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii

    Reforma sistemului de comercializare a certificatelor de emisii presupune că emisiile de gaze cu efect de seră trebuie reduse cu 62% până în 2030 comparativ cu nivelurile din 2005. De asemenea, se elimină treptat certificatele gratuite pentru companii din 2026 până în 2034 şi se creează un nou sistem dedicat carburanţilor din transportul rutier şi pentru clădiri, care va stabili preţul emisiilor din aceste sectoare începând cu 2027 (sau 2028 dacă preţurile la energie sunt mult prea ridicate). În plus, pentru prima oară, Parlamentul European a votat să includă emisiile din sectorul maritim şi a convenit să revizuiască normele pentru aviaţie. Astfel, se vor elimina treptat, până în 2026, certificatele gratuite acordate sectorului aviatic şi se va promova folosirea combustibililor de aviaţie derivaţi din surse regenerabile.

    Totodată, Parlamentul a adoptat normele care reglementează noul mecanism al Uniunii Europene de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon. Acesta urmăreşte să garanteze că eforturile Uniunii şi cele globale în domeniul climei nu sunt subminate de relocarea producţiei în state cu politici mai puţin ambiţioase. Sunt vizate fierul, oţelul, cimentul, aluminiul, îngrăşămintele, electricitatea, hidrogenul şi, în anumite condiţii, emisiile indirecte. Importatorii acestor bunuri vor trebui să plătească diferenţa dintre preţul carbonului plătit în ţara de producţie şi preţul certificatelor de emisii de carbon din Uniune.

    Nu în ultimul rând, Parlamentul European a adoptat acordul încheiat cu ţările Uniunii de a crea, în 2026, Fondul pentru atenuarea impactului social al acţiunilor climatice, pentru a garanta că tranziţia climatică va fi echitabilă şi incluzivă din punct de vedere social. Gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile şi utilizatorii de transport care sunt afectaţi în mod deosebit de sărăcia energetică şi a transporturilor vor beneficia de acest fond.


  • CE a selectat 26 de proiecte din 12 țări membre care vor primi un total de 189 de milioane de euro

    CE a selectat 26 de proiecte din 12 țări membre care vor primi un total de 189 de milioane de euro

    Proiectul include staţii de încărcare pentru vehicule electrice, staţii pentru încărcare cu hidrogen, precum şi instalaţii similare pentru serviciile de asistenţă din aeroporturi, puncte de încărcare care fac parte din rețeaua transeuropeană de transport.

    Banii constituie în totalitate finanțare din fonduri europene și vin pe linia facilității pentru infrastructura carburanților alternativi.

    Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a punctat beneficiile pentru cele 12 țări membre: Solicitările de finanțare în cadrul Facilității de infrastructură a combustibililor alternativi continuă să crească, ilustrând angajamentul industriei transporturilor față de trecerea la soluții durabile. Investiția noastră de 189 de milioane de euro se va traduce în aproximativ 2.000 de puncte de încărcare, plus aproximativ 63 de stații de alimentare cu hidrogen. Patru proiecte vor sprijini electrificarea serviciilor de manipulare la sol în aeroporturi, de exemplu prin electrificarea echipamentelor de sprijin și instalarea infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor de serviciu, a spus Adina Vălean.

    Printre statele selecționate se numără și România, cu două proiecte în valoare de peste 16 milioane de euro: unul înaintat de OMV Petrom și altul de către Rompetrol. Acestea prevăd instalarea a 432 de stații electrice de încărcare.

    UE continuă să sprijine proiecte care urmăresc să stimuleze trecerea către forme de transport mai puțin poluante. Astfel de proiecte contribuie la atingerea obiectivelor Uniunii în materie de climă, precum și la stimularea creșterii economice și la crearea de locuri de muncă, susține directorul interimar al Agenției Executive Europene pentru Climă, Infrastructură și Mediu Paloma Aba Garrote.

    Contribuția financiară a Uniunii Europene vine sub formă de granturi.


  • Măsuri în domeniul energiei

    Măsuri în domeniul energiei

    Războiul din Ucraina vecină şi criza energetică pe care a
    generat-o în întreaga Europă i-a obligat, de-a lungul întregului an, şi pe
    decidenţii de la Bucureşti să găsească, în regim de urgenţă, soluţii
    legislative care să garanteze livrarea de electricitate, gaz şi căldură,
    deopotrivă pentru populaţie şi actorii economici. Cum actele normative n-au
    fost întodeauna coerente, n-a fost domeniu în care regulile jocului să se
    schimbe mai frecvent. Guvernul a adoptat, în şedinţa de miercuri, ultima din
    acest an, un nou proiect de ordonanţă, prin care este eliminată declaraţia pe
    proprie răspundere privind consumul de energie electrică. Aceasta trebuia
    completată de către clienţii casnici cu mai multe case sau apartamente. Cerinţa
    era stipulată într-o lege nouă, ce a provocat confuzie în rândul persoanelor
    fizice, precum şi al distribuitorilor de energie electrică. Din acest motiv,
    coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR a decis ca declaraţia să fie eliminată,
    printr-un act normativ adoptat de Executiv.


    Tot miercuri, Guvernul a decis
    că măsura compensării preţului la carburanţi, cu 50 de bani (echivalentul a 10
    eurocenţi) pe litru, nu se va mai aplica de la 1 ianuarie 2023. Premierul
    Nicolae Ciucă spune, însă, că autorităţile sunt pregătite să recurgă din nou la
    această soluţie, în cazul în care preţurile vor avea o evoluţie care să
    depăşească puterea de cumpărare a cetăţenilor.


    Executivul a mai anunţat ca va
    impune impozite suplimentare firmelor din energie care au avut câştiguri
    substanţiale în contextul crizei din ultima perioadă. Actul normativ
    supraimpozitează cu 60% profiturile foarte mari pe care le-au realizat anul
    acesta companiile din domeniile petrol, gaze naturale, cărbune şi rafinăriile.
    Secretarul de stat în ministerul de Finanţe, Mihai Diaconu, a explicat că baza
    impozabilă este reprezentată de ceea ce depăşeşte cu mai mult de 20% media
    profiturilor pe ultimii patru ani. Cea mai mare parte a sumelor astfel obţinute
    vor fi direcţionate către finanţarea investiţiilor – promit guvernanţii.
    Reprezentanţii companiilor din domeniu consideră, însă, că procentul
    supraimpozitării e prea mare şi afirmă că măsura le va bloca propriile
    investiţii. Operatorii din energie susţin că 33% ar fi fost un cotă adecvată de
    supraimpozitare.


    În sfârşit, Guvernul amână până pe 31 octombrie 2023
    închiderea grupurilor energetice pe bază de lignit Rovinari şi Turceni din
    cadrul Complexului Energetic Oltenia, precum şi a exploatărilor
    miniere aferente. Potrivit angajamentelor asumate de România prin Planul
    Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), acestea ar fi trebuit închise până
    la finalul acestui an. Guvernul a motivat amânarea invocând situaţia energetică
    extrem de dificilă din ţară şi din întreaga Europă, inclusiv din cauza
    atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.



  • Păhălu a carburanţălor, compensat ma largu

    Păhălu a carburanţălor, compensat ma largu

    Tru cadrul a misurlor di agiutari a populațillei, Executivlu di București apufusi, gioi, prilundzirea a vadilui tra s’da compensari tră păhălu la combustibili. Partenerlli ditu coaliţia di guvernare apufusiră ţănearea generală a compensarillei ti păhadzlli a carburanților ti nica trei meşi, dimi până la bitisita a anlui. Sumvenţionarea va s’hibă băgată tru lucru cu 50 di bani la naftă şi motorină. Ea eara tru lucru di trei meşi, di la 1 alunaru, și vrea s’bitisea tru dzuua ditu soni a meslui yismăciuni. Premierul Nicolae Ciucă diclară că easti ananghi di prilundzirea a aliştei compensari, tră s’contracariadză efectele negative a creaştirillei păhadzloru la naftă şi motorină ti nivelu di bană ali populaţie şi ti opearatorlli economiţ. El nica spusi că misura, ari adusă efecte, lucru cari fu vizibil tru treilli mesi ditu soni, di aprăftăsi, practic, stabilizarea nica şi scădirea a păhălui la combustibil. Ma multu, aestă apofasi adusi efecte pi tut şingirlu, di la furnizor pană la consumator.



    Secretarlu di stat tru Ministerul Energiei, Dan Drăgan, diclară că operatorlli economiţ cari vindu nafta şi motorină cătră muştiradzlli finali, persoane fiziţi ică juridiţi, cata cum şi cătră operatorlli economiţ autorizaţ cari ancupără carburanţă ditu dipozite şi ditu staţii di distribuţie şi cari da ună ñicurari di 0,5 lei pe litru inclusiv TVA la păhălu di vindiari, au hăiri di la bugetlu di stat ti ună compensare di 0,25 lei litru, inclusiv TVA aferentă ti ñicurarea faptă. Tru kirolu di băgari tru lucru, operatorlli economiţ cari vindu naftă şi motorină va lu afişeadză păhălu cari includi aestă ñicurari di păhă, iara, tru sistemlu di gestiune şi la pompă, va s’hibă angrăpsitu păhălu di vindiari fără ñicurarea comercială, cundille Dan Drăgan. Uidisitu cu oficialu ditu Ministerlu ali Energie, tră proţlli meşi ti băgari a aliştei misură, impactul bugetar fu estimat la aproapea 600 di milioane di lei (circa 120 di milioane di euro), iara tră yinitorlli trei meşi, sumedru, brumaru şi andreu, autorităţli estimeadză idyiulu impactu.



    S-cundillemu că, ñiercuri, păhălu ti motorină scădzu sum 8 lei pi litru, tră prota oară tru şasilli meşi ditu soni, ase că România ari, tru aestă oară, şasilu nai ma ñîcu păhă ditu bloclu comunitar. Trendul discendint acaţă linia pi cari s-angrăpsi, şi păhălu la naftă, agiumsi la 7,15 lei pi litru, tru scădiare cu aproapea 12 % andicra di maximul agiumtu tru meslu alunaru a aluştui anu. Tru toplu a văsiliiloru cu nai ma ieftină naftă, România easti, tru kirolu di tora, pi loclu 8 tru Uniunea Europeană. Cându Guvernul avea apufusită compensarea păhălui a carburanților, la bitisita a meslui cirişaru, nafta custusea 8,65 di lei/ litru, iara motorina ma multu di 9 lei.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Preţul carburanţilor, compensat în continuare

    Preţul carburanţilor, compensat în continuare

    În cadrul măsurilor de sprijin a populației, Executivul de la
    București a decis, joi, prelungirea termenului de acordare a compensării
    preţului la combustibili. Partenerii din coaliţia de guvernare au stabilit
    menţinerea generală a compensării prețurilor carburanților pentru încă trei
    luni, aşadar până la sfârşitul anului. Subvenţionarea va fi aplicată cu 50 de
    bani la benzină şi motorină. Ea era în vigoare de trei luni, de la 1 iulie, și
    urma să expire în ultima zi a lunii septembrie. Premierul Nicolae Ciucă a
    declarat că este nevoie de prelungirea acestei compensări, pentru a contracara
    efectele negative ale creşterii preţurilor la benzină şi motorină asupra
    nivelului de trai al populaţiei şi asupra operatorilor economici. El a mai
    spus că măsura a produs, deja, efecte, lucru care a fost vizibil în ultimele
    trei luni, reuşindu-se, practic, stabilizarea şi chiar scăderea preţului la
    combustibil. Mai mult, această decizie a produs efecte pe întregul lanţ, de la
    furnizor pană la consumator.


    Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Dan Drăgan, a declarat că operatorii
    economici care comercializează benzină şi motorină către clienţii finali,
    persoane fizice sau juridice, precum şi către operatorii economici autorizaţi
    care achiziţionează carburanţi din depozite şi din staţii de distribuţie şi
    care acordă o reducere de 0,5 lei pe litru inclusiv TVA la preţul de vânzare,
    beneficiază de la bugetul de stat de o compensare de 0,25 lei litru, inclusiv
    TVA aferentă reducerii acordate. Pe perioada de aplicare, operatorii economici
    care vând benzină şi motorină vor afişa preţul care include această reducere de
    preţ, iar, în sistemul de gestiune şi la pompă, va fi înscris preţul de vânzare
    fără reducerea comercială, a precizat Dan Drăgan. Potrivit oficialului din
    Ministerul     Energiei, pentru primele luni
    de aplicare a acestei măsuri, impactul bugetar a fost estimat la aproximativ 600
    de milioane de lei (circa 120 de milioane de euro), iar pentru următoarele trei
    luni, octombrie, noiembrie şi decembrie, autorităţile estimează acelaşi impact.


    De menționat faptul că, miercuri, preţul motorinei a scăzut sub 8 lei pe litru,
    pentru prima oară în ultimele şase luni, astfel că România are, în acest
    moment, al şaselea cel mai mic preţ din blocul comunitar. Trendul descendent
    urmează linia pe care s-a înscris, deja, şi preţul la benzină, ajuns la 7,15
    lei pe litru, în scădere cu aproape 12 % faţă de maximul atins în luna iulie a
    acestui an. În topul ţărilor cu cea mai ieftină benzină, România se află, în prezent,
    pe locul 8 în Uniunea Europeană. Când Guvernul hotărâse compensarea prețului
    carburanților, la sfârșitul lunii iunie, benzina costa 8,65 de lei/ litru, iar
    motorina mai mult de 9 lei.



  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 18.09 – 24.09.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 18.09 – 24.09.2022

    Prezență românească la funeraliile di Londra


    Prezidentulu Klaus Iohannis, custodele a Coroanăllei ali Românie, Margareta, şi principele consort Radu loară parti la Funeraliile de Stat a Văsiloañillei Elisabeta a II-a cari s-dizvărtiră luni la Londra. La nai ma mare adunare de lideri mondiali tru un singuru loc ditu istoria planetei, fură prezenți tru un total pisti 2.000 de căslisiţ, “După ţi lom parti la funeraliile de stat a Majestatillei a Llei Defuncte Văsiloanea Elisabeta a II-a, spun nica na oară, tru numa a popului român, tută a noastră compasiune tră aestă mari kirari”, angrăpsi Klaus Iohannis pi un singiru di socializare. Și Casa Regală a României pitricu un mesaj. ʺMajestatea Sa Margareta avu tru Văsiloanea Elisabeta a II-a, pi hiotea a kirolui, neise a banăllei a llei, un inegalabil agiutoru, model di cârmuire regală şi curayiu, un far luñinos. Văsiloanea Elisabeta fu totna prezentă tru bana a Familiei Regale române şi avu ună niacumtinată ligătură de familieʺ – cundille Casa Regală a României. Dolli descendenţă a Reginăllei Victoria, Elisabeta a II-a și fostul Văsille Mihai I ali Românie, ţi muri tru 2017, fură cusuriñi de gradul al III-lea. Iara năulu Văsille ali Marii Britanii, Charles al III-lea, easti un soţu aprukeatu al României. Năuntrul a Casăllei Nirlă, ţi u ari ca nicukiru actualul Suveran la Viscri, tru județul Brașov (centrul României), ambasadorul britanic Andrew Noble şi membri a comunitatillei feaţiră aţea ditu soni tiñiseari ti Majestatea Llei Văsiloanea Elisabeta a II-a.



    Prezidentulu României la Adunarea Generală a ONU


    La aţea di a 77-a Adunare Generală a ONU, dizvărtită New York, prezidentulu României, Klaus Iohannis, scoasi tru videală ananghea a niscantoru carii comune tru ligătură cu provocărli la nivel global, de la situaţia ditu Ucraina până la alxerli climatice i accesul la educaţie. Anamisa di temele zburăti eara şi securitatea energetică, iar Klaus Iohannis cundille că energia nu lipseaşti s’agiungă ună hălati di şantaj. Klaus Iohannis: “Securitatea energetică easti ună preocupare globală cari caftă cearei comune şi acţiuni responsabile. Lipseasti s’evităm filisearea ali energiei ca instrument de şantaj. Securitatea energetică necesită investiţii strategice tru surse regenerabile, tru energie nucleară, cu noi proiecte orientate spre viitor, precum reactoare modulare mici sau cu hidrogen. De asemenea, necesită preţuri la energie cari să fie accesibile cetăţenilor noştri. Legătura ditutre schimbările climatice, pace şi securitate ar trebui să fie mai proeminentă tru discuţiile noastre, inclusiv tru cadrul Consiliului de Securitate”.


    La reuniunea de la New York, șefii de stat și de guvern au denunțat ditu nou invadarea Ucrainei, după anunțul Kremlinului privind mobilizarea parțială a rezerviștilor. “România va continua să sprijine Ucraina”, a declarat prezidentulu Klaus Iohannis tru plenul Adunării Generale a ONU şi amintit că Bucureștiul a oferit asistenţă umanitară directă celor pisti 2,3 milioane de refugiaţi ucraineni cari ne-au trecut graniţa tru cele șapte luni de război. Şeful statului a spus că nu există justificari tră agresiunea militară împotriva unui stat suveran, precizând tru același timp că democraţia şi drepturile universale ale omului sunt aspiraţii legitime tră trutreaga omenire. “România reiterează apelul către Rusia de a truceta imediat agresiunea împotriva Ucrainei şi de a-şi retrage complet toate forţele armate” – a transmis Klaus Iohannis.



    Șeful diplomației române la andamasili di New York


    După ţ Vladimir Putin deadi cumandu ti mobilizarea a sute de ñilli de ruşi tră s’alumtă tru Ucraina, miniştrii de Externe ditu Uniunea Europeană avură ună anadamasi de urgenţă ñiercuri, la New York. Tru ună Declaraţie, elli ondamnat sertu acţiunile recente de escaladare ale Rusiei tru contextul agresiunii ilegale, neprovocate şi nejustificate contra ali Ucraină. Tru cadrul ali reuniunii, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a condamnat tru termenii cei mai fermi acţiunile recente ale Kremlinului, inclusiv decizia de mobilizare parţială şi de organizare a referendumurilor ilegale tru regiunile ocupate ditu Ucraina vecină. Potrivit oficialului român, aceastia reprezintă o trucălcari a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei vecine, precum şi a dreptului internaţional, inclusiv a Cartei ONU şi a principiilor pe cari se fundamentează ordituea internaţională bazată pe reguli. De asemenea, Bogdan Aurescu a precizat că easti complet inacceptabilă folosirea ameninţării privind utilizarea armelor nucleare. Tot despre evoluţiile recente ditu Ucraina şi impactul acestora asupra securităţii europene şi euroatlantice s-a discutat și la reuniunea tru formatul Bucureşti 9, organizată tru marja Adunării Generale a ONU. Bogdan Aurescu a evocat utilizarea B9 ca instrument util de coordonare transatlantică tru toată perioada de după declanşarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.



    Muabeţ tră energhie, carburanță şi tinii di cafi mesu


    Tru kirolu anda premierul Nicolae Ciucă identifică, gioi, București, cu miniştrii Energiei ditu regiune soluții tră asigurarea resursilor di gaze la nivel regional, membrilli ali Comisie economiţi ditu Senatul a Româniillei zburără cu furnizorii de energie şi cu autorităţile ditu domeniu ti misurle băgati tru Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului cari reglementează piaţa di profil. Până va s’llia ună apofasi, ama, România arămâne codașă la misurle loate tră ñicurarea a impactului crizei ditu energie. Un raport adratu de un grup de analiză di Bruxelles spuni că tru kirolu anda Germania ahărdzi pisti 100 de miliarde de euro, tru România nota de plată easti de maş şapte miliarde de euro. Tru aestu kiro, partidele ditu coaliţia de guvernare s’akicăsiră s’prilundzească subvenţionarea păhălui ti carburantu la pompă până la inşita a anlui. Di altă parte, ministrul a Lucurlui, Marius Budăi, dimăndă că pensiile pot tra s’crească cu nai puţăn 10% de la 1 di yinaru. Iara cu sindicatele și patronatele, spune ministrul, vas a zburască ti ună crişteari a tiñiillei di cafi mesu minim brut pi văsilie. Aestu lucru tru condițiile tru cari Parlamentul European apufusi că statele membre, inclusiv România, lipseaşti s’garanteadză tiñii di cafi mesu minime cari da asiguripsescu a cetăţenilor un bănaticu tiñisitu, ţănânda isapea custusearea a banallei şi nivelu general a tiñiiloru di cafi mesu. Tru aestu kiro, tru România, tiñia di cafi mesu di mesi easti de 2.550 de lei brut, dimi niheamă pisti 500 de euro.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • România, preţuri record la energie

    România, preţuri record la energie

    Facturile din România la utilităţi au avut cea mai mare creştere
    din Uniunea Europeană – arată un studiu al Fundaţiei Friedrich-Ebert-Stiftung.
    Acestea sunt cu 124% mai mari faţă de valorile de referinţă din 2015. Prin
    comparaţie, media europeană este de 110%. În acelaşi timp, inflaţia raportată
    la indicele preţurilor de consum este de 115%, astfel că românii plătesc mai
    mult pentru toate cheltuielile curente. Trista realitate de zi cu zi confirmă
    statisticile, care, însă, nu țin de cald – la propriu – nimănui. Cum iarna bate
    la ușă, oamenii își fac griji de unde vor scoate tot mai mulți bani pentru gaze
    naturale, curent electric ori, după caz, lemne de foc. Alternativa e una
    singură: dacă nu au de unde, vor fi nevoiți să îndure
    frigul și întunericul.

    În Parlament, dezbaterile asupra ordonanţei
    guvernamentale de urgență privind plafonarea prețului la energie electrică continuă. Social-democraţii, din coaliția la
    Putere, spun că actul normativ trebuie îmbunătăţit şi cer, între altele, ca
    plafonarea să se raporteze la consumul curent, nu la cel de anul trecut, așa
    cum prevede, acum, documentul, în defavoarea multor români. PNL, la
    co-guvernare, vrea, în schimb, ca plafonul să fie stabilit în funcţie de
    consumul din ultimii trei ani pentru fiecare lună în parte. La dezbaterile din Parlament, Autoritatea Naţională de
    Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) susține, și ea, că forma cea mai
    echitabilă este raportarea la un istoric de consum, un calcul al preţului la
    energie în funcţie de factura curentă fiind complicat pentru furnizori. Furnizori
    care – beneficiari direcți ai creșterilor exorbitante de prețuri – atrag
    atenţia că, după intrarea în vigoare, la 1 septembrie, a ordonanţei privind
    plafonarea preţurilor, există, deja, probleme cu lichidităţile, din cauza
    decontărilor întârziate. Această situaţie – spun
    furnizorii – creează un risc mare de apariţie a unor blocaje financiare în
    domeniu.

    În cazul intrării în incapacitate de plată a unui furnizor de energie,
    consumatorii vor fi preluaţi de ceilalţi furnizori, în anumite condiţii. Dacă
    problema s-ar rezolva relativ ușor în cazul furnizorilor mici, complicații ar
    apărea, în schimb, în cazul celor mari, care au câteva milioane de consumatori.
    Spectrului frigului și întunericului i se adaugă și cel al unei eventuale
    lipse, din magazine, a alimentelor românești. Preţurile tot mai mari la energie
    şi carburanți afectează domeniile agricole. De aceea, femierii au solicitat,
    recent, Guvernului măsuri rapide care să introducă agricultura în rândul
    sectoarelor pentru care se aplică plafonarea preţului la curent. Protejarea agriculturii, sector vital pentru
    siguranţa alimentară a populaţiei unei ţări, este de importanţă strategică -
    spun femierii.


  • Retrospectiva săptămânii 18.09 – 24.09.2022

    Retrospectiva săptămânii 18.09 – 24.09.2022

    Prezență
    românească la funeraliile de la Londra


    Președintele
    Klaus Iohannis, custodele Coroanei României, Margareta, şi principele consort
    Radu au participat la Funeraliile de Stat ale Reginei Elisabeta a II-a care s-au
    desfăşurat luni la Londra. La cea mai mare adunare de lideri mondiali într-un
    singur loc din istoria planetei, au fost prezenți în total peste 2.000 de
    invitaţi, După ce am participat la funeraliile de stat ale Majestăţii Sale
    Defuncte Regina Elisabeta a II-a, exprim încă o dată, în numele poporului
    român, întreaga noastră compasiune pentru această mare pierdere, a scris Klaus
    Iohannis pe o rețea de socializare. Și Casa Regală a României a transmis un
    mesaj. ʺMajestatea Sa Margareta a avut în Regina Elisabeta a II-a, de-a lungul
    întregii vieţi, un inegalabil sprijin, model de cârmuire regală şi curaj, un
    far luminos. Regina Elisabeta a fost mereu prezentă în viaţa Familiei Regale
    române şi a păstrat o neîntreruptă legătură de familieʺ – a subliniat Casa
    Regală a României. Ambii descendenţi ai Reginei Victoria, Elisabeta a II-a și
    fostul Rege Mihai I al României, decedat în 2017, au fost veri de gradul al
    III-lea. Iar noul Rege al Marii Britanii, Charles al III-lea, este un prieten
    apropiat al României. În incinta ‘Casei Albastre’, deţinută de actualul Suveran
    la Viscri, în județul Brașov (centrul României), ambasadorul britanic Andrew
    Noble şi membri ai comunităţii au adus, de asemenea, un ultim omagiu Majestăţii
    Sale Regina Elisabeta a II-a.



    Președintele
    României la Adunarea Generală a ONU


    La
    cea de-a 77-a Adunare Generală a
    ONU, desfăşurată la New York, preşedintele României, Klaus Iohannis, a
    evidenţiat necesitatea unor soluţii comune în privinţa provocărilor la nivel
    global, de la situaţia din Ucraina până la schimbările climatice sau accesul la
    educaţie. Printre temele abordate s-a aflat şi securitatea energetică, iar
    Klaus Iohannis a subliniat că energia nu trebuie să devină un instrument de şantaj.
    Klaus Iohannis: Securitatea energetică este o preocupare globală care
    necesită soluţii comune şi acţiuni responsabile. Trebuie să evităm folosirea
    energiei ca instrument de şantaj. Securitatea energetică necesită investiţii
    strategice în surse regenerabile, în energie nucleară, cu noi proiecte
    orientate spre viitor, precum reactoare modulare mici sau cu hidrogen. De
    asemenea, necesită preţuri la energie care să fie accesibile cetăţenilor
    noştri. Legătura dintre schimbările climatice, pace şi securitate ar trebui să
    fie mai proeminentă în discuţiile noastre, inclusiv în cadrul Consiliului de
    Securitate    .

    La reuniunea de la New York, șefii de stat și de guvern
    au denunțat din nou invadarea Ucrainei, după anunțul Kremlinului privind mobilizarea
    parțială a rezerviștilor. România va continua să sprijine Ucraina,
    a declarat preşedintele Klaus Iohannis în plenul Adunării Generale a ONU şi
    amintit că Bucureștiul a oferit asistenţă umanitară directă celor peste 2,3
    milioane de refugiaţi ucraineni care ne-au trecut graniţa în cele șapte luni de
    război. Şeful statului a spus că nu există justificare pentru agresiunea
    militară împotriva unui stat suveran, precizând în același timp că democraţia
    şi drepturile universale ale omului sunt aspiraţii legitime pentru întreaga
    omenire. România reiterează apelul către Rusia de a înceta imediat
    agresiunea împotriva Ucrainei şi de a-şi retrage complet toate forţele
    armate – a transmis Klaus Iohannis.



    Șeful
    diplomației române la reuniuni la New York


    După
    ce Vladimir Putin a ordonat mobilizarea a sute de mii de ruşi pentru a lupta în
    Ucraina, miniştrii de Externe din Uniunea Europeană au avut o reuniune de
    urgenţă miercuri, la New York. Într-o Declaraţie, ei au condamnat ferm acţiunile
    recente de escaladare ale Rusiei în contextul agresiunii ilegale, neprovocate
    şi nejustificate împotriva Ucrainei. În cadrul reuniunii, șeful diplomației
    române, Bogdan Aurescu, a condamnat în termenii cei mai fermi acţiunile recente
    ale Kremlinului, inclusiv decizia de mobilizare parţială şi de organizare a
    ‘referendumurilor’ ilegale în regiunile ocupate din Ucraina vecină. Potrivit oficialului român, acestea reprezintă o
    încălcare a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale
    Ucrainei vecine, precum şi a dreptului internaţional, inclusiv a Cartei ONU şi
    a principiilor pe care se fundamentează ordinea internaţională bazată pe
    reguli. De asemenea, Bogdan Aurescu a precizat că este complet inacceptabilă
    folosirea ameninţării privind utilizarea armelor nucleare. Tot despre evoluţiile
    recente din Ucraina şi impactul acestora asupra securităţii europene şi
    euroatlantice s-a discutat și la reuniunea în formatul Bucureşti 9, organizată
    în marja Adunării Generale a ONU. Bogdan Aurescu a evocat utilizarea B9 ca
    instrument ‘util’ de coordonare transatlantică în toată perioada de după
    declanşarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.



    Discuții
    despre energie, carburanți și salarii


    În
    timp ce premierul Nicolae Ciucă a identificat, joi, la București, cu miniştrii Energiei
    din regiune soluții pentru asigurarea resurselor de gaze la nivel regional, membrii
    Comisiei economice din Senatul României au discutat cu furnizorii de energie şi
    cu autorităţile din domeniu despre măsurile incluse în Ordonanţa de Urgenţă a
    Guvernului care reglementează piaţa de profil. Până se va lua o decizie însă,
    România rămâne codașă la măsurile luate pentru atenuarea impactului crizei din
    energie. Un raport realizat de un grup de analiză de la Bruxelles arată că în
    timp ce Germania a alocat peste 100 de miliarde de euro, în România nota de
    plată este de doar şapte miliarde de euro. Între timp, partidele din coaliţia
    de guvernare au convenit să prelungească subvenţionarea preţului carburantului
    la pompă până la sfârşitul anului. Pe de altă parte, ministrul Muncii, Marius
    Budăi, a anunțat că pensiile ar putea creşte cu cel puţin 10% de la 1 ianuarie.
    Iar cu sindicatele și patronatele, spune ministrul, se va discuta despre o majorare
    a salariului minim brut pe ţară. Acest lucru în condițiile în care Parlamentul
    European a stabilit că statele membre, inclusiv România, trebuie să garanteze
    salarii minime care permit cetăţenilor un trai decent, ţinând seama de costul
    vieţii şi de nivelul general al salariilor. În prezent, în România, salariul
    minim este de 2.550 de lei brut, adică puțin peste 500 de euro.


  • Prețul carburanților parțial compensat

    Prețul carburanților parțial compensat

    Prețurile carburanților au crescut, în România, în ultima
    perioadă, constant, stârnind nemulțumirea șoferilor, care au protestat în
    benzinării. După o serie de discuții pe această temă în coaliția guvernamentală,
    premierul Nicolae Ciucă a anunțat, joi, că preţul carburantului la pompă va fi
    compensat. Astfel, de la 1 iulie, timp de trei luni, preţul ar urma să fie mai
    mic cu 50 de bani la fiecare litru. Reducerea va fi valabilă pentru toată
    lumea, particulari sau transportatori, şi va fi tipărită distinct pe bonul
    fiscal de la benzinărie. Nicolae Ciucă. Am identificat, împreună cu specialiştii, o
    soluţie de compensare în sumă fixă de 50 de bani care se va aplica direct la
    pompă. Mecanismul prin care să asigurăm stabilitatea preţurilor la combustibil
    va fi aplicat pentru o perioadă de trei luni. Compensarea va fi evidenţiată pe
    fiecare bon fiscal emis la staţiile de alimentare cu combustibil    ˮ.

    Compensarea urmează să fie aprobată de Guvern, printr-un act normativ, săptămâna viitoare. Potrivit
    premierului, Guvernul propune un mecanism care va avea un buget de două
    miliarde de lei. Un miliard de lei va proveni de la bugetul de Stat, iar
    celălalt miliard va fi dat de companiile din domeniul petrolier. Nicolae Ciucă
    a mai spus că, la finalul perioadei de compensare de trei luni, va fi analizată
    oportunitatea adoptării unui nou set de măsuri. Totodată, acesta a menţionat că
    Executivul are la îndemână un instrument utilˮ, respectiv ordonanţa de
    combatere a efectelor speculative. Prin acestea vom asigura un nivel ridicat
    de protecţie a consumatorilor împotriva creşterilor nejustificate ale preţurilorˮ,
    a susţinut Ciucă.

    Partidul din coaliția guvernamentală, PSD, susține, totuși,
    că cea mai bună soluție ar fi fost plafonarea. Respectăm decizia premieruluiˮ,
    declară social-democraţii, dar, dacă preţurile vor creşte din nou, vom reveni
    în coaliţie cu propunerea unui preţ maximal sau a limitării adaosului
    comercial. Din tabăra opoziţiei, USR a criticat decizia Guvernului şi
    pledează, în schimb, pentru reducerea TVA la combustibil de la 19 la 5%. La
    rândul său, președintele Klaus Iohannis a declarat că reducerea accizelor la
    carburanţi nu se poate face şi nu este posibilă plafonarea directă sau
    subvenţionarea preţului, menţionând că premierul Nicolae Ciucă l-a asigurat că
    suma necesară pentru compensarea cu 50 bani poate fi suportată de la buget. Reducerea
    accizelor este doar aşa, aparent, la îndemâna guvernelor, în realitate nu este,
    din cauza legislaţiei europene. Deci, la accize este uşor de umblat, dacă vrei
    să le creşti, dacă vrei să le scazi nu se prea poate sub un anumit nivelˮ, a
    precizat Klaus Iohannis.


  • Îngrijorări privind preţul carburanţilor

    Îngrijorări privind preţul carburanţilor

    România
    continuă să caute alternative la petrolul rusesc, după ce Uniunea Europeană a
    ajuns la un compromis pentru a renunța la cea mai mare parte din petrolul venit
    pe mare de la Moscova. Între timp, prețul carburanților crește de pe o zi pe
    alta, în condițiile în care Bucureștiul importă până la 70% din necesarul de
    petrol. 40% este din Kazahstan, iar restul de 30% era rusesc. Deşi pe plan
    european România este printre statele cu cotaţiile cele mai mici, industria
    cere guvernului o intervenţie pentru a opri efectul scumpirilor în lanţ în
    toată economia. Cea mai recentă statistică europeană, care a inclus şi ţările
    non-comunitare, arăta că benzina şi motorina au depăşit 2 euro în nouă state,
    cel mai mare nivel înregistrându-se în Norvegia, unde benzina era 2,6 euro, iar
    motorina 2,3 euro. Printre cele 40 de state analizate, cele mai mici preţuri erau,
    la începutul lunii, în Ungaria, unde carburantul a fost plafonat la 1,22 euro.
    În România, pretul benzinei ajunsese la 1,68 de euro, iar al motorinei la 1,8
    euro.


    Și prețurile continuă să crească. Luna trecută, guvernul de la București a
    adoptat acordarea unei subvenții de 50 de bani pe litrul de combustibil pentru
    transportatorii și distribuitorii din România, dar aceștia spun că măsura va
    avea un efect minor. Totuși, aproximativ
    3.000 de transportatori rutieri de marfă şi de persoane vor beneficia de
    compensarea creşterii preţului la combustibil prin această schemă de ajutor de
    stat, bugetul alocat fiind de 300 de milioane de lei (60 de milioane de
    euro).


    În urmă cu două luni, executivul
    discuta și despre reducerea accizelor sau a TVA-ului pentru carburanţi, însă nu
    a luat nicio decizie în acest sens. Potrivit analiştilor financiari, motivul ar
    fi că bugetul României, deja presat de inflaţie şi de ineficienţa colectării
    veniturilor, nu poate să renunţe la veniturile sigure care vin din acciză sau
    din TVA-ul pentru carburanţi. În aceste condiții, transportatorii din România
    solicită guvernului să plafoneze urgent preţurile la benzină şi motorină la
    tarife maximale, după modelul statelor vecine, şi atrag atenţia că luna
    viitoare sunt posibile noi scumpiri la carburanţi. Federaţia Operatorilor
    Români de Transport anunţă că vor fi proteste la intrarea în staţiile de
    alimentare din întreaga ţară şi încurajează persoanele juridice să susţină
    aceste demersuri prin toate mijloacele legale.


    De altfel, au și început
    proteste timide în ţară faţă de scumpirea continuă a carburanţilor. La
    Botoşani, spre exemplu, potrivit presei locale, mai mulţi şoferi au îngreunat
    intenţionat traficul la o staţie de combustibil, au alimentat cu doar câteva
    sute de mililitri şi au spălat parbrizul, după care au făcut plăţile, aşa că au
    fost perioade mai lungi de aşteptare pentru eliberarea pompelor. O acţiune
    similară a avut loc şi la Târgu Jiu, unde şoferii au oprit în dreptul pompelor
    doar pentru a-şi spăla parbrizele. Protestul a fost anunţat pe reţelele de
    socializare.


  • Măsuri pentru scăderea prețurilor carburanților și al energiei

    Măsuri pentru scăderea prețurilor carburanților și al energiei

    Liderii coaliției de guvernare de la București au convenit asupra unor noi măsuri menite să reducă facturile la gaze şi electricitate şi să ajute la calmarea puseului inflaţionist manifestat la acest început de an. Reducerea temporară cu 50% a accizei la carburanți se numără între acestea și vine în condițiile în care efectele crizei energetice se fac tot mai simțite. Calculele arată că în România ponderea combustibililor în totalul coşului de consum este de 8%, iar în cazul cetăţenilor cu venituri mici si medii această pondere poate ajunge chiar la 12%. Prin această măsură, validată marți de coaliția PSD – PNL – UDMR, prețul la pompă al motorinei și al benzinei ar urma să scadă imediat cu peste 1 leu, de la circa 7 lei/litru în prezent.

    Măsura a fost susţinută de social-democraţi, iar liderul PSD, Marcel Ciolacu, spune că soluţia este menită să stopeze valul de scumpiri.

    Marcel Ciolacu: Am văzut şi noi o scumpire a barilului de petrol, dar sperăm să echilibrăm acest lucru, şi de aceea s-a venit cu propunerea de reducere a accizei. Noi vorbim de problemele pe care le au românii şi să stopăm acest val de scumpiri.


    PNL, de principiu, este de acord cu reduceri de taxe, accize, impozite şi contribuţii şi orice înseamnă reducerea poverii fiscale – spune și liderul liberal, Florin Cîţu. El a menţionat că susţine măsura convenită, dar atrage atenţia că dacă nu scade preţul la pompă, cineva trebuie să îşi asume.

    Florin Cîţu: Să vedem analizele Ministerului Finanţelor. Scenariile pe care le prezintă – din punctul meu de vedere – sunt optimiste. Eu sper că nu sunt prezentate doar aşa, să mai împuşcăm un iepure, să spunem facem această măsură, pentru că ea costă 3-4 miliarde de lei.


    Pentru următoarele 6 luni, pentru benzina şi motorina standard, prin renunţarea la jumătate din valoarea accizelor la combustibili, statul român renunţă la încasarea unor venituri, iar cetăţenii şi toate companiile care deţin parcuri de autovehicule comerciale scăpă de marea povară a costurilor cu care se confruntă acum.

    În perioada imediat următoare, vor avea loc discuţii cu Comisia Europeană şi cu marile companii distribuitoare de carburanţi pentru ca preţurile la combustibil să fie reduse la un nivel suportabil pentru toţi consumatorii, fie ei persoane fizice sau companii, a anunțat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.

    Liderii coaliţiei de guvernare au decis, de asemenea, să aplice şi în luna aprilie ordonanţa de urgenţă care plafonează şi compensează facturile la energie electrică şi gaze naturale.




  • Preţurile şi clasificarea combustibililor

    Preţurile şi clasificarea combustibililor

    Începând din această toamnă, o directivă a Uniunii Europene prevede schimbarea
    denumirii carburanţilor la pompă. Oficialii europeni spun că noua etichetare va
    ajuta şoferii să găsească mai
    uşor combustibilii potriviţi indiferent de ţara în care se află. Directiva
    privește toate statele membre UE cât şi alte țări vecine cum ar fi:
    (Islanda, Norvegia, Serbia, Elvetia, Macedonia, Lichtenstein şi Turcia).


    Benzina este marcată cu litera E încadrată într-un cerc, urmată de una
    sau de două cifre, după caz. La motorină, avem litera B, încadrată
    într-un pătrat, urmat de o cifră. A treia etichetă este un romb care va indica
    toţi carburanţii alternativi. H2 (în romb) semnifică alimentarea cu Hidrogen,
    în timp ce pompele de gaz natural lichefiat vor avea inscripţia GNL (în romb),
    iar cele cu gaz natural comprimat vor avea GNC în romb.


    Pentru benzină noile denumiri vor arăta procentul de etanol din
    carburant. Astfel, avem benzină E5, E10 și E85. Primele două au 5%,
    respectiv 10% etanol și pot fi folosite în mașinile convenționale, cu mici
    restricții pentru câteva motorizări în cazul celui de-al doilea sortiment.
    Însă, benzina E85 conține 85% etanol și nu poate fi folosită într-o mașină
    convențională cu motor cu aprindere prin scânteie.


    Pentru motorină noile denumiri
    indică procentul de biodiesel aflat în amestec. Motorina va primi litera B
    urmată de una sau de două cifre. Vor exista sortimentele B7 și B10, care
    înseamnă 7 procente biocarburant, respectiv 10 procente biocarburant. Pentru
    acestea nu există contraindicații pentru motoarele diesel existente pe piață. Urmează
    să fie lansată motorina XTL, care este obținută exclusiv din surse sintetice.
    Indiferent de sortimentul de motorină, denumirea specifică va fi amplasată
    într-un pătrat.


    Ministerul
    Finanţelor are în vedere eliminarea supraaccizelor la carburanţi începând cu
    anul viitor. In prezent, un litru de benzină costă în jur de 5 lei şi 80 de bani (1,23 euro),
    iar un litru de motorină costă peste 6 lei (1,27 euro) la majoritatea pompelor.

  • Jurnal românesc – 30.12.2016

    Jurnal românesc – 30.12.2016

    Guvernul a aprobat un mecanism de restituire a donaţiilor pentru
    cumpărarea operei de artă Cuminţenia Pământului, a lui Constantin Brâncuşi,
    inclusiv pentru cele făcute prin intermediul companiilor de telefonie mobilă. Pentru
    restituirea sumelor încasate din SMS-uri şi din numerele liniilor de telefonie
    fixă, Ministerul Culturii va încheia acorduri scrise cu cei patru operatori de
    telefonie mobilă care au participat la strângerea de fonduri. În cazul sumelor
    de bani provenind din SMS-uri şi din numerele liniilor de telefonie fixă
    neîncasate până la data de 31 ianuarie, nu vor mai fi transferate către
    Ministerul Culturii urmând să fie returnate către donatori direct de către
    operatorii de telefonie mobilă. În cazul donatorilor care nu pot fi identificaţi se prevede
    posibilitatea ca aceştia să depună până la 31 octombrie 2017 o cerere la
    Ministerul Culturii. Persoanele fizice sau juridice care nu doresc să li se
    restituie donaţiile trebuie să îşi exprime opţiunea în scris către Ministerul
    Culturii, până la data de 31 martie.


    Carburanții s-au scumpit cu 5% în ultima lună. Dolarul american a
    atins noi maxime istorice în decembrie. Creşterea dolarului, dar şi a barilului
    de petrol pe pieţele externe influenţează deja şi preţul carburanţilor din
    România. Rezerva Federală a Statelor Unite a anunţat majorarea dobânzilor de
    politică monetară pentru prima dată în 2016 şi pentru a doua oară în ultimii
    nouă ani. Scumpirile ar putea fi compensate de eliminarea supraaccizei de 7
    eurocenti de la 1 ianuarie. Potrivit specialiştilor, asta ar putea duce la o
    scădere a preţurilor la pompă cu aproximativ 30 de bani. România este printre
    ţările europene cu cele mai mici preţuri pentru benzină, cu 1,13 euro pe litru.
    Înaintea noastră mai sunt şase ţări în care benzina costă mai puţin. În ceea ce
    priveşte motorina, în 11 ţări preţul la pompă este mai mic decât la noi.


    Banca Națională propune radierea a aproape jumătate din firme. BNR
    constată că 45% din firmele din România au un nivel al capitalului sub pragul
    minim reglementat și că acestea ar fi folosite în scopul autogospodăririi
    acționarilor și nu pentru a crea tracțiune în economie. Aceste companii care
    nu sunt viabile din punct de vedere economic și generează risc ar trebui
    radiate de către stat – consideră BNR. Firmele din România se confruntă cu o
    lipsă acută de capital, fiind finanțate mai ales din datorii, care depășesc de
    2,1 ori aportul acționarilor, peste pragul de 2, considerat critic de BNR. Pe
    lângă că sunt decapitalizate, firmele din România mai sunt și puține, 22 la
    1.000 de locuitori, cel mai scăzut nivel din Europa, unde media este dublă.


    Deficitul bugetar a urcat după primele 11 luni ale anului la 5,5
    miliarde de lei, de la 1,3 miliarde de lei în octombrie, arată datele publicate
    de Ministerul Finanţelor. Deficitul reprezintă 0,7% din PIB, cu mult sub
    nivelul programat pentru întregul an. Bugetul general consolidat cuprinde atât
    bugetul de stat, din care se fac cheltuielile curente ale statului, cât şi
    bugetele sociale, categorie în care intră bugetul pensiilor publice şi cel de
    şomaj. Pentru întregul an, deficitul bugetar este estimat la circa 21 miliarde
    de lei, echivalent cu 2,8% din PIB.


    De la 1 ianuarie 2017 va intra în vigoare taxa pentru depozitarea
    deşeurilor la groapa de gunoi, în valoare de 80 de lei/tonă, a anunţat
    ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer. Potrivit acesteia, multe autorităţi
    au solicitat o eşalonare pe mai mulţi ani a plăţii acestei taxe, pentru că nu
    au asigurată infrastructura, adică taxa să crească gradual la 80 de lei/tonă.
    Însă, declară ministrul român, această taxă trebuia introdusă acum cinci ani,
    iar 2017 este ultimul an până la care UE mai permite României să prelungească
    termenul.