Tag: Cărciun
-
Bradlu di Cărciun
Unu di nai ma importanti ritualuri di Cărciun, deadunu cu tăllearea-a porcului, cântatlu a colindiloru și durusearea a dhoarăloru easti armătusearea a bradlui. Easti un ritualu ahât ghini intrat tru sinidisea a românilor căţe easti aproapea imposibil ca sărbătoarea a Cărciunlui s’hibă minduită fără brad. Bradlu di Cărciun intră ama nu di multu kiro tru bana a românilor și el easti un semnu a năului pi cari occidentalizarea lu-feaţi tru secolu al 19-lea.
Modernizarea a spațiului românesc, ahurhinda cu anul 1800, nsimnă thimilliusearea-a statlui român tru 1859 pritu unirea a Moldovăllei cu Muntenia, ndridzearea-a economiillei pi baze capitaliste și importul di idei și urneki ditu Occidentu. Eale fură lugursiti repere a znuearillei. Iara unu ditu vehiculele ti znuearea a societatillei românești fu monarhia constituțională reprezentată di dinastia di Hohenzollern-Sigmaringen. Bradlu di Cărciun ș’feaţi apariția la București tru anul 1866, adus di protlu văsille ali Românie, Carol I di Hohenzollern-Sigmaringen.
Deadunu cu Ștefania Dinu, muzeograf la Muzeul Național Cotroceni di București, feaţimu ună şcurtă istorie a bradluui di Cărciun tru România.
“Unăoară cu yinearea a domnitorului Carol I, lucrurile s’alăxescu puțăn și ahurhescu s’mpiltească tradițiile locale cu ateali germane. Ma amănatu, pritu apariția la Curte a prinţipesăllei Maria di Edinburgh și Saxa-Coburg-Gotha, ahurhescu s’hibă promovate și tradițiile englezești. Bradlu di Cărciun yine ditu spațiul scandituav, sunt ma multe legendi anvărliga a lui, tru spațiul german. Emu, Carol I hiinda ditu spațiul german, ditu Sigmaringen, aleapsi s’armătusească protlu brad di Cărciun tru iarna anlui 1866, atumţea cându avea priloată tronlu a Principatelor Unite, tru meslu mai.”
Prinţipele și ma amanatu văsillelu Carol I agiundzi București și, deadunu cu elitele române și cu societatea, ahurheaşti construirea grandioslui proiect a Româniillei moderne. Tru proiectul Româniillei moderne, bradlu di Cărciun ditu Germania a lui natală avea un loc multu importantu.
“Sunt ma multi pirmituseri ligate di armătusearea a aluştui brad, desi el fu armătusitu la Cotroceni ică la Pălatea Regală ditu Calea Victoriillei. Eara casili Golescu tu aţea oară, aclo dănăsi domnitorul atumţea când vini. Moda ti armătusearea a bradluui fu priloată di mărle familii boierești ditu București și tru casili aluştoru ahurhi s’alăncească bradlu armătusitu. Tutunăoară, bradlu armătusitu ahurhi s’alăncească și tru locurile publiţi. Armătusitlu a bradlui ahurheaşti s’hibă ună adeti di measă multu ma amănatu, anamisa di ateali dauă polimi mondiale, tru añilli 1930.”
Globuri di tuti turliili, kipita, beteala și tuti dicorațiunile s’vedu tru bradlu di Cărciun di adză. Ama cum eara unu brad di Cărciun aoa şi 155 di ani? Eara tuti aesti lucre prezenti și atumţea?
Ștefania Dinu: “Tu ahurhită, eara zborlu ma puțăn di ahtări lucri. Eara ma multu bamboani, yimişi, culaţ, eale eara principalele armăsături. Nu eara agărşiti luminițele ică ţerli originale. Preayalea ayalea, bomboanele, yimişili și culaţlli fură alăxiţ cu obiecte artizanale gen globuri, anghilli, steluți, ași cum s’făţea la curtea principilui Ferdinand, la Cotroceni. Aesti podoabe ti brad eara adusi di Nuremberg, ditu Germania. Șeflu ali cancelarie a palatlui Cotroceni Eugen Buchman scria tru memoriile a lui că eara nai ma muşeati ţi li avea vidzută vărăoară.”
U ntribămu Ștefania Dinu cum apruke societatea românească năutatea a bradluui di Cărciun pe cari dinastia germană u avea adusa tru România:
“Eara ună haraua ti tută lumea, daima Casa Regală fu ună urneki. Automat, atelli cari eara tru anturajlu a familiillei regale minduia ss’imite ică s’aducă tru prim-plan aţeali lucruri cari eara niheamă altă luyie andicra di atea ţi avea bănată până la aţel moment. Haraua ti adunarea a familiillei anvărliga a bradlui easti tut ună priloari ti atea ţi s’făţea la Curtea Regală. La Cotroceni și la Pălatea Regală ditu Calea Victoriillei familia regală aduna anvărliga a bradluui tut personalu. Eara membrilli a familiillei regale tru prota arădăriki, personalu superior și inferior a palatelor, membrilli a suitălleei, deadunu cu casili ţivile și militare, născănti ori și membri a guvernului și ai parlamentului. Eara ună adunare tu ahurhită niheamă oficială, după cari oaspiţlli s’trădzea și anvărliga a bradlui armânea familia regală și atea princiară. Daima aesta s’făţea aprindu Cărciunlu, iara dupu ţeremonia ti ampărțarea a dhoarăloru di sumu bradlu di Cărciun s’ţănea unu dineu di gală.”
Bradlu di Cărciun fu ună prezență ahât di uidisită a spiritlui românesc căţe fu adoptat și di ţerclliurli conservatoare a Bisericăllei și lumillei di pritu hori.
Ștefania Dinu: “Easti adoptat di itia că nica ditu perioada secolelor 17-18 avea tru societate ritualuri mutrinda prezența bradluui. Eara bradlu di numtă și bradlu di ngrupari, existând și bradlu di Cărciun el nu altu ţiva că maş aţea ţi s’adăvgă aluştoru ritualuri. Ritualu a bradlui avea semnificație di pom a banăllei hiinda totna veardi. Easti ună simbolistică ligată di prezența a bradlui tru cadrul a comunitățlor. Tru zona a hoarăllei, bradlu ma largu eara prezentu ditu secolu al 17-ea, tru zona urbană prezența lui s’nregistra aproapea di Cărciunu.”
Bradlu di Cărciun moderniză mentalu românesc și s-andămusi cu ună ma veaclle adeti românească. Fu ună ditu naia ma hărăcoapi andamusi di cari s’hărseaşti iţi insu adză.
Autoru: Steliu Lambru
Armânipsearia: Taşcu Lala
-
Cărciunu şi Cumitie
Cumitia Română anticomunistă ditu andreu 1989 plăscăni Timișoara, la 15 di andreu. Catandisea di mintireaşi ditu tută văsilia eara țănută sum control di un aparat represiv și ună societate ţi nu avea nai ma elementare ndrepturi a omlui. Tru tută Europă di Est, comuniștilli u alăsa putearea, ma mult i ma puțăn iriñeaticu, inventânda-lui, atumţea, zborlu di revoluție, ună combinație di revoluție și reformă. Maş tru România, ama, lucărli acăţară calea greauă, sândziroasă. Nicolae Ceaușescu făţea tutu ţi eara di căuli s’nu s’alăxească ici ţiva, ca văsilia s’armână tru idyea formulă ngllițată di dictatură stalinistă. Timișoara plăscănti di ansări scănteua cari declanșă cumitia populară cari dusi la cădearea al Ceaușescu și a regimlui comunist. La 22 di andreu 1989, populația ţi muta capu București lu avină dictatorlu, cari fudzi tu oara ananghi, cu un elicopter ţi zorlea azbuiră di pi sediul central al Partidului Comunist, singurlu ditu România di atumţea, conducător la tută societatea. Tu şcurtu kiro, ama, fuga haotică a nicukirloru Elena și Nicolae Ceaușescu dănăsi, elli hiinda arestațidi miliția ţi tricu di partea a cumitiillei anticomuniste. Tră siguranță, aţelli doi lidiri comuniști ali Românie fură predaț ali armată.
Tru dzuua di 25 andreu, s’feaţi un proces minutişu și aţelli doi, Elena și Nicolae Ceaușescu, stăpâñilli di până atumţea ali Române, fură executaț tru ayuñie. Ditu atea oară, numata putea s’tragă năpoi, căţe, multu pi zorea și cu mari pidimo, româñilli u znuiră democrația, societatea pluralistă și economia di piață. Tru ateali momente, puțăni dukiră că 25 andreu easti tamam dzuua tu cari românii, creștini ortodocși, sărbătirisescu Cărciunlu, dzuua luñinată ti Amintarea a Hristolui. Ca iţi regim comunist, și aţelu ditu România fu unu ateu, baş contra a băsearicăllei. Tru kirolu ditu zoni, invocânda sistematizarea comunistă a căsăbadzloru, multe biseriţ, cu ună istorie copleșitoare, fură asparti. Baş Casa Popului și Bulevardul Victoria Comunismului, construcții babageani, lăhtăroase, inspirate di megalomania a regimurilor comunisti ditu China și Coreea di Nord, s-anălţară pi aspărdzearea a născăntoru băseriţ și mănăstiruri. Tru comunism, sărbătorli religioase, nica şi Cărciunuul, nu eara sărbători oficiale, s’lucra tru tute unitățile societatillei comuniste, tră s’arucă tu aumbră specificul aliştei dzuuă. Iara Cărciunuul, sărbătorit totna tu 25 andreu, putea s’cadă tru iţi dzuuă a stămânăllei, andicra di Paști, cari yini daima tru ună dumănică.
Tru 1989, româñilli sărbăturisiră primlu Cărciunu elefterisitu, tru ună catandisi nisigura, pi geadei s’amina tufeki, un inamic nividzut și niţi până adza aflat aduţea ună mintireaşi lăhtăroasă iara la televiziunea eliberată di propaganda comunistă s’tăxea un film di lăhtari, giudicaria și executarea a Ceaușeștilor. Mulță nu ștea I avea agărşită di Cărciunu, colindile s’avea mutată di Revelion, Pap Cărciunu fu alăxitu cu Pap Cingrimi, cari tut di Revelion yinea. Tut atumţea s’armătusea și bradlu și tut atumţea, di Revelion, s’dădea adyi di la lucru și s’băga pi păzari purticălli I nica şi banani. Executarea a Ceaușeștilor tru dzuua tru cari s’yiurtusea Cărciunlu, tru 1989, mu mutrită altă turlie. Născănţă minduescu că adusi unu blastem ţi dusi la tute lucărli cari dusiră slabu tru dekeniul ali tranziție, aţelu ditu soni secolu XX. Alțălli minduescu că fu pideapsa tră aţelli cari asparsiră băseriţ și vrură s’aspargă pistea a oamiñilor. După 32 di ani, cându avem bărnuri tru mplină activitate cari nu bănară tu aţelu kiro, videm că nibunilla comunistă fu agărşită, a deapoa Cărciunlu easti un eveniment excepțional, tutu ma importantu tră societate, cu tuti iriñieatiţli și consumatoristele a lui excese, ama și cu spiritul caracteristic. Cilimeañilli a cilimeañiloru di aoa şi 32 di ani nu akicăsescu mari lucru ditu trăñipsearea comunistă a Româniillei, semnu limbidu că s-vindică, alliumtrea, băneadză pănu di mardzină muşeatili dzăli ti di Cărciunu, lu-așteaptă Paplu cu dhoară, află adeţ și obiceiuri pi cari comunismul nu putu s’li aspargă, nveață cântiţi și colindi, și, așa cum spun eale, nu agărşescu s’hibă buñi.
Protlu Cărciunu elefteru, atelu ditu 1989, cându Cumitia anticomunistă organiză giudicarea și executarea a Ceaușeștilor, ncllisi aistu capitol laiu, pitricu tută pirmitusearea tru manualili di istorie și alăsă normalitatea s’nă intră tu bană şi dukeari. Tru 1989, la 25 andreu, s-bitisi Cumitia și nye Cărciunlu
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala
-
Cum tricură româñilli di Cărciun?
Pandemia nu asparsi planurli di Cărciun, di anlu aestu, a românilor! Aflată tru ună catandisi epidimiologică hărăcoapă – cu numir ñic di infectări ică decese ndzuaă di noulu coronavirus – România putu să s’hărsească tru tinihae di una ditu nai mai aștiptate și muşeati sărbători religioase criştini a anlui. Unu kiro, pritu adeti, di harauă și luñină, Cărciunlu fu yiurtusitu emu pi geadei, di ceatile di colindători cari hăbărisiră amintarea-a, emu și tru biseriţ, pritu Sămtili Liturghii oficiate. Ică acasă, cu brad armătusitu, cu dhoară di la pap Cărciun și cu measi festive mplini nai multi ori cama apridunatu – cu familia și soţlli.
S- dişcllisiră și multi pârtii di schi, ase că, tră aţelli cu miraki ti sporturli di iarnă, dz4lili adyi di Cărciun fură ună bună nispeti ta s’li practică. Poiana Braşov, ditu Carpațlli Meridionali, easti un ditu punctili di atracţie! Turiştilli loară iruşi locurli, iara gradlu di acăţari a staţiunillei easti aproapea la capacitati maximă, maxusu că neaua pi pârtie easti ti anami.
Multu căftată fu şi regiunea Bucovinăllei, ditu nord-estul a văsiliilei, ună destinaţie di top tră tritearea-a Cărciunlui, nicukirlli di pensiuni și hoteluri lă durusiră a turiştilor spectacole di adeţ şi arădz ică ieşeari tru fisi, tru ună hăvaie di pirmithu.
Ca di arada, di Cărciun nu armasiră agărşiti niţi urărle pitricuti a românilor di politicieni, cari feaţiră cllimari ti filotimie, s’nu agărşească adeţli ică pi aţelli ti suntu tu ananghi.
Nu fu agărşită niţi criza sanitară şi ananghea di responsabilitate tru aestu kiro. Ase, tru mesajlu a lui di Cărciun, prezidentulu Klaus Iohannis zbură ti spiritlu aliştei sărbătoari, tu bitisita a unui an greu.
Premierul Nicolae Ciucă cundille că responsabilitatea cu cari româñilli va s’akicăsească s’treacă easti vahi nai ma muşeată dhoară ti alantălli di ningă elli.
Sărbătoarea a Cărciunlui nă căndăseaşti pi tuţ s’himu filotiñi – spusi și patriarhul Daniel a Băsericăllei Ortodoxe Române. Tru mesajlu a lui, aestu cundille că românilli lipseaşti să s’minduească ma multu la cilimeañilli a curi părinţă sunt vgaţ la lucru, tru xinătati.
Majestatea Sa Margareta, Custodile a Coroanăllei Române, şi nicukirlu a llei, Prinţipili Radu, eara la domeniul regal di la Săvârşin, iu ndreapsiră şi durusiră 300 di pachete cu dhoară ti familiili ţi suntu tu ananghi şi ti oamiñilli tu ilikie ică lăndziţs ditu zonă. Tutunăoară, aştiptaţ di familia văsilikească, colindarlli nviscuţ tu strañen tradiţionale silighiră vecllili colindi a loclui.
Tu Sighetu Marmaţiillei, tru nordul a Româniillei, la a 53-a ediţie a Festivalui arădzloru şi adeţloru di iarnă, ună emblemă naţională, pisti 400 di colindători şi urători durusiră a publiclui – localniţ și turiști – tut ţi easti ma reprezentativ tru materie di arădz şi adeţ di Cărciun şi di Anlu Nou: colindi, scenete religioase di teatru popular, dansuri şi giocuri cu măşti.
Autoru: Roxana Vasile
Armânipsearea: Taşcu Lala
-
Cărciun tru România
Acă nu mata s’organizeadză zaeafeţli di văr kiro, iara pănăyirurli di Cărciun sunt ndreapti atea turlie ta s’asiguripsească ună minimă distanțare anamisa di vizitatori, pensiunile și hotelurile di la amari, di la munti, ditu regiunile istoriţi ică ditu stațiunile balneare armân ună alidzeari bună tru perioada yinitoare. Va s’analidzam oferta di Crăciun tru România anului 2021, un an tru cari operatorlli di turism cilăstăsescu s’lă aducă a turiștilor seri măyipsiti, tradiționale ică moderne, ama și un mediu sigur tru contextul pandemic actual.
Ună protă ofertă tră treatirea-a Crăciunului tru România yine ditu nord-estul a Româniillei, ditu giudețul Maramureș, Cavnic. Oferta di cazare easti multu variată iara posibilitățile di treaţiri a kirolui adyi suntu multi. Mariș Dumitru, administrator public, la Primăria căsăbălui Cavnic.
“Tru 2001 și 2003 s-ndreapsiră dauă pârtii di schi, cu numa Icoana și Roata, moteluri, casi di oaspiț și un hotel. Tru dzăli a noastre, turismul easti prinţipalu sector di activitate. Cavniclu di itia, a numirlui mari di dzăli di iarnă, aproximativ șase meşi, easti polu a neauăllei ditu Maramureș. Easti unu dealihea avantaj tră aţelli cari li voru sporturli di iarnă. După ateali ditu soni lucrări executate tru veara-a anlui 2007, suprafața pi cari poati să s’facă skiatlu tru aţelu ditu soni căsăbă minier criscu la aproximativ 8,5 km. Tru aist kiro, avem șapti pârtii di schi: Icoana 1, Icoana 2, Roata 1, Roata 2, Rainer 1, Rainer 2 și Pârtia Nirlă. Ditu aestea, trei sunt năi, au ună lundzimi anamisa di 800 și 2200 di metri și ună aplicari anamisa di 19 și 37 di gradi. Ase, sunt uidisiti emu ti aţelli ţi ahurhescu emu ti avansați ică profesioniști. Tru căsăbălu Cavnic, ari un Centru Salvamont, ama și un Centru Național di Informari și Promovare Turistică.”
La polu a neauăllei ditu România, Cavnic, da nai multi ori prota neauă ditu România și fură studii cari atestă că poati să s’facă ski nai ma pţănu 120 di dzăli tu anu. Deapoa, tră atea ca oferta s’hibă ma avută, la maş 25 km di stațiunea Cavnic, la poalele a masivului Mogoșa, va s’agiundzeţ la domeniul schiabil Șuior. Aestu aduna 3,5 km di pârtii, dotate cu telescamnu, cu gradi di dificultate mediu și analtu.
Maese mpline cu măcări tradiționale, nucukiri tiñisiţ și un dealihea spectacol a tradițiilor. Tuti aestea s’adavgă la oferta a Maramureșlui tră turism activ, tru kirolu a sărbătorlor di iarnă.
Daniel Măran, directorlu a Centrului Național di Informari și Promovare Turistică ditu Sighetu Marmației.
“Maramureșlu ari ierñi cu multă neauă și munță analţă hiinda ideal tră practicaria sporturilor di iarnă. Tră schieari s’faţ urminii di pârtiile di la Borșa Complex, Pasul Prislop, Stațiunea Izvoare ică di la Cavnic. Tră priimnări sunt urminipsiti emu traseele lișoare ditu zona depresionară, cari da izini ti tiţearea ditu ună hoară tu alantă pi scucăki ca ditu pirmithu, ama și traseele montane. Nai ma spectaculoase trasee sunt ateali ditu Munțăllii a Rodnăllei, cari au anălțimi ţi trecu daima di 2000 di meatri. Ma multu pensiunile ditu hoarili maramureșene ndreu priimnări cu caroța ică cu sanca, andicra di kiro. Sărbătorile di iarnă sunt un prilej tra să spunemu ţi avemu noi maramureșenii mai sănătosu şi ma autentic. Di arada tru meslu andreu s’ţănu multi evenimente culturale, ama di itia a ontextului pandimiei globale di coronavirus aesti evenimente s-adaptară anlu aestu tra s’da un grad analtu di protecție emu a vizitatorilor amu a bănătorloru. Trutunăoară la sărbătorli di iarnă pensiunile ditu Maramureș sunt acăţati, și aesta spuni multi ti uspitlăkea a bănătorloru. Unăoară agiumţă aoa vizitatorlli va s’poată s’treacă sărbătorile di iarnă deadunu cu noi maramureșeñilli și vă garantedz că va s’hibă haristusiţ.”
Aflată tot tru nordul a Româniillei, Bucovina, easti ună destinație idyea multu căftată tru perioada sărbătorilor di iarnă. Cătălina Velniciuc, consilier di turism la Consiliul Județean Suceava, spuni că nu lipseaşti ascăpată ună vizită la faimoasili mănnai manastiruri pictate, monumente UNESCO, și că hoara bucovineană ciuduseaşti cathi oară turiști ditu tuţ kişeadzlli a lumillei, cari daima ăxesxu că va s’toarnă.
“Bucovina easti ună zonă cari ari nai ma spectaculoasi, nai ma muşeati tradiții, ahurhinda cu Pap Nicola și până tru perioada a colindilor di Crăciun. Multu spectaculoase sunt agiocurile di măști. Andicra di loclu etnografică, van ă videmu cu parei complexe. Putem să spune că hoara bucovinean easti ună scenă dişcllisă, un locu magic, di itia aluştoru spectacole și adet di An Nou. Strañili a personajelor și măștile a lor sunt multu spectaculoase, reprezentânda lenu turlii di prăvdză: capre, urși, cerbi, luki ică personaje ditu mitologia populară și ditu folclor. Măștile sunt adrati ditu lemn, ditu coajă di cupac, ditu mărdzeali ică boabi di fisullliu. Cari yini și veadi arămâne multu ciudusitu. Unitățile di cazare ditu zonă cilăstăsescu ca turistul să s’treacă ghini, ndreegu maş măcări tradiționale, ndregu ti turiști spectacole di colindi.”
Tră atelli ti au mirakea ti turismulu activ, stațiunea Vatra Dornăllei, easti ndreaptă cu patru pârtii di schi, dotate la standardi internaționale, la baza a curi va s’aflaţ școli di schi și centre ti loari cu niki echipamente.
Autoru: Daniel Onea
Armânipsearea: Taşcu Lala
-
Hăbări ditu bana românească şi internaţională
CĂRCIUN. Tă embistimeñilli ortodocși, greţ și romano-catoliţ di lumea tută, sâmbătă easti Cărciunlu, sărbătorinda amintarea-a Hristolui, una di nai ma mări sărbători ti lumea creștină. Aprindu Cărciunu, ună adeti comună tru România easti alăgarea cu colinda, un ritual care acaţă tu isapi texte ceremoniale, giocuri și cântari. Colindarlli, maxusu cilimeañi și tinirllii, pitrecu urări di ghineată și sunt tiñisiţ di nicukiri cu yimişi dulţeñi, culaţ, i păradz. Prefțălli alagă di casă casă cu hăbarea ti amintarea a Hristolui. Cărciunlu nă greaşti tuţ s’himu filotiñi, idyea cumu păstorlli cari spusiră vreari păn di mardzină ti Hristolu, să spunemu vreari ti tuţ aţelli anvărliga di noi, s’dămu dhoară emu a cilimeañiloru, emu a auşloru, oarfăñiloru, singuratiţlli, aţelli di jeali și lăndziţlli”, spusi Daniel, Patriarhul a Băsericălleii Ortodoxe Române. Cărciunlu easti marcat di slujbe speciale tru biseriţ și mănăstiruri, adunări di familie și tradiții. Credincioșllii ortodocși tu stilu veclliu ditu Rusia, Ucraina, Serbia și Georgia sărbăturisescu Cărciunul pi 7 yinaru.
COVID-19. Tinţea dalgă a pandimiillei, cari easti nai ma greaua tru comparație cu a patra dalgă, easti aștiptată s’agiungă tru România tru ma pțănu di trei stămâni, spusi ministrul tră Interni a văsiliillei, Lucian Bodi. Arăspândirea variantăllei Omicron va s’hibă accelearată tru arada a lucrătorloru români ditu xinătati, cari va s’agiungă tru numir mare tru sărbătorile di iarnă. Numirlu a noilor infecții easti nică scădzut tru România, cu aproximativ 600 cazuri noi dim4ndati sâmbătă și 29 di dicesi asociate. Di tu ahurhita a pandimiillei aproapea 1,8 milioane di infecții cu Covid fură raportate tru România și 58 di ñilli di dicesi asociate. La scurtu kiro după autorizarea tru SUA a medicamentului anti-Covid, Paxlovid, ministrul a Sănătatillei ali Românie, Alexandru Rafila faţi gaereţ ta s’importă năulu medicament cât ma ayoñea posibil. Rafila ari ţănută unu şingiru di andamasi cu reprezentanții Pfizer, compania cari adară vaccinlu. Uidisitu cu aţeali ditu soni sondaje, medicamentul ñicureadză cu aproapea 90% riscul tru spitalizari și dices. SUA autoriză, tutunăoară, ună hapcă antivirală adrată tru Merck.
LISTA. Comitetul Național tră Situații de Urgență u actualiză lista a statiloru cu risc mari di infecție. Malta agiumi pe nivelu aroșu di itia a ratăllei a llei analtă di infectari, kiro tu cari viţina-ali României, fosta Republică Sovietică Moldova easte tora ună văsilie pi lista veardi. Tutunăoară, comisia aprobă categoriile di lucrători a curi nu lă si bagă regulile de carantină, inclusiv echipajili a pamporiloru care navigheadză sum pavilion românesc, cum și șoferllii di cargo di până la 2,4 tonuri și di autobuze di pasageri piste 9 locuri ţi yin ditu UE ili UE zona economica.
Autoru: Udălu a hăbărlor
Armânipsearea: Taşcu Lala
