Tag: Cărciunu
-
Cârciunu tu Românie
Sârbâtoarea a Cârciunlui easti una ditu nai ma vrutili ș-ma aștiptatili ditu anu. Easti chirolu a tradițiilor ș-a adețloru dati di bârnu-bârnu. Culinda, bradlu adratu/stulisitu, sțenetili cu temi relighioasi ș-mâcărli arhundeșțâ nu lipsescu tu tuti chioșcurli ali Românie, ma multu la hoarâ, aclo iu adețli nica s-țânu.
Tu ânchearea ali Românie, Maramureșlu easti unâ di nai ma câftatili zoni/năi ta s-țâ treț sârbâtorli di iarnâ. Nâ dânâsimu tu unâ zonâ adratâ ditu 12 hori autentiți, bâgati pi vălliurli a arâuriloru Mara și Cosău, ambârțâtati, vârâ turlie, di Munțâlli Gutâi. Aestea adarâ Destinația Eco Maramureș. Aoa nâ așteaptâ Edit Pop, manager.
„Mini lâ pripunu a oaspițloru aesti hori autentiți ta sâ-și treacâ sârbâtorli di iarnâ aclo. Ți va s-dzâcâ aesta? Maș s-facâ parti ditu bana a hoarillei. Turișțâlli suntu aștiptaț di Cârciun ș-di sârbâtorili di iarnâ s-anveațâ ma multi di adețli di aoa. S-țânurâ multi adeț. Suntu ațeali mâcări adrati maxus ti sârbâtorili di iarnâ, ți nicuchirilli li andregu cu multu angâtanu. Maca himu tu unâ destinație di ecoturismu, iara activitățli nafoarâ, tu fisi, suntu ațeali di cari potu s-hârseascâ turișțâlli, âlli câlisimu, tu oara anda yinu tu vacanța di sârbâtori tu horli ditu Maramureș, s-anchiseascâ pirpadi pi sucăchili a horiloru. Âlli câlisimu s-discoapirâ unițitatea a loclui, civilizația a lemnului, arhitectura a loclui, nuntru, tu hoarâ, și s-descoapirâ civilizația a copiloru di pai ditu viținata a horiloru. Va s-videmu aesti suti copi di pai ți suntu pispiliti pisti tutu, iara, tu chiro di iarnâ, eali adarâ unu peisaj di pirmithu.”
Di Cârciun, vecllili bâseriț di lemnu suntu cama vrutlu lucru ditu hoara maramureșeanâ. Emu oamiñilli di aoa, emu turișțâlli s-ducu la âmșatili adârâminti relighioasi cu turli analti.
„Easti activitatea ți u voru turișțâlli nai ma multu. Suntu câlisiț s-llia parti, deadunu cu oamiñilli ndophi, la tutu ți va s-dzâcâ adeti di sârbâtori. Elli, cara s-yinâ niheamâ ma ayoñea di Cârciun tu destinație, potu s-llia parti la fâțearea curbani a porțâlor tu 20 di andreu, di Ignatu. Nai ma di simasie suntu Cârciunlu ș-Prindu Cârciunu, di cara, Prindu Cârciunu, tuti casili suntu luñinati, tuti porțâli suntu dișcllisi, ficiurițlli și tinirilli culindâ di casâ-casâ ș-da hâbarea că s-amintă Hristolu. Nicuchirlli lâ da culaț, nuț ș-meari, că, anda da Luțeafirlu, hoara maramureșeanâ easti nica pi preasinli di Cârciun. Tâș dapoaia ahurheaști sârbâtoarea di Cârciun. Tutâ hoara s-alâxeaști tu tâcâmea tradiționalâ. Turișțâlli ți suntu tu vacanțâ suntu alâxiț di oamiñilli ndophi tu strañi tradiționali şi suntu plâcârsiț s-llia parti deadunu cu elli la aestâ dyeavasi ti amintarea a Hristolui. Ari cabaia activităț ți turișțâlli potu s-li adarâ tu bitisita a anlui. Ma s-avemu tihi și s-avemu neauâ, la modâ easti sania/sanca traptâ di cai. Ma s-nu avemu neauâ, tu loclu a loru s-filisescu caroțili ți-lli poartâ turișțâlli tu locurli di pirmithu. Maramureșlu easti mșatu emu cu neauâ, emu fârâ neauâ.”
Iara, tu tutu aestu peisaj di yisu, lâ bâgămu oarâ a porțâloru mșatu plichisiti, a gardurloru a casilor, tuti di lemnu, dzâți Edit Pop, managerlu ali destinație Eco Maramureș.
„Civilizația a lemnului i pirmithlu a lemnului, cumu âlli dzâsimu noi tu unâ ofertâ turisticâ, easti schinâratlu cultural a destinațillei. Lemnul fu materia cama aproapea, siyura, tu horli di ma ninti. Pâdurli teasi a Maramureșului lâ deadirâ a oamiñloru lemnul. Di lemnu s-adrarâ emu casili, emu pișnicurli ș-ambarili, și porțâli plichisiti. Di lemnu fu adratu și gardul âmpiltitu ș-di lemnu furâ adrati ș-bâserițli, ți suntu multu vruti tu destinație. Cathi hoarâ ari unâ bâsearicâ di lemnu i ari hori ți au ș-câti dauâ. Avemu mulțâ turișțâ ditu vâsiliili di-ncheari, ditu Statili Uniti, Australia, Israel. Nu știu cumu s-fați, ama ari mulțâ ți yinu s-cânoascâ Ivropa, iara Maramureșlu nu armâni ma nâpoi canâoarâ. Suntu mâyipsiț di bana di-n hoarâ, nu ari maș unu lucru ți lâ acațâ oclliulu. Easti ațelu spiritu a loclui. Easti unâ turlie di banâ a hoarillei maramureșeanâ cari nica ș-u țâni unițitatea.”
Ti atmosfera caldâ a sârbâtorilor di iarnâ tu Maramureș anvițămu ș-di la preftulu Valeriu Mircea Vana.
„Ari ș-turlii di evenimenti spețifiți. Festivallu di Arădz ș-Adeț ditu hoara Sighetu Marmației easti la 55-a ediție. Va s-facâ tu treia dzuuâ di Cârciunu. Tutnâoarâ, cathi pensiuni, ama și autoritatea publicâ, câțe că ari unu lucru deadunu, va ta s-da harauâ că easti unâ sârbâtoare a taifâllei ș-a harauâllei, unâ atmosferâ intimâ iu s-llia parti ș-la adeț, iara duñeaua s-hârseaști di mâcări. Ari ș-unâ parti ti geanu, partea autenticâ, partea chischinâ. Aesta, pi ninga vizitarea a obiectiviloru, că ari ș-obiectivi culturali, muzeali, bâseriț di lemnu, ațeali optu bâseriț patrimoniu mondialu UNESCO, mânâstirli, iara Maramureșlu s-alâxeaști tu unu strañiu di sârbâtoari. Siyura, ațelli ți va s-yinâ nu va s-facâ pișmañi, ama ti ahtari lucru lipseaști s-cunoascâ oamiñi ți ș-au hâbari, spețialișțâ, ta s-hibâ experiența unicâ tu unâ turlie pozitivâ.”
Anvițămu di la preftulu Valeriu Mircea Vana ș-ti simasia a mâsturlâchillei/tehnillei tu aesti dzâli di sârbâtoari.
„Masturilli facu parti ditu pachetili turistiți di sârbâtori. Angreacâ nu maș s-lomu parti la unu spectacolu, ama și s-experimentămu, s-duchimu, s-plichisimu noi unu phiatu. Avemu arta a țâsearillei, arta a plichisearillei, arta ali picturâ pi yilie, ceramica dacicâ. Pot s-llia parti la atelieri tu turlii di zoni/năi, cata cumu suntu atelierili di olăritu, nu la livelu profesionistu, ama experimentămu. Ațea ți adrămu noi, cathi unu, nâ pari interesantu, mșatu ș-duțemu acasâ aestâ hari. Di cara vizitâmu unâ bâsearicâ ditu patrimoniulu mondialu UNESCO, trițemu la partea interactivâ, ițido cari s-hibâ ilichia. Emu ficiurițlli, emu oamiñilli mări ș-aușlli potu s-llia parti la unu atelieru di picturâ di icoani pi yilie. Dapoaia, cunuștemu și gastronomia, strañili, că ligâtura a omlui cu divinitatea easti di totna. Ași, aflumu temili, buieili, cari au unâ simbolisticâ.”
Tu Maramureș, puteț s-alidzeț s-durñiț tu casi tradiționali, țânuti tamamu ași cumu eara eali aoa ș-cama di 100 di añi. Interioarili suntu spețifiți, cu stizñi ñirli, iara firidzli ñiț, di lemnu. Suntu stulisiti cu lucri adrati di masturi din hoarâ. Eali potu s-hibâ vizitati, ama potu s-apoapchi și turișțâ și suntu inițiativi locali.
Autor: Daniel Onea
Apriduțearea: Mirela Biolan -
Ti Cărciunu, nă lomu comata di libirtati
Tră româñi, Cărciunlu yini cu aduţearea aminti a Revoluțillei anticomunisti ditu 22 Andreu 1989. Tru aţea dzuuă, dictatorlu comunistu Nicolae Ceaușescu fiudzi ditu sediul a lui ghini viglleatu di București, sumu zorea a protestilor tut ma mări a românilor. Tuti avea ahurhită Timișoara, la 15 di andreu 1989, cându oamiñilli isiră ti prota oară pi geadei. Armata și poliția politică a comuniștilor, lăhtăroasa Securitate, vrură s-u kiseadză tru sândză alumta a lor și oamiñilli fură tufikisiţ, pi geadei, tru protestili a loru iriñeatiţi. Nu putu s’hibă ţănutu secretlu ti aesti crime, acă represiunea feaţi mări gaereţ, neise babageani. La 21 di andreu 1989, demonstrația pi cari Ceaușescu u ndreapsi București tră ş-amintă andruparea populară, anyisata tru cari nica pistipsea, s-aşţă contra a lui. Oamiñilli aduși cu zorea la mitinglu al Ceaușescu agiumsiră s’hibă protestatari, fură tufikisiţ și călcaț di camioanili ali askeri. Represiunea agiumsi lăhtăroasă, tru aţea ditu soni noapti a regimlui comunistu tru România. Ama a daua dzuuă, viniri, 22 di andreu 1989, a protestatarilor martirizați tru lăhtăroasa noapte ditu misuhorea-a căsăbălui lă si adăvgară tut ma mulță bucureasteni cari loară cu asalt, arada-arada, sediul al Ceaușescu. Dictatorlu și nicukira-a lui ascăpară căţe decolară cu elicopterlu di pi anvilimintulu a casillei, niheamă ma ninti ca protestatarllii să-lli agiungă. Ascăpară ama nu ti mltu kiro. Tru şcurtu kiro după ţi aterizară, pi câmpu, fură arestaț di autoritățile ţi avea tricută di partea Revoluțillei și după un controversat proces fură executați, Nicolae și Elena Ceaușescu, tamamu tru dzuua di Cărciunu a anlui 1989.
Cum tru kirolu a comunismului alimentele eara raționalizate și sărbătorli religioase nu avea izini să s’ţănă, cu ună pizueari duriroasă româñilli ngrăpsiră pi mururi: Ti Cărciunu, nă lomu comata di libirtati!. Tru tut aestu kiro, tru văsilie s’duţea alumti cu un dușman nividzutu ama multu hăirlăticu. Oamiñilli murea tufikisiţ, tru drame lăhtăroasi și ună babageană incertituditue. S’feaţiră multi alathusi, s’cilăstăsea ti aduţearea diznou a regimlui, să zbura tut cama pi largu ti implicarea a născăntoru servicii secrete xeani, nica şi ti participarea armată a născăntoru cetățeni sovietiţ intraț tru România ca turiști, nica si a niscăntoru trupi speţiale xeani ţi avea scupolu s’lu veaglle Ceaușescu și regimlu a lui. Româñilli dusiră alumta, ma largu pi geadei, cu căftarea “Libirtati!” și “Mpadi cu comunismul!”. Andicra di cădearea a comunismului tru alti stati ditu Estul comunistu – Ungaria, Germania di Est, Polonia, Cehoslovacia di atumţea, tru România alăxearea s’feaţi multu preşcav, cu alithealui alumti și multi curbăñi, cu multe victime.
Viniră deapoa ani grei, ndilicaţ, tru cari România armasi maş ea goală, fără agiutoru, nu eara acăţată tru isapi, tru ună tranziţie cătă democrație și economia di piață multu dureroasă și cu mări hărgi. Organizația comunitară europeană dizvărtea programe di andrupari ali Ungarie și Polonie ama ti România nu avea niţi barium ună atenție ţi s’hibă duri. Tru aestu kiro, la Est, marli viţinu sovietic s’ampulisea cu convulsii piriculoase cari dusiră, neise, la surparea-a aluştui “babageanu cu cicioari di laspi”, cum eara număsitu tru Vest. Istoriţlli aflară akicăsearea secretă anamisa di Churchill și Stalin cari alăsa, ti bitisita a Doilui Polimu Mondial, Estul a Europăllei sumu control ali Moscovă, tru diferite procentaje, România avânda taxiratea a nai ma marlui tru favoarea URSS.
Vocația și vrearea a românilor s-băgară tru practico dinăoară cu aderarea la NATO, tru 2004, și la Uniunea Europeană, tru 2007. România easti perfect integrată și llia parti la bana a aţiloru dauă organizații emblematice a statilor democrate ditu Europa și regiunea nord-atlantică. Ti amărtie, cu niheamă ninti ta s’umplă 33 di ani di la elibeararea românilor di sumu comunismu, un rateu ti turlia cumu lucreadză Uniunea Europeană năpoi nă adusi aminti di kirolu ca ti ciudie di ma ninti a dictatlui extern. Easti zborlu cadealihea ti eșuarea integrarillei ali României și Vărgărie tru structura Schengen a Uniunillei Europeni di itia a votlui cabaia negativ a unui stat, a unui singur stat, un partener ditu aestu proiect di unire a continentului tră irini și progres. Tru aestu kiro, la sinurlu ali României, cari easti și sinurlu a Uniunillei Europeane, s’duţi ma largu unu polimu di agresiune di mari piriclliu acă nu easti aşi dukimăsitu tru cancelariile ţi nu kivernisescu sinuri externi ali Uniuni.
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala
