Radio România Internațional

Tag: card de sanatate

  • CNAS a prelungit valabilitatea cardurilor de sănătate

    CNAS a prelungit valabilitatea cardurilor de sănătate

    “CNAS reaminteşte furnizorilor de servicii medicale aflaţi în contract cu casele de asigurări de sănătate, dar şi asiguraţilor, că termenul de valabilitate a cardurilor naţionale de sănătate emise până la data de 31 iulie 2018 a fost prelungit de la 5 la 7 ani prin Hotărârea de Guvern nr. 458 din 28 iunie 2018. Facem această precizare deoarece în ultimele zile instituţia a primit semnalări telefonice că unii furnizori aflaţi în contract cu casele de asigurări de sănătate au refuzat să acorde servicii medicale persoanelor asigurate, sub motiv că acestea deţin carduri cu termenul de valabilitate inscripţionat depăşit”, se arată într-un comunicat emis de CNAS.





    Valabilitatea cardurilor este recunoscută de Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate timp de doi ani după data de expirare a valabilităţii inscripţionată pe card, deoarece certificatele digitale înscrise în cipurile electronice au o valabilitate de 7 ani. Pentru cardurile emise anterior datei de 31 decembrie 2012, termenul de valabilitate este 31 decembrie 2019, precizează CNAS.



    Potrivit CNAS, cardurile naţionale de sănătate emise începând cu data de 1 august 2018 au valabilitate de şapte ani. “Măsura de prelungire a duratei valabilităţii cardurilor permite o economie de circa 270 milioane lei, prin degrevarea bugetului de stat de cheltuielile aferente tipăririi a aproximativ 14,2 milioane de carduri noi în perioada anilor 2018 – 2019, fondurile respective urmând să fie direcţionate spre alte cheltuieli din domeniul sănătăţii publice. Reamintim că acest document este personal şi netransmisibil, unul din rolurile cardului naţional de sănătate fiind de a certifica că serviciile medicale decontabile din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate au fost efectiv acordate asiguratului respectiv”.


  • Românii vor putea opta pentru cartea de identitate electronică

    Românii vor putea opta pentru cartea de identitate electronică

    Guvernul a aprobat în ședința de astăzi un proiect de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetăţenilor români prin care se asigură premisele necesare punerii în circulație a unui nou document de identificare electronic.





    Despre cartea electronică de identitate (CEI)


    Cartea electronică de identitate (CEI) va permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne și în sisteme informatice ale altor instituții publice sau private, precum şi utilizarea semnăturii electronice, în condițiile legii. CEI va facilita astfel accesul cetățeanului la diverse servicii electronice (bancare, fiscale, sociale, financiare etc.), cu efecte majore privind simplificarea relației cu autoritățile publice, creşterea calității şi accesibilității serviciilor publice.



    CEI va respecta cerințele Comisiei Europene privind securizarea documentelor în contextul combaterii terorismului, al migrației ilegale, al traficului de droguri și de persoane, cărțile de identitate actuale fiind realizate cu tehnologie din anii 90.


    Noul document de identificare va oferi cetățenilor garanții suplimentare de securitate, iar instituțiilor de drept public sau privat, certitudinea că persoana care prezintă actul de identitate este titularul datelor de identificare înscrise pe respectivul document.


    Proiectul de lege aprobat astăzi prevede posibilitatea cetățeanului de a opta pentru eliberarea unei cărți electronice de identitate, cu sau fără imaginea impresiunilor papilare a celor două degete arătătoare, sau a unei cărți de identitate simple, fără CIP. În cazul minorilor, la solicitarea părinților sau a reprezentaților legali, se introduce posibilitatea eliberării unei cărți de identitate simplă sau electronică, indiferent de vârsta copilului.


    CEI va permite, printre altele, autentificarea în Platforma informatică a sistemului public al asigurărilor sociale de sănătate pentru a dovedi calitatea de asigurat a titularului. Noul document de identitate nu va conține date medicale, ci doar datele de identificare ale titularului. Cardul de sănătate își încetează valabilitatea în momentul emiterii către titular a unei cărți electronice de identitate. Pentru persoanele care nu vor solicita eliberarea unei cărți electronice de identitate, se vor emite în continuare carduri de sănătate, în aceleași condiții din prezent.



    Totodată sunt stabilite termene, diferențiate, de valabilitate a actelor de identitate, în funcție de vârsta titularului, în scopul surprinderii modificărilor fizionomiei titularului.

  • Jurnal românesc – 12.10.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 12.10.2016 UPDATE

    Jandarmeria Română a predat, miercuri, la Bucureşti, preşedinţia Asociaţiei Forţelor de Jandarmerie şi
    Poliţie cu Statut Militar Europene şi Mediteraneene (FIEP) către
    Jandarmeria Regală Iordaniană. La eveniment au participat comandanţii forţelor
    de Jandarmerie şi Poliţie din cele 14 state care fac parte din organizaţie: Franţa, Italia, Spania, Portugalia, Olanda, Turcia, Maroc,
    Iordania, Argentina, Chile, Qatar, Tunisia, Palestina şi România. În cadrul
    Summitului FIEP, Jandarmeria Română a prezentat cele mai importante direcţii de
    acţiune şi realizări obţinute pe timpul mandatului său. În cadrul reuniunii,
    două noi forţe de aplicare a legii au primit statutul de observator în cadrul
    Asociaţiei: Garda Naţională din Ucraina
    şi Consiliul Naţional de Poliţie Militară
    din Brazilia. Asociaţia Forţelor de
    Poliţie şi Jandarmerie Europene şi Mediteraneene a fost creată în iunie
    1995 şi are ca scop întărirea relaţiilor şi legăturilor dintre membrii săi, schimbul
    permanent de experienţă şi informaţii precum şi promovarea de noi forme
    şi concepte de cooperare poliţienească internaţională.




    Guvernul de la Bucureşti a decis să nu prelungească subscripţia
    publică pentru cumpărarea sculpturii ‘Cuminţenia Pământului’. Preţul de
    achiziţie al operei celebrului Constantin Brâncuşi este de 11 milioane de euro,
    din care, iniţial, statul anunţase că va plăti 5 milioane de euro, iar pentru
    restul de 6 milioane a lansat o subscripţie publică. Cum din donaţii nu s-au
    strâns decât 1,2 milioane de euro, Guvernul urmează, acum, să plătească aproape
    10 milioane de euro pentru ca opera de artă, aparţinând unor persoane
    particulare din România, să intre în posesia Statului. Pe de altă parte, o ordonanţă
    de urgenţă adoptată, miercuri, de Executiv, prevede înfiinţarea unui fond pentru achiziţia
    de opere de artă. Fondul va fi finanţat prin donaţii, sponsorizări şi de la bugetul
    de stat.




    Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional – Rabla
    Clasic 2016 va fi suplimentat cu 1.846 de tichete electronice. Astfel, volumul
    total al tichetelor pe 2016 ajunge la aproape 19.000, sub nivelul de anul
    trecut, de 25.000. Tichetele pot fi accesate de populaţie începând de miercuri,
    12 octombrie, suma realocatăîn cadrul Programului fiind de 12 milioane de
    lei. Ministerul Mediului consideră că se poate vorbi de un succes al
    Programului Rabla. A fost primul an în care tichetele electronice au fost
    epuizate în mai puţin de trei săptămâni şi primul an în care Ministerul
    Mediului decide două suplimentări de buget.




    Sistemul cardului de sănătate nu a funcţionat nici miercuri, pentru
    a treia zi consecutiv, din cauza unor probleme tehnice. Această situaţie are
    efecte negative atât asupra pacienţilor, cât şi asupra medicilor. În ultimele
    trei zile, toate serviciile medicale – prescrierea reţetelor şi eliberarea
    medicamentelor – s-au făcut în modul clasic, în afara sistemului informatic.

  • Jurnal românesc – 1.09.2015

    Jurnal românesc – 1.09.2015

    România a preluat comanda şi controlul Diviziei Multinaţionale de Sud-Est a NATO, care va avea în subordine două comandamente ale Alianţei de integrare a forţelor, care funcţionează la Bucureşti şi la Sofia. Intenţia României de a găzdui sediul Diviziei Multinaţionale de Sud-Est a NATO fusese anunţată încă din anul 2014, însă nici Ministerul român al Apărării, nici Alianţa Nord-Atlantică nu precizaseră amplasamentul exact. Înfiinţată pentru a răspunde noilor provocări de securitate de pe Flancul Estic, Divizia Multinaţională de Sud-Est a NATO va prelua în subordine Divizia 1 Infanterie din Bucureşti, una dintre cele trei mari unităţi ale Forţelor Terestre ale României.




    Legea privind votul prin corespondenţă figurează printre priorităţile sesiunii parlamentare de toamnă de la Bucuresti, care a început pe 1 septembrie. La Parlament sunt înregistrate nu mai puţin de patru proiecte pe această temă, însă partidele nu au ajuns la un acord în sesiunea trecută. Declaraţiile reprezentanţilor Puterii şi Opoziţiei arată că partidele se poziţionează în continuare diferit în această problemă. PSD l-a mandatat pe Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, să trimită proiectul privind “principiile legii votului prin corespondenţă” către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), pentru ca abia apoi să înceapă discuţiile în Parlament.


    Pe de altă parte, preşedintele Comisiei de Cod Electoral, vicepreşedintele PNL Mihai Voicu, a spus că parlamentarii şi AEP nu trebuie să omită opinia celor din Diaspora în privinţa legii votului prin corespondenţă şi că proiectul liberalilor este singurul care conţine prevederi agreate de cetăţenii români din străinătate. Legea a devenit subiect fierbinte de dezbatere după dezastrul organizatoric din toamna anului trecut, când, din cauza numarului insuficient de secţii de votare, mii de români din străinătate nu şi-au putut exercita dreptul de vot la scrutinul prezidenţial, deşi stătuseră la coadă ore în şir.




    După mai bine de două decenii, în urma numeroaselor solicitări din partea comunităţii româneşti, misiunea diplomatică a României la Cernăuţi este foarte aproape de deschiderea unui birou consular în localitatea Slatina, de peste Tisa. Demersurile diplomatice între România şi Ucraina sunt întreprinse şi se aşteaptă doar acordul Ministeului de Externe de la Kiev. De interes pentru românii de peste Tisa sunt permisele de mic trafic, aşa cum prevede acordul dintre guvernele României şi Ucrainei din octombrie anul trecut, pentru locuitorii din zonele de frontieră ale celor două ţări. Acordul se aplică locuitorilor unei zone de 30 km situate de o parte şi de alta a frontierei comune, iar de prevederile lui beneficiază toate persoanele care locuiesc în mod legal, de cel puţin 3 ani, în zona de frontieră a României sau Ucrainei. Deschiderea Biroului Consular la Slatina şi eliberarea primelor permise de mic trafic pentru comunitatea românească din Transcarpatia sunt priorităţile principale ale Cosulatului General de la Cernăuţi.




    În România, cardul de sănătate este obligatoriu de la 1 septembrie şi devine astfel singurul instrument de decontare şi validare a serviciilor medicale în sistemul public pentru asiguraţii cu vârsta de peste 18 ani. Acordarea serviciilor medicale de urgenţă nu va fi condiţionată de prezentarea acestuia, în schimb în cazul afecţiunilor cronice pacienţii vor fi nevoiţi să îl folosească la toţi furnizorii – de la medic, la farmacist. În prezent, aproape 15 milioane de carduri sunt deja emise, iar până la finalul anului vor fi gata alte aproape 600.000. Cei care au primit cardul, dar nu l-au activat până acum, o pot face în orice moment, chiar şi după 1 septembrie. Potrivit autorităţilor, cardul de sănătate este valid atâta timp cât plăteşti asigurări plus trei luni.

  • Jurnal românesc – 12.08.2015

    Jurnal românesc – 12.08.2015

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat marţi decretele privind acreditarea lui Mihnea Motoc şi Viorel Moşanu în calitatea de ambasadori ai României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, respectiv Republica Belarus. Cei doi au fost avizaţi favorabil de comisiile de politică externă ale Parlamentului pentru aceste posturi după audierile din 12 mai.



    Premierul român Victor Ponta a asistat, marţi seara la Tbilisi, la finala Supercupei Europei la fotbal, disputată între echipele spaniole FC Barcelona şi FC Sevilla. Victoria a revenit echipei catalane, scor 5-4 după prelungiri. Şeful Executivului de la Bucureşti a fost invitat, alături de premierul Estoniei Taavi Roivas, de către omologul georgian Irakli Garibashvili. Informaţia a fost publicată pe pagina de Facebook a premierului georgian. Potrivit sursei citate, în martie 2014, când a efectuat o vizită în Georgia, pe lângă întâlnirile oficiale, premierul Victor Ponta a urmărit şi meciul de rugby România – Georgia din finala Cupei Europene a Naţiunilor.



    Începând cu data de 1 septembrie, serviciile medicale în sistemul public de sănătate vor fi acordate asiguraţilor cu vârsta de peste 18 ani în baza cardului naţional de sănătate. Excepţie vor face asiguraţii pentru care cardul nu a fost încă tipărit. Aceştia vor primi în continuare servicii medicale conform vechiului sistem de validare şi decontare, până când cardul lor va fi tipărit şi transmis prin poştă. Asiguraţii pe numele cărora a fost tipărit cardul, dar din diverse motive nu au intrat încă în posesia lui, trebuie să se adreseze casei de asigurări în evidenţa căreia se află pentru a solicita eliberarea lui.



    Nepotul Regelui Mihai I a transmis, marţi, că îşi asumă decizia bunicului său de a-i retrage titlul de Principe al României şi locul în Linia de Succesiune la Coroana României. Nicolae Mihai Medforth Mills a spus că titlul şi prezenţa în linia de succesiune îi impuneau un mod de a-şi conduce viaţa pe care nu l-a putut accepta. El a precizat că va căuta, în viitor, să îşi servească idealurile şi principiile în alt mod. De asemenea, fostul principe a spus că se va dedica în continuare activităţilor ecologice, de tineret şi caritabile.



    Autorităţile de la Bucureşti sunt preocupate de situaţia comunităţilor de români din Ucraina şi Republica Moldova şi monitorizează situaţia comunităţilor româneşti din Balcani, a afirmat ministrul delegat pentru relaţia cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, într-un mesaj adresat participanţilor la Universitatea de Vară Izvoru Mureşului. El a mai spus ca Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni sprijină consolidarea mediului asociativ, păstrarea şi afirmarea culturii româneşti, dezvoltarea societăţii civile şi a presei identitare româneşti. În acest an, Universitatea de Vară Izvoru Mureşului se desfăşoară în perioada 10 – 15 august şi are ca tema România şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO. Vor fi dezbătute subiecte precum apropierea dintre Basarabia şi România, drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani, situaţia şcolilor şi a bisericilor româneşti din jurul graniţelor, ca factor de păstrare a identităţii etnice, politica partidelor parlamentare şi a instituţiilor de stat faţă de românii de pretutindeni şi faţă de românii din zonele multietnice şi pluriconfesionale din România.


  • Din nou despre cardul de sănătate

    Din nou despre cardul de sănătate

    CNAS reaminteşte că asiguraţii care nu au intrat încă în posesia cardului şi copiii au acces, în continuare la servicii medicale, iar persoanele neasigurate beneficiază, ca şi până acum, de pachetul minim de servicii medicale.


    Rapoartele zilnice atestă faptul că sistemul cardului de sănătate, în vigoare în România de la 1 mai, este funcţional şi că, de la zi la zi, un număr tot mai mare de servicii medicale se acordă în baza acestuia. Un comunicat al Ministerului Sănătăţii explică situaţia prin faptul că o mare parte din furnizorii de servicii medicale şi asiguraţi au înţeles necesitatea şi importanţa implementării în sistem a cardului de sănătate, care, alături de reţeta electronică şi de dosarul electronic reprezintă obiective importante pentru informatizarea sistemului de sănătate.



    Toate acestea fac parte din proiectul de control şi disciplină financiară a sistemului de asigurări de sănătate, însă există şi persoane care contestă acest proiect, menit să facă ordine în sistem şi să stopeze fraudarea fondurilor din sănătate, mai spun cei de la Ministerul Sănătăţii. Pe card şi în memoria electronică a acestuia sunt imprimate informaţii precum numele şi prenumele asiguratului, codul unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate, numărul de identificare al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, data naşterii şi termenul de valabilitate al cardului, care este de 5 ani.



    La cererea asiguratului, medicul de familie poate inscripţiona pe cardul de sănătate date medicale. Medicii şi farmaciştii din întreaga ţară au acuzat funcţionarea foarte greoaie a sistemului informatic şi chiar blocarea acestuia în primele zile. Foarte mulţi asiguraţi încă nu au intrat în posesia documentului, iar televiziunile au transmis zile în şir imagini cu cozile interminabile de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cu pacienţi confuzi, percepţia generală fiind de haos.


    Într-o dezbatere la Radio România, preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea, a amintit, însă, că de cinci luni autorităţile le-au spus pacienţilor că pot folosi cardul, dar că medicii de familie i-au oprit pe pacienţi să vină să activeze aceste documente.


    Premierul Victor Ponta spune că introducerea cardului de sănătate va genera economii importante pentru stat şi precizează că acţiunea împotriva fraudelor din sistemul medical va continua: Cardul de sănătate va însemna următorul lucru – facem economii, doar anul ăsta, de cel puţin 300 de milioane de euro, bani care rămân toţi la sănătate. Cât timp voi fi prim-ministru, evaziunea fiscală trebuie combătută, frauda din sănătate trebuie combătută şi indiferent de lobby-ul şi de dezinformarea şi de propaganda împotrivă, sunt foarte hotărât să duc această bătălie la bun sfârşit pentru că e o bătălie bună pentru România.



    Declaraţiile premierului vin după ce, la sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele Klaus Iohannis a criticat executivul pentru modul apreciat ca defectuos în care a implementat sistemul cardului de sănătate.


  • Jurnal românesc – 15.01.2015

    Jurnal românesc – 15.01.2015

    Românii care nu şi-au primit cardurile de sănătate vor beneficia de servicii medicale, timp de trei luni, şi după 1 februarie – data intrării în vigoare a sistemului, susţine Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Instituţia spune că, în perioada următoare, va comunica locul de unde pot fi luate cardurile care nu au ajuns încă la asiguraţi şi anunţă că, în prezent, au loc discuţii în acest sens cu reprezentanţii medicilor de familie. Aproape un milion de carduri de sănătate nu au fost distribuite la nivel naţional. Cardul de sănătate este un proiect care are ca principal scop transparentizarea şi eficientizarea utilizării fondurilor din sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Acesta trebuia introdus în 2007, însă a fost amânat până în prezent.



    Guvernul de la Bucureşti a modificat legea privind acordarea tichetelor de masă, permitând astfel angajatorilor să opteze pentru acordarea acestora şi sub forma unui portofel electronic”, un suport asemănător cardului bancar. Angajatorii vor stabili împreună cu reprezentanţii sindicatelor sau ai salariaţilor modul în care vor fi distribuite, respectiv suport electronic şi/sau hârtie. În cazul acordării în format electronic, angajatorii vor alimenta portofelul electronic” cu valoarea nominală aferentă tichetelor de masă, care va fi folosită exclusiv pentru achiziţionarea de produse alimentare, fără a permite retragerea de numerar.



    În Romania, revoluţionarii răniţi fără grad de invaliditate sau care au fost arestaţi în timpul evenimentelor din decembrie 1989, precum şi participanţii la revolta muncitorească de la Braşov, din noiembrie 1987, vor primi, din nou, indemnizaţii de la stat, începând cu această lună. Potrivit unei ordonanţe a guvernului, aceste persoane vor beneficia, lunar, de o sumă reparatorie de aproximativ 2.000 de lei (445 euro). Aceeaşi sumă, va reveni, de anul acesta, şi copiilor eroilor martiri, indiferent de vârstă, dacă nu realizează alte venituri din motive neimputabile lor, precum şi luptătorii cu rol determinant în revoluta anticomunista de acum 25 de ani.




    20 de poliţişti români participă la o nouă misiune de tip suport operativ în Paris, până pe 31 ianuarie. Ei îşi vor însoţi colegii francezi în activităţi de patrulare, misiuni de siguranţă publică şi vor acorda sprijin şi asistenţă directă în instrumentarea cauzelor de natură judiciară în care sunt implicate persoane de cetăţenie română. Poliţiştii români au parcurs un proces de selecţie ce a constat în verificarea cunoştinţelor teoretice legislative, a nivelului de cunoaştere a limbii ţării în care îşi desfăşoară misiunea, dar şi a îndeplinirii la standarde europene a activităţilor specifice muncii lor.




    Executivul român a suplimentat cu 2,5 miliarde de lei (jumătate de miliard de euro) garanţiile guvernamentale pentru achiziţionarea unei locuinţe prin programul “Prima casă”. Totodată, este prevăzută posibilitatea utilizării în 2015 a diferenţei nealocate din plafonul prevăzut pentru anul trecut. În plus, autorităţile au anunţat că programul “Prima casă” ar putea fi extins şi pentru persoanele care au achiziţionat deja o garsonieră sau un apartament cu două camere, dar care doresc să cumpere o locuinţă mai mare, dacă vând proprietatea pe care o deţin.

  • Retrospectiva săptămânii 4.01 – 10.01.2015

    Retrospectiva săptămânii 4.01 – 10.01.2015

    Alături de întreaga comunitate internaţională, România condamnă atacul terorist de la sediul din Paris al săptămânalului Charlie Hebdo



    România condamnă cu fermitate terorismul şi toate actele de violenţă la adresa libertăţii de exprimare şi a valorilor democraţiei, este masajul transmis de autorităţile de la Bucureşti după atacul terorist de miercuri, de la sediul din Paris al săptămânalului Charlie Hebdo. Atacul reprezintă un act terorist crud şi laş, a apreciat seful statului roman, Klaus Iohannis, care îi asigură pe toţi partenerii României de întregul sprijin în lupta împotriva terorismului şi a extremismului de orice fel. La rândul sau, premierul Victor Ponta a subliniat că România este solidară cu Franţa şi a condamnat ferm actul de terorism care afectează libertăţi fundamentale. Şi ministrul de externe, Bogdan Aurescu, şi-a exprimat profunda indignare faţă de acest atac, despre care a spus că este unul fără precedent. Întreaga comunitate internaţională a condamnat în termeni duri atacul islamist, iar în majoritatea ţărilor occidentale a fost ridicat nivelul de alertă antiteroristă. Serviciul Roman de Informatii a precizat că, pentru moment, nu există indicii referitoare la pregătirea unor atentate teroriste în Romania si nu se impune ridicarea nivelului de alertă, care rămâne acelaşi – precaut. Fondat în 1969 şi vândut în 45.000 de exemplare, Charlie Hebdo publică în paginile sale caricaturi, relatări, polemici şi texte nonconformiste despre extrema dreaptă, catolicism, islam, iudaism, cultură şi politică.




    Judecătorul Marius Tudose este noul preşedinte al CSM din România



    Consiliul Superior al Magistraturii din România şi-a ales conducerea: judecătorul Marius Tudose este noul preşedinte, iar procurorul Bogdan Gabor este vicepreşedinte. În vârstă de 42 de ani, Marius Tudose a anunţat că îşi propune creşterea eficienţei şi a calităţii actului de justiţie. În magistratură de 20 de ani, el este membru al CSM din 2011. Prezent la şedinţă, preşedintele Klaus Iohannis a vorbit despre nevoia de a menţine justiţia independentă, competentă, cu judecători şi procurori oneşti. El i-a încurajat pe magistraţi să nu se lase intimidaţi şi să îşi continue munca, asigurându-i că le va fi un partener loial. În ceea ce priveşte Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe Justiţie al Comisiei Europene, acesta a fost şi rămâne un instrument util pentru România, consideră şeful statului roman. El a precizat însă că justiţia românească trebuie să funcţioneze atât de bine, încât mecanismul să nu mai fie necesar.




    Preşedintele român Klaus Iohannis doreşte suplimentarea bugetului Ministerului Apărării



    Preşedintele roman Klaus Iohannis a discutat cu premierul Victor Ponta despre fondurile pentru apărare în 2015 precum şi despre o eventuală alocare de 0,3% din PIB în acest an, pentru finanţarea cheltuielilor militare. De altfel, şeful statului a convocat, pentru luni, consultări cu formaţiunile politice parlamentare pe această temă. Scopul întâlnirilor este încheierea unui acord politic prin care, în 2017, să fie asigurat un prag minim de 2% din PIB pentru Apărare. Alte teme abordate la întâlnirea de lucru de la sediul preşedinţiei au fost stadiul atragerii de fonduri europene, precum şi modalităţile de îmbunătăţire a absorbţiei acestor fonduri.



    Banca Naţională a României reduce dobanda de politică monetară



    BNR a redus dobânda de politică monetară de la 2,75% la 2,5%. Acesta este un nou minim istoric, banca centrală rămânând astfel consecventă acţiunilor sale de stimulare a creditării în moneda naţională. În 2014, BNR a redus dobânda de politică monetară de mai multe ori, de la 4 procente pe an la 2,75%. În opinia guvernatorului Mugur Isărescu, această decizie survine în urma scăderii ratei anuale a inflaţiei şi plasării ei sub valorile prognozate, ca urmare a declinului preţurilor volatile şi inflaţiei scăzute din zona euro.



    De la 1 februarie, toţii românii sunt obligaţi să folosească Cardul naţional de sănătate



    În România, cardul naţional de asigurări sociale de sănătate devine obligatoriu de la 1 februarie. Peste 12,5 milioane de carduri au fost deja tipărite, iar rata de distribuire este în prezent de 90%. Aceasta ar fi trebuit să fie finalizată în noiembrie 2014, însă circa un million de carduri nu au ajuns încă la titulari. Medicii de familie au obligaţia să activeze cardurile până la 31 ianuarie, pentru ca acestea să devină funcţionale. Ei au anunţat că resping ferm posibilitatea de a distribui prin cabinetele lor cardurile de sănătate care nu au ajuns încă la asiguraţi din motive diferite. O perioadă, cardul va circula în paralel cu sistemul actual de confirmare a calităţii de asigurat.



    La Bucureşti a avut loc Gala Studenţilor Români din Străinătate



    Tinerii români cu cele mai bune rezultate pe plan academic şi extracurricular în străinătate au fost premiaţi la Bucureşti, în cadrul Galei Studenţilor Români din Străinătate. Cea de-a şasea ediţie a evenimentului a reunit aproximativ 800 de studenţi, personalităţi ale societăţii româneşti, diplomaţi, reprezentanţi ai societăţii civile, precum şi jurnalişti. La gală a participat şi Ministrul de Externe Bogdan Aurescu, care a spus că îşi doreşte ca studenţii români care învaţă în străinătate să găsească oportunităţile care să îi convingă să se întoarcă în România.




    În România temperaturile au coborât foarte mult



    Gerul a pus stăpânire pe întreaga Românie pentru câteva zile. Cea mai scăzută temperatură atmosferică din acest an a fost de minus 34 de grade Celsius, înregistrată la Întorsura Buzăului.