Tag: card sanatate

  • Retrospectiva săptămânii  3.05 – 9.05.2015

    Retrospectiva săptămânii 3.05 – 9.05.2015

    Turneul premierului roman, Victor Ponta în patru ţări din zona Golfului


    Seful guvernului român, Victor Ponta, s-a aflat timp de aproape o săptămână într-un turneu în Arabia Saudită, Qatar, Kuweit si Emiratele Arabe Unite, destinat revitalizarii relaţiilor politice şi economice. Victor Ponta a încercat să-şi convingă interlocutorii că merită să facă afaceri cu România. La Ryadh, unde a fost primit de regele Salman, premierul a recunoscut că România are nevoie de parteneri ca Arabia Saudită, care să investească în agricultură, construcţii, turism medical sau industria de apărare. In Qatar discuţiile cu oficialii de la Doha au vizat, între altele, o posibilă implicare într-un parteneriat pentru restructurarea companiei aeriene române Tarom şi dezvoltarea Aeroportului Otopeni de la Bucuresti, cel mai mare din ţară. Chestiunea a fost abordată şi în Emiratele Arabe Unite. În Kuweit, pe agenda convorbirilor s-au aflat proiecte în domeniile agriculturii, sănătăţii, IT şi infrastructurii energetice.



    Vizita ministrului de externe, Bogdan Aurescu în Ungaria vecină


    Seful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, s-a declarat dezamăgit de faptul că România şi Ungaria nu au reuşit să finalizeze protocolul care vizează protecţia minorităţilor. El a făcut, joi, o vizită la Budapesta, unde a discutat cu oficialii ungari aspecte ale relaţiilor bilaterale, în special în domeniul economic. Bogdan Aurescu: Au fost abordate foarte multe subiecte, plecând de la cele bilaterale şi cu accent pe problematica finalizării Protocolului Comitetului bilateral mixt privind minorităţile naţionale până la aspecte cu caracter economic şi care pleacă de la faptul că România şi Ungaria aveau schimburi comerciale de peste 7,3 miliarde de euro anul trecut. .Aurescu s-a intâlnit şi cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Ungaria pe care i-a asigurat, încă o dată, de întregul sprijin al autorităţilor de la Bucureşti pentru păstrarea şi promovarea identităţii lor etnice, lingvistice, culturale şi religioase.



    Decizii de politică monetară ale Băncii Naţionale a României


    Banca Naţională a României a redus, miercuri, din nou, la un minim istoric, la 1,75% pe an de la 2%, dobânda de referinţă, precum şi rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei de la 10 la 8%. Măsurile au luat prin surprindere piaţa bancară. Majoritatea analiştilor anticipau că Banca Centrală va menţine pe o perioadă mai lungă nivelul de 2 procente pe an al dobanzii de referinta, stabilit la sfârşitul lui martie. Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, micşorarea dobanzii de politică monetară a fost determinată în principal de faptul că inflaţia se menţine la niveluri foarte scăzute, iar reducerea TVA la produsele alimentare de la 1 iunie, de la 24 la 9%, va conduce la o inflaţie apropiată de zero în următoarele 12 luni. El a explicat că prin aceste decizii BNR urmăreşte stimularea activităţii de creditare într-o manieră care să sprijine creşterea economică sustenabilă şi, în acelaşi timp, să menţină dobânzi real pozitive la depozitele bancare. Specialiştii sustin ca pentru o creştere a creditării este mai important un mediu de afaceri prietenos, decât o dobândă de referinţă redusă.



    Implementarea în România a sistemului cardurilor de sănătate a provocat haos şi nemulţumiri



    De la 1 mai, în România cardul de sănătate a devenit singurul instrument de validare şi decontare a serviciilor medicale prevăzute în pachetul de bază pentru persoanele asigurate, cu vârsta de peste 18 ani. Gândit să optimizeze procesul de asistenţă medicală din România, implementarea sistemului a bulversat însă pe toată lumea. Problemele au apărut atât la validarea cardului, cât, mai ales, în distribuirea acestui instrument. In ultimele zile, sute de mii de asiguraţi încă nu intraseră în posesia cardurilor, iar cei care s-au prezentat cu ele la medic au aşteaptat zeci de minute să fie activate. Reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănăttate susţin, că în ciuda acestor probleme, programul este funcţional, până acum, fiind activate 5 milioane de carduri din totalul celor peste 13,6 milioane distribuite. Potrivit CNAS, problemele au apărut din cauza că o parte dintre furnizorii de servicii medicale au utilizat pentru prima dată cardul, deşi au beneficiat de o perioadă de pregătire. CNAS a reamintit că asiguraţii fără card şi copiii au acces, în continuare la servicii medicale. De asemenea, persoanele neasigurate beneficiază, ca şi până acum, de pachetul minim de servicii medicale.



    Consesns pe o noua lege privind accesul la datele personale


    Liderii partidelor parlamentare au convenit, miercuri, la întâlnirea cu preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, un proiect de modificare a legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. Acesta ar urma să acopere golul din legislaţie, provocat odată cu respingerea, anul trecut, de către Curtea Constituţională a unor proiecte anterioare pe aceeaşi temă, care contraveneau legii fundamentale. Proiectul urmăreşte să ofere garanţii suplimentare pentru protejarea datelor personale şi a dreptului la viaţă privată şi să aducă o serie de clarificări pentru a elimina riscurile de abuz. Astfel, accesarea datelor cu caracter personal poate fi realizată doar într-un cadru precis delimitat de către instanţa de judecată sau numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului. Acest principiu a fost cerut şi de reprezentanţi ai societăţii civile şi împărtăşit de toţi actorii implicaţi.



    Deputaţii români au adoptat proiectul alegerilor locale


    Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat, miercuri, proiectul legii alegerilor locale, care prevede, printre altele, alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin, a preşedintelui consiliului judeţean de către consilierii judeţeni şi menţinerea pragului electoral de 5% pentru partidele politice. Proiectul, adoptat deja de Senat, mai prevede că un cetăţean al UE poate candida, la viitoarele alegeri locale, şi pentru funcţia de primar, până acum având acces doar la poziţiile de consilier local şi judeţean.

  • Cardul de sănătate, în funcţiune

    Cardul de sănătate, în funcţiune

    De la declaraţii liniştitoare ale guvernanţilor, până la scene frizând isteria, asezonate cu legende fanteziste: aceasta pare să fie ‘aventura’ implementării, în România, a cardului de sănătate, care ţine capul de afiş al atenţiei opiniei publice şi, implicit, al presei.



    De posesia unui card de sănătate, obligatoriu începând cu 1 mai, este condiţionată orice decontare a consultaţiilor la medicul de familie sau la spital şi eliberarea, în farmacii, de medicamente compensate. Or, la nici o săptămână de la intrarea lui în funcţiune, doctorii se plâng că sistemul informatic de citire a cardurilor nu este pe deplin funcţional, avertizând asupra haosului şi a nemulţumirilor din rândul pacienţilor, care, în plus, nu au primit, toţi, sesam-ul de plastic cu pricina.



    Pe de o parte, autorităţile declară că, până acum, au fost activate 5 milioane de carduri de sănătate. Mai mult, Casa Naţională de Asigurări spune că programul este perfect funcţional, dar că probleme au apărut din cauză că o parte a furnizorilor de servicii medicale, deşi au beneficiat de o perioadă de pregătire, utilizează cardul pentru prima dată. În plus, ministrul sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a dat asigurări că, joi, nu au mai fost probleme cu softul care asigură funcţionarea cardului de asigurat şi că majoritatea medicilor şi a furnizorilor şi-au făcut datoria, de la zi la zi numărul serviciilor medicale furnizate în baza lui fiind tot mai mare.



    Pe de altă parte, însă, televiziunile se întrec în a difuza reportaje cu busculadele de la sediul unor Case de Asigurări de Sănătate, luate cu asalt de persoane care încearcă să îşi recupereze cardul pe care alţi concetăţeni ai lor l-au primit de luni bune, la domiciliu, prin poştă. Numai la Bucureşti, în primele 6 zile ale acestei luni, au fost primite 7.000 de solicitări în acest sens pe internet şi 3.000 pe hârtie.



    Pentru a nu se mai înghesui inutil la ghişee, populaţiei i se recomandă ca, înainte de a solicita cardul, să verifice online, pe site-ul Casei, dacă a fost emis sau nu. Iar celor care au trimis cereri, să aştepte să fie anunţati telefonic când trebuie să se prezinte pentru a-l ridica. Oricum, deocamdată medicii sunt obligaţi să-i trateze pe pacienţi, dacă sunt asiguraţi, chiar şi în situaţia în care nu prezintă cardurile, iar Casa de Asigurări de Sănătate promite că va deconta serviciile.



    De o ‘decontare’, dar de natură ceva mai specială, a fost vorba, zilele acestea, şi când unii au susţinut că posesori de card de sănătate, din lipsă de informare sau educaţie, ar fi încercat să-l introducă în bancomatele bancare. Băncile au verificat şi nu au găsit niciun card de asigurat – au spus guvernanţii, care cred că întrevăd în această legendă pare-se fantezistă o stratagemă nereuşită a celor care se opun implementării sistemului.

  • Cardurile de sănătate

    Cardurile de sănătate

    Prevăzute a fi introduse încă din 2006, în baza reformei sistemului sanitar, cardurile de sănătate au intrat în atenţia legislatorilor români abia după 2010, iar introducerea lor nu a fost scutită de vii dezbateri pro şi contra. În final, peste 12 milioane de carduri au fost distribuite prin poştă iar alte 800.000 aşteaptă să fie ridicate de pacienţi de la medicul de familie sau de la Casa de Asigurări pentru Sănătate. Posesorii acestui document electronic funcţional de la 1 februarie trebuie să-l folosească, de la 1 mai, obligatoriu, pentru orice serviciu medical solicitat la medicul de familie, în spital sau în farmacie.



    Informaţiile pe care le conţine cardul sunt numele, prenumele şi un număr de identificare în sistem. Dacă pacientul doreşte, îi pot fi menţionate grupa sanguină, diferite boli, alergiile şi acceptul sau refuzul de donare de organe. Persoanele care resping cardul de sănătate, inclusiv din motive religioase sau de conştiinţă, vor face dovada calităţii de asigurat printr-o adeverinţă emisă de Casa de Asigurări, valabilă trei luni. Specialiştii consideră că implementarea cu succes a proiectului cardurilor de sănătate reprezintă o etapă importantă în care intră sistemul sanitar din România.



    Reţeta electronică şi cardul de sănătate devin componente esenţiale în procesul de aliniere a sistemului medical românesc la standardele europene. Această reformă va contribui la închiderea buclei de control în ceea ce priveşte circuitul banilor în sistem prin creşterea nivelului de transparenţă în managementul lor şi îmbunătăţirea controlului serviciilor medicale şi al medicamentelor decontate de către statul român. Una dintre cele mai importante probleme ale sistemului romanesc de sănătate o reprezintă subfinanţarea cronică, fenomen perpetuat şi din cauza imposibilităţii de a controla drumul banilor în sistem.



    Un control mai bun al fondurilor va însemna, implicit, mai mulţi bani pentru sănătatea românilor. Alte beneficii majore pentru pacienţi vor fi, pe termen scurt, mai puţină birocraţie, întrucât cardul înlocuieşte adeverinţa de asigurat şi de salariat, iar pe termen lung va contribui la creşterea calităţii serviciilor medicale şi va permite o mai bună evaluare a numărului de pacienţi şi a serviciilor medicale pe care aceştia le accesează.