Tag: caricaturi

  • Jurnal Românesc – 13.02.2024

    Jurnal Românesc – 13.02.2024

    Ministerul Afacerilor Externe le reaminteşte cetăţenilor români care intenţionează să călătorească în ţări cu zone afectate de cazuri de malarie să se informeze asupra condiţiilor din acele zone şi că este de preferat ca anterior deplasării, cu patru – șase săptămâni înainte, să se adreseze unui cabinet de vaccinări internaţionale, în vederea obţinerii tuturor informaţiilor pentru menţinerea stării de sănătate pe parcursul călătoriei. De asemenea, MAE le recomandă cetăţenilor români să se adreseze Institutului Naţional de Sănătate Publică sau să acceseze paginile de internet naţionale specializate şi a portalului Centrului European de Control şi Prevenire a Bolilor. În România se înregistrează anual între 25 şi 35 de cazuri de malarie, toate de ‘import’, a declarat, săptămâna trecută, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

    Florin Balaban, un român emigrat în Luxemburg, organizează, anual, o competiţie mondială de caricaturi fără comentariu, cu o temă dată – un gen foarte dificil, iar în aceste zile peste 80 dintre caricaturile care au participat la ediţia din 2011 a concursului sunt prezente la Galeriile Europe din Braşov. “După o pauză de câţiva ani am revenit cu aceste caricaturi. E obligatoriu să fie fără text, fără explicaţii”, a precizat preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici Braşov, Nicolae Daicu: „Aşa cum se poate vedea, tema este capitalismul. Sunt participanţi din toate ţările lumii, premianţi, iar printre ei avem şi români”. Unul dintre pereţii galeriei este rezervat în întregime caricaturilor lui Florin Balaban.

    “Este un ferment în ramura asta, al caricaturii. În Europa de Vest atrage atenţia şi strânge în jurul lui caricaturişti de soi, să zic aşa. Nu oricine poate face caricatură fără cuvinte. Am avut şi la noi, în România, foarte mulţi caricaturişti, dar cel care dă explicaţii este, de fapt, un ilustrator la un banc, la ceva. Dar aici sunt opere cu substraturi mai fine, mai subtile”, mai spune Nicolae Daicu. Caricaturile pot fi admirate până în data de 15 februarie.

    Institutul Cultural Român organizează, prin Centrul Național al Cărții, a doua ediție a unui eveniment online dedicat traducătorilor de limba română din întreaga lume. De Ziua Națională a Lecturii, pe 15 februarie, începând cu ora 12.00, va avea loc „Retrospectiva anului editorial românesc 2023”. În cadrul evenimentului, cinci invitați vor prezenta cele mai relevante apariții editoriale din 2023 de pe piața de carte din România. Criticul și istoricul literar Paul Cernat va prezenta cărțile din domeniul non-ficțiune, criticul literar Cosmin Ciotloș va vorbi despre volumele de poezie, scriitoarea Adina Rosetti va analiza realizările din sfera literaturii pentru copii și tineret, Șerban Axinte, poet și cercetător științific, va pune în discuție aparițiile notabile din proza scurtă, iar Cezar Gheorghe, critic de film şi publicist, va vorbi despre volumele de proză ale anului anterior.

    Retrospectiva anului editorial românesc este un program anual conceput pentru a oferi traducătorilor prilejul să își consolideze informațiile despre aparițiile editoriale românești recente și să ia contact nemijlocit cu profesioniști din sfera cărții. Centrul Naţional al Cărţii și-a propus să creeze și să consolideze astfel un cadru în care traducătorii din literatura română din întreaga lume să se cunoască şi să discute despre cum se poate dezvolta impactul literaturii române în străinătate.

    Tot cu ocazia Zilei Naționale a Lecturii, în data de 15 februarie Institutul Cultural Român de la Bruxelles, în colaborare cu Ambasada României în Regatul Belgiei, va organiza dezbaterea „Acasă – Spațiu Cultural și Sufletesc al Limbii Române”, la care va participa scriitoarea Tatiana Niculescu – Bran. Proiectul va aduce în fața publicului de la Bruxelles un autor important al României, într-o întâlnire deschisă de tipul „dialog-prezentare”, însoțită de lectură din romanele „Povestea domniței Marina și a basarabeanului necunoscut”, „Englezul din Gara de Nord” și „Singur. Viața lui Mihail Sebastian”. De asemenea, Tatiana Niculescu – Bran va aborda o serie de biografii interbelice, prezentate în cărți apărute recent. Operele Tatianei Niculescu – Bran și-au găsit un loc important în România, dar și în lume, prin caracterul biografic și, în același timp, istoric, literar, documentar și jurnalistic.

    Autoare de cărți de non-neficțiune, romancieră, traducătoare și dramaturg, Tatiana Niculescu- Bran a impus în literatura română contemporană genul biografiei. În afară de operele publicate, trebuie menționate adaptările dramatice, precum și ecranizarea cărții „Spovedanie la Tanacu”. Astfel, scenariul fimului „După dealuri” de Cristian Mungiu se bazează pe romanele neficționale ale Tatianei Niculescu, câștigând premii importante, printre care Premiul pentru cel mai bun scenariula Festivalul Internațional de Film de la Cannes.

  • CORONandografii

    CORONandografii

    La 2 ani de la dispariţia cunoscutului caricaturist şi jurnalist Octavian Andronic, ANDO, în timpul pandemiei de COVID-19, fiica sa, artista vizuală Ana Ştefania Andronic, a organizat o expoziţie-instalaţie în amintirea regretatului om de cultură.



    CORONAndografii


    Expoziţia poate fi văzută la Muzeul Naţional al Literaturiii Române, până pe 8 ianuarie 2023. Titlul expoziţiei, “CORONandografii” vine din alăturarea cuvintelor “Corona” şi “Andografii”, celebrele caricaturi semnate de Octavian Andronic.



    Am stat de vorbă cu curatoarea expoziţiei, Ana Daniela Sultana.




  • Caricatura politică în lumea internetului

    Caricatura politică în lumea internetului

    Pe fondul crizei economice şi al dispariţiei multor publicaţii cotidiane în varianta tipărită, s-au împuţinat, de asemenea, şi caricaturile zilnice prin care se comentau, umoristic, anumite evenimente. Tradiţie în acest sens a existat în presa românească, dar se pare că azi, atât interesul publicului, cât şi al artiştilor plastici pentru acest gen de comentariu politic nu este foarte mare. Dar parcă pentru a contrazice aceste observaţii, dar şi pentru a demonstra — încă o dată –valenţele internetului şi ale realităţii virtuale, a apărut Iepurele mizantrop”. Animal virtual, mic, alb şi cu o figură blazată, iepurele comentează, în special, eveniment externe pe Facebook, dar şi pe pagina sa dedicată mizantrop.info”. Părinţii lui sunt Mădălina şi Adrian Răileanu care, în tandem, realizează atât desenele, cât şi observaţiile suculente ale iepurelui. Biografia sa ne este schiţată, în continuare, de Adrian Răileanu: S-a născut cu aproximativ trei ani în urmă, pe un blog, iar între timp a căpătat şi o figură. A fost, de la început, un fel de agregator de ştiri de-a lungul săptămânii, un fel de bloc-notes pentru noi. Ne notam, cu ajutorul lui, ce s-a mai întâmplat săptămâna asta ca să ştim ce comentăm sâmbătă, când ieşim în oraş cu prietenii. S-a născut în mediul online, a crescut pe Facebook, este un animal creat din pixeli. Întotdeauna m-a fascinat motanul din Maestrul şi margareta”, un motan mare şi negru care mergea pe labele din spate şi ironiza pe toată lumea din jurul lui. Dar ca să nu preiau exact aceeaşi idee, am creat un iepure, un iepure mare care merge pe labele din spate şi care ironizează pe toată lumea.



    De ce mizantrop şi de ce ironic? Pentru că poate aşa suntem şi noi”, spun în acelaşi timp creatorii lui. Însă la întrebarea de ce iepurele mizantrop a ales să se nască” şi să se exprime mai ales în spaţiul virtual în locul publicaţiilor tipărite, răspunsul este clar şi fără pic de ironie.: Pentru că este cel mai activ şi vioi mediu.” În mediul online, iepurele mizantrop comentează cu preponderenţă ştirile de politică externă, dar nu numai. Adrian Răileanu: Politica externă, dacă ne referim la momentul în care Iepurele mizantrop” a început să aibă un oarecare succes pe Facebook, însemna mai degrabă politică europeană. Era momentul când criza din Grecia a erupt şi ce se întâmpla atunci, acolo, ne privea şi ne priveşte direct. Nu e doar politică externă. Suntem parte a unei Uniuni şi tot ce întâmplă în UE are un impact direct asupra noastră. Cred că e greşit să ne raportăm la ce se întâmplă în Europa ca fiind politică externă.



    Încet, încet, iepurele mizantrop a devenit celebru pe internet, atât de celebru încât şi-a părăsit ambianţa predilectă şi a apărut şi în format clasic. În ianuarie, anul acesta, editura Humanitas lansa cartea Iepurele mizantrop. Breaking The News. Mic atlas de realităţi”, iar de anul trecut comentariile lui sarcastice sunt găzduite şi de paginile publicaţiei Decât o revistă”. Despre această colaborare, redactorul Gabriel Dobre ne spune: Noi încercăm să avem cât mai multă ilustraţie în paginile revistei. Când a apărut iepurele pe net, ne-a bucurat destul de mult ideea lor pentru că, deşi avem ilustratori în redacţie, caricatura însoţită de un comentariu social, nu prea se întâlneşte des la noi şi nu e de foarte bună calitate. Acum, pentru generaţiile ceva mai tinere, mi-e greu să vă dau exemple de caricaturi care să comenteze într-un mod proaspăt şi interesant lucrurile care se întâmplă în jur. Cred că unicitatea iepurelui poate fi pusă şi în acest context.



    Mai apar, totuşi, caricaturi politice — cum ar fi de pildă cele realizate de Dan Perjovschi în Revista 22” şi de Ion Barbu în diverse publicaţii –, dar caricatura nu pare a fi un gen prea prizat de artişti. Poate şi din cauza lipsei interesului din partea publicului? Iată ce crede Gabriel Dobre: E foarte uşor să dăm vina pe public. Nu cred că în asta constă explicaţia. Probabil că este o decuplare de la nişte subiecte care unora le produc mai multe bătăi de cap decât satisfacţie. Şi atunci se refugiază într-un soi de artă care dă bine, dar n-are nimic de spus. Dar comentariul politic prin caricatură ar trebui să fie mult mai prezent.”



    Indiferent de motive, iepurele mizantrop este apreciat pe Facebook de peste 8000 de persoane care au, în medie, vârsta de peste 25 de ani, studii universitare şi sunt, printre ei, mai mult doamne decât domni. Având în vedere impactul acesta, Adrian Răileanu a constatat că există, totuşi, un public avid de ştiri externe şi de comentarii pertinente: Pe de o parte, ne dorim să-i facem pe oameni mai curioşi la ce se întâmplă în jurul lor, dincolo de uliţa noastră naţională, dar am descoperit cu uimire că sunt foarte mulţi oameni informaţi, foarte mulţi oameni aflaţi în contact direct cu universul. Oamenii sunt interesaţi, vor să ştie, au înţeles că trăiesc într-un sat global. Avem surpriza ca de multe ori cei care comentează să fie mai avizaţi, mai informaţi decât noi. Noi nu am făcut din asta o meserie. Nu suntem jurnalişti, avem profesiile noastre care ţin de alte domenii.



    Aşadar, românii manifestă interes pentru caricatura politică, iar internetul pare că poate revitaliza aceste domeniu. De fapt, ca în multe alte privinţe, internetul a preluat ceea ce înainte părea să fie strict apanajul publicaţiilor tipărite.