Radio România Internațional

Tag: cariera

  • Educația viitorului

    Educația viitorului

    9 din 10 părinţi
    din mediul urban cred că școala din România nu îi pregătește suficient pe elevi
    în vederea construirii unei cariere viitoare. Un sondaj la care au răspuns circa 1.000
    de utilizatori de internet relevă că părinţii nu sunt mulţumiţi de modul
    în care școala le pregătește copiii pentru meseriile viitorului, iar dacă ar
    intra în atribuţiile lor ar elimina materiile pe care le consideră
    nefolositoare și ar introduce altele noi, utile pentru formarea viitorilor
    adulţi.

    Dezvoltarea personală şi gândirea creativă sunt materiile pe care peste
    70% dintre părinţi le consideră necesare pentru viitorul job al copilului lor.
    Alte materii pe care părinţii le-ar dori studiate de copii sunt bunele maniere,
    vorbitul în public, leadershipul, limbile străine exotice, debate-ul sau
    scrierea creativă. Jumătate dintre respondenţi cred că roboţii și tehnica vor
    lua locul forţei de muncă umane şi își văd copiii lucrând în IT în viitor. Peste
    un sfert își imaginează că industria inteligenţei artificiale va fi domeniul
    spre care se vor îndrepta copiii lor, în timp ce mai puţin de 25% se gândesc la
    medicină, construcţii sau divertisment ca domenii de interes ale viitorilor
    adulţi.

    Cel
    mai recent raport global al competitivităţii, publicat de Forumul Economic
    Mondial arată că lipsa forței calificate de muncă și a gândirii critice în
    învățământ sunt printre cele mai mari dezavantaje competitive ale României în
    anul 2019. Invitată la Radio România, profesorul universitar Andreea Paul a
    explicat cum ar trebui să ne pregătim pentru provocările viitorului:

    Pentru început, vorbind despre aceste
    realităţi, într-o formă asumată, obiectivă şi pragmatică. Şi să nu ne lamentăm
    doar, ci să trecem şi la fapte. Nu stăm nici prea bine, nici prea rău. Suntem
    undeva spre mijlocul clasamentului mondial. Dar, iată că sunt 50 de ţări care
    fac treaba asta ceva mai bine decât noi, unele mult mai bine decât noi. Cel mai
    mic punctaj la toate dezavantajele competitive îl avem la acest indicator numit
    gândirea critică în şcoală, cum ne învăţăm copiii să pună întrebarea de ce? Cum ne determinăm copiii să provoace sistemul din
    jur, viaţa din jur, materiile, stilul oamenilor, cum percep ei realităţile din
    jur şi, mai ales, cum îşi răspund ei la întrebarea care este valoarea adăugată pe care ei o pot aduce acestei lumi,
    comparativ cu generaţiile anterioare sau comparativ cu alţi colegi de vârsta
    lor?

    În epoca tehnologiei digitale, educaţia viitorului are nevoie de noi
    abilităţi şi competenţe pentru a răspunde provocărilor unei lumi în schimbare
    alertă. Iar, pentru a ţine
    ritmul,
    România trebuie, între altele, să-şi schimbe metodele tradiționale de predare cu unele noi, care să
    promoveze competențele și abilitățile elevilor, precum şi flexibilitatea
    gândirii.

    În
    România funcţionează de ceva vreme în câteva şcoli laboratoare inteligente -
    SMART LAB 4.0. Acestea conțin table interactive, imprimante și scannere 3D,
    roboți educaționali, dar implementarea proiectului presupune și instruirea
    profesorilor, spune Andreea Paul, implicată în dezvoltarea acestui proiect:

    Copiii învaţă extrem de repede, se împrietenesc foarte repede cu aceste mașini
    inteligente, practica desenului pe un soft 3D este la fel de simplă ca
    desenatul pe o foaie de hârtie cu un creion. Dar nu același lucru se întâmplă
    cu cadrele didactice. Jumătate din ele ne privesc destul de îndoielnic,
    jumătate, însă, dintre profesori înţeleg nevoia alfabetizării digitale și
    tehnologice – un abecedar civilizaţional al viitorului. Este la fel de
    important să fii alfabetizat digital și tehnologic cum este să știi să citești,
    să înţelegi textul pe care îl scrii şi să faci operaţiuni simple de matematică,
    pe scurt să fii alfabetizat funcţional.

    La cele mai
    recente teste PISA – o evaluare care pune accent pe competenţele necesare
    pentru viaţa personală, socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii – elevii
    români au obţinut cele mai slabe rezultate din ultimii nouă ani. Testele nu
    arată neapărat ceea ce ştiu elevii, ci cum reuşesc să aplice cunoştinţele în
    situaţii concrete de viaţă. Raportul mai arată că nevoile educative ale
    adolescenţilor de 15 ani s-au modificat şi că profesorii trebuie să facă faţă
    provocării inteligenţei. Este nevoie de educaţie digitală inteligentă. Ce presupune aceasta? Din nou, profesorul universitar
    Andreea Paul:

    Înseamnă
    înţelegerea interacţiunii între maşinile inteligente. Şi aici vorbim despre
    calculatoare, despre table interactive, despre imprimate 3D, ochelari de
    realitate virtuală, scannere 3D, şi modul în care le poţi valorifica în toate
    domeniile predate în şcoală. Orice materie trebuie vizualizată. Apoi vine realitatea virtuală. Cu o pereche de ochelari de VR te
    proiectezi globula roşie din vene, te proiectezi turistul virtual din Cosmos,
    deasupra marelui deşert saharian, deasupra Marelui Zid Chinezesc, deasupra
    Amazonului, mergeţi cu imaginaţia oriunde în lumea asta. Cum învaţă un copil
    geografie, fizică, chimie, când vede atomul – un concept greu? Hai să împletim teoria cu practica, mai spune profesorul Andreea Paul,
    copiii să poată palpa, să poată crea, să poată întreba şi să poată să spună la
    un moment dat domnule profesor, eu nu sunt de acord cu dumneavoastră.

  • Actorul Florin Piersic, omagiat la Premiile Gopo

    Actorul Florin Piersic, omagiat la Premiile Gopo

    În cadrul Galei
    Premiile Gopo, actorul Florin Piersic a fost omagiat, primind Premiul pentru
    Întreaga Carieră. De-a lungul carierei sale, Florin Piersic a avut o colaborare
    prodigioasă cu regizorul Ion Popescu-Gopo, al cărui nume îl poartă cel mai
    important eveniment dedicat valorilor cinematografiei româneşti. În momentul în
    care care actorul Florin Piersic a venit pe scenă pentru a-şi ridica statueta,
    premiul pentru întreaga sa activitate, publicul Sălii Mari a Teatrului Naţional
    Bucureşti l-a ovaţionat minute în şir. Nu mai ştiu cui să-i mulţumesc
    pentru premiul Gopo. Ar trebui să-mi mulţumesc mie că am ajuns la vârsta asta
    matusalemică    , a glumit Florin Piersic la primirea trofeului.

    Unul dintre
    cele mai importante trofee, Premiul pentru Întreaga Carieră, a fost acordat la
    ediţiile precedente unor actori emblematici pentru filmul românesc: Coca Bloos,
    Radu Beligan, Mitică Popescu, Iurie Darie, Ion Besoiu, Draga Olteanu-Matei,
    Marin Moraru, Jean Constantin.

    Născut pe 27 ianuarie 1936, la Cluj-Napoca,
    Florin Piersic este unul dintre cei mai iubiţi şi mai prolifici actori din
    România, cu o carieră impresionantă atât în teatru cât şi în cinema şi
    televiziune. Absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică
    (promoţia 1957), Florin Piersic a debutat doi ani mai târziu pe scena Teatrului
    Naţional din Bucureşti cu rolul titular în Discipolul diavolului. Au urmat
    roluri principale în Tragedia optimistă, Oameni şi şoareci, Orfeu în Infern,
    Zbor deasupra unui cuib de cuci, Gaiţele, Logodnicele aterizează la Paris,
    Străini în noapte sau Dulcea pasăre a tinereţii, roluri ce au demonstrat,
    constant, o versatilitate greu de egalat. Unul dintre spectacolele care i-au
    marcat existenţa, spune Florin Piersic, este Peer Gynt, de Henrik
    Ibsen. Este spectacolul pe care actorul l-a ales şi la moment aniversar, în
    luna ianuarie, când şi-a sărbătorit ziua pe scena Operei Naţională Română din
    Cluj. În cadrul spectactacolul, intitulat Nu mă întreba câţi ani
    am!, actorul a interpretat monologuri din piesă, în timp ce Orchestra
    Operei din Cluj a cântat o suită scenică din concertul Peer Gynt,
    pe muzica lui Edvard Grieg.

    Florin Piersic: La 22 de ani,
    când am terminat facultatea de teatru, Institutul de Teatrul şi Cinematografie,
    Dinu Cernescu, unul dintre regizorii pe care i-am iubit şi apreciat cel mai
    mult, m-a distribuit în acest rol, care acoperă trei vârste. Pentru că l-am
    jucat şi la tinereţe, şi la maturitate, la 45 de ani, şi acum, la 80 de ani.
    Piesa este una, dar ceea ce prezint eu este, de fapt, povestea lu Peer Gynt
    spusă de mine cu 9 monoloage, pe care le-am rostit la diferite vârste. Dar ceea
    ce este impresionant, şi se petrece pentru a 19-a oară, este că sunt acompaniat
    de Orchestra Operei Române care interpretează muzica lui Edvard Grieg, compusă
    special pentru Peer Gynt. Când am debutat la 22 de ani, Dinu Cernescu a avut
    ideea să folosească în spectacol muzica lui Grieg în scenele importante din
    spectacol. Şi mai pot spune că datorită acestui rol n-am ajuns actor la Teatrul
    Naţional din Cluj, unde am visat să fiu pe scenă, ci am fost angajat pe loc la
    TNB de către marele scriitor şi academician Zaharia Stancu, de către Alexandru
    Finţi, profesorul meu de suflet, şi mentorul meu, un regizor excepţional.









    Debutul cinematografic al lui Florin Piersic
    s-a produs în 1957, cu filmul franco-român Ciulinii Bărăganului, scris şi
    regizat de Louis Daquin după un roman de Panait Istrati. Confirmarea a venit,
    însă, graţie unei colaborări ce avea să se întindă pe mai multe decenii. Unul
    dintre actorii preferaţi ailui Ioan Popescu-Gopo, Florin Piersic a jucat în nu
    mai puţin de cinci dintre filmele maestrului, de la roluri de mică întindere -
    O poveste ca în basme, S-a furat o bombă sau Paşi spre lună – până la roluri principale, precum cel
    subversiv-iconic al prinţului visător din De-aş fi… Harap Alb sau, mai
    târziu, cel al Împăratului din Rămăşagul. Personajul din De-aş fi…, împreună
    cu tragicului centurion Sabinus din epicul lui Mircea Drăgan, Columna (1968)
    l-au transformat pe Florin Piersic, aproape instantaneu, într-unul sex-simbol
    al epocii, replică românească a lui Alain Delon, Giuliano Gemma sau Fernando
    Rey. Florin Pierisc: Eu
    sunt al publicului. Eu sunt al spectatorilor. Eu sunt al colegilor, al
    prietenilor, al oamenilor pe care nu i-am văzut în viaţa mea. Publicul m-a
    ajutat să devin ceea ce sunt, publicului îi datorez faptul că sunt actorul
    Florin Piersic, publicul m-a împins înainte. M-a văzut în roluri pe scenă, m-a
    văzut şi în cinema. M-a întrebat cineva ce-mi place mai mult, teatrul sau
    filmul. Sigur că teatrul. Şi îmi place pentru că teatrul seamănă cu ceea ce mi
    se întâmplă acum, oamenii se văd unii pe alţii de aproape. Trebuie să vă spun doar
    atât, că eu vă aparţin dvs., Publicului, publicul este pulsul, oglinda mea.
    Dacă nu era publicul, noi n-am fi fost nimic.



    De-a lungul celor 5 decenii de carieră
    cinematografică, Florin Piersic a putut fi văzut în coproducţii internaţionale
    (Şapte băieţi şi o ştrengăriţă, Frumoasele vacanţe, Lupta pentru Roma) şi în
    producţii româneşti aparţinând tuturor genurilor cinematografice, de la dramă
    la comedie şi de la filme istorice la filme de suspans, realizate de Savel
    Stiopul (Aproape de soare, Aventuri la Marea Neagră, Agentul straniu), Francisc
    Munteanu (Drum nou, Tunelul, Roşcovanul), Mircea Drăgan (Explozia, Fraţii
    Jderi, Ştefan cel Mare – Vaslui 1475, Cuibul salamandrelor), Sergiu Nicolaescu
    (Mihai Viteazul), Mircea Mureşan (Pintea, O lebădă iarna), Geo Saizescu (Eu, tu
    şi Ovidiu) sau Virgil Calotescu (Ultima frontieră a morţii, Reţeaua S).

    În
    paralel, actorul şi-a consolidat poziţia de icon graţie rolurilor Anghel
    Şaptecai din seria de filme cu haiduci realizată de Dinu Cocea (Haiducii lui
    Şaptecai, Săptămâna nebunilor, Zestrea domniţei Ralu) şi Mărgelatu din
    filmele de aventuri Trandafirul galben, Drumul oaselor, Misterele Bucureştilor,
    Masca de argint, Totul se plăteşte, Colierul de turcoaze. Cele mai recente
    roluri făcute pentru marele ecran au fost cele din producţiile experimentale şi
    independente Fix Alert şi Eminescu versus Eminem realizate de Florin Piersic
    Jr.



  • Armata Română, la raport

    Armata Română, la raport

    2015 a fost un an de progrese reale în restabilirea capacităţii
    operaţionale a Armatei Române. Potrivit bilanţului MApN, au fost derulate
    programe majore de înzestrare, între care un avion multirol, aeronave, un
    transportor blindat sau modernizarea
    elicopterului IAR 330. Suplimentarea bugetului destinat apărării a permis şi
    iniţierea unor programe de înzestrare noi, cum ar fi sistemul de rachete
    antitanc portabile, radarul mobil tridimensional, cu distanţă mare de
    descoperire şi platformele de transport multifuncţionale. Armata României a
    participat activ la misiunile NATO cu 764 de militari dislocaţi în teatrele de
    operaţii şi a desfăşurat peste 400 de exerciţii naţionale şi multinaţionale.

    Ministrul Apărării, Mihnea Motoc, spune că 2016 va fi un an dificil şi mai
    intens decât cel precedent. Mihnea Motoc: Sunt
    aşteptări mari pe care oamenii le au de la armata lor şi de la alianţa din care
    facem parte. Avem o serie de angajamente internaţionale majore de onorat, iar
    evoluţiile din mediul de referinţă sunt din ce în ce mai puţin previzibile.
    Termenele sunt scurte, iar exigenţele, mari. Cu cât incertitudinile mediului
    internaţional cresc, cu atât armata noastră trebuie să fie mai uşor adaptabilă.
    Astăzi, folosirea inteligentă a informaţiei poate aduce avantaje strategice în
    apărare, mai mari decât o divizie de tancuri.

    Prezent la bilanţul MApN,
    preşedintele Klaus Iohannis a menţionat ca priorităţi pentru 2016 punerea în
    practică a strategiei naţionale de apărare şi parteneriatele strategice, în
    special cel cu SUA. Klaus Iohannis: Va
    trebui să ne adaptăm continuu la o realitate complexă şi dinamică. Pentru
    aceasta vom avea nevoie de cunoaştere şi anticipare, de instituţii eficiente şi
    de colaborare atât interinstituţională, în plan intern, cât şi multinaţională,
    cu aliaţii şi cu partenerii. Realitatea în care trăim ne arată permanent
    importanţa unor alianţe şi parteneriate strategice solide în materie de
    securitate şi apărare.

    La rândul său, premierul Dacian Cioloş a subliniat
    responsabilitatea României de a întări securitatea naţională, dar şi de a
    contribui la asigurarea apărării colective în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.
    În acest sens, Guvernul are în vedere creşterea bugetului destinat apărării la
    minimum 2% din PIB în 2017.

    Dacian Cioloş: Va
    fi, de altfel, nevoie de creşterea pe mai departe a capacităţii operaţionale a
    Armatei Române, coroborat cu alocarea de fonduri necesare pentru înzestrare,
    inclusiv cu echipamente majore. Am în vedere, în principal, strategia naţională
    de apărare a ţării pentru perioada 2015 – 2019, Carta Albă a apărării, care în
    prezent se află în faţa Parlamentului, programul de transformare, dezvoltare şi
    înzestrare a Armatei României până în anul 2027 şi în perspectivă, dar şi legea
    privind statutul cadrelor militare, gradaţilor şi soldaţilor, precum şi noul
    Ghid al carierei militare, prevăzute a fi promovate în acest an.

    Înainte
    de summit-ul Alianţei Nord-Atlantice de la Varşovia din vară, în Polonia este
    programat în iunie un exerciţiu militar de amploare – Anaconda 2016, la care vor
    participa 22 de state membre NATO, printre care şi România.

  • Gică Hagi, 51 de ani!

    Gică Hagi, 51 de ani!

    Gheorghe Hagi împlinește astăzi, 5 februarie, vârsta de 51 de ani. Născut la Constanța, Hagi și-a început cariera de fotbalist la clubul Farul din localitate, debutând în prima ligă, la vârsta de 17 ani. Din 1986, numărul 10 ajunge la cel mai titrat club românesc, Steaua București cu care câștigă Supercupa Europei și finala Cupei Campionilor Europeni în 1990.



    După Campionatul Mondial din Italia (1990), cariera lui Gică Hagi continuă în Spania unde joacă pentru cele două mari nume ale fotbalului mondial, Real Madrid și Barcelona.


    Campionatul mondial din SUA 1994 îi aduce lui Hagi celebritatea pe întreg mapamondul, după reușita de generic cu reprezentativa Columbiei. De altfel, Naționala înregistrează cel mai bun parcurs din istorie la un campionat mondial, ajungând în sferturile de finală, meci pierdut în fața Suediei după loviturile de departajare.



    Din 1996, Hagi este achiziționat de Galatasaray, fiind primit la Istanbul ca un zeu al fotbalului. Cu Hagi conducător de joc, Galata câștigă între 1997 și 2000 campionatul Turciei (patru titluri Superliga consecutive), iar în 2000 Galatasaray cucerește Cupa UEFA și Supercupa Europei.



    După câteva experiența ca antrenor de club, toate lipsite de succes, Gică Hagi s-a concentrat pe Academia și clubul de fotbal Viitorul, noi pepiniere pentru fotbalul românesc. Astăzi, Hagi este managerul clubului Viitorul, aflat pe poziția a doua în Liga 1.


    Îi urăm “regelui fotbalului românesc” viață lungă și noi succese sportive!