Radio România Internațional

Tag: cariere

  • Un tânăr care pregătește tineri

    Un tânăr care pregătește tineri

    Alin Dinu este unul dintre tinerii motivați de reușita altora, iar, pentru a-și atinge acest scop, viața lui profesională a căptătat o turnură deosebită după încheierea studiilor. Cum s-a întâmplat totul? Tatăl meu m-a motivat să urmez studiile la Academia de Științe Economice din București. Am terminat Comerț și administrarea afacerilor, iar apoi un master în business. Apoi, au urmat mai multe cursuri de coaching și de training orientate către dezvoltarea personală. În perioada facultății, nu prea eram fericit, dar am avut un prieten care știa ce vrea să facă încă din copilărie și chiar și-a urmat planul, fapt care m-a inspirat. Așadar, am început să îmi pun și eu întrebări cu privire la ceea ce vreau și îmi place cu adevărat. Am tot căutat până când am descoperit.



    Așadar, Alin Dinu a devenit antrenor în dezvoltarea profesională. Îi place să ajute oamenii să își găsească drumul și, pentru asta, lucrează aproape tot timpul. Este devotat profesiei lui care i-a fost dintotdeauna și pasiune. Explică Alin Dinu: Aș spune că, mai degrabă, sunt pasionat să ajut oamenii să își găsească soluțiile. Mi se pare important să ne implicăm ca să îi ajutăm pe ceilalți, să contribuim la creșterea bunăstării societății per total. Este un citat care îmi place și care mă motivează din când în când, care spune că numai acela care, în zilele noastre, își dedică viața slujirii întregii rase umane se poate numi cu adevărat om. Iar asta îmi aduce mereu aminte că suntem mulți oameni și că, da, este important să ne susținem și să ne ajutăm.



    Atunci când cineva se regăsește, își află pasiunea cea mai mare și drumul pe care ar fi trebuit să îl parcurgă dintotdeauna, aceasta este una dintre motivațiile cele mai puternice pentru Alin Dinu. De pildă, își amintește de colaborarea cu cineva care și-a schimbat radical opțiunea profesională. Oamenii apelează la mine fiindcă își doresc mai multe claritate și mai multă încredere, iar obstacolele principale în atingerea acestor scopuri sunt ideile de felul oare ce vor spune ceilalți despre mine? și frica de eșec. A fost o oportunitate pentru mine să lucrez cu acea tânără. Am lucrat împreună șase săptămâni și, după ce s-a terminat această perioadă, ea deja își dedica jumătate din timp job-ului de la call center-ul la care lucra, iar cealaltă jumătate din timp pasiunii ei pentru pictură și în dezvoltarea unei cariere în artă. Mai vorbim uneori, iar ultima dată când ne-am auzit părea să fie pe drumul cel bun.



    Ce activități l-au format pe Alin Dinu, contribuind la viziunea sa profesională și ce planuri are pentru următorii ani? Cred că este important să faci câte puțin în fiecare zi ca să descoperi ceea ce îți place, asta dacă nu o știai dinainte. Pe mine m-a ajutat voluntariatul. M-a ajutat pentru că îmi place să fac lucruri atunci când și alți oameni sunt implicați și am avut oportunitatea să descopăr multe lucruri despre mine și abilitățile mele în contexte de voluntariat. Deci, să încerce câte puțin din toate și să se implice în activități de voluntariat. Aș vrea să împărtășesc un plan mai apropiat de vârsta mea de acum decât unul dintre planurile pe care le am pentru bătrânețe. Suntem în plin proces de a mai iniția un proiect de fund raising și aș vrea să ajung la un număr de cinci astfel de proiecte, acum fiind abia la al treilea. Ar fi un pas intermediar în viața mea profesională să am toate aceste proiecte. Când spun să le gestionez, mă gândesc la a contribui la dezvoltarea resurselor umane implicate în proiect.



    Cu siguranță, Alin Dinu este un model de succes pentru orice tânăr care aspiră la a se regăsi pe sine prin intermediul celorlalți. Va continua să își extindă cariera prin alte proiecte similare și speră să-i ajute pe cât mai mulți tineri să găsească cheia către devenirea personală și profesională.





  • Proiect românesc în finala EUSIC

    Proiect românesc în finala EUSIC

    Un proiect românesc a fost selectat în finala Competiției Europene de Inovare Socială (EUSIC), anunță Comisia Europeană. “Career Bus”, proiectul românesc ajuns între cele 10 finaliste, propune un autobuz cu sfaturi interactive pentru tineri privind dezvoltarea profesională.



    Proiectul “Career Bus” (Autobuzul Carierei), aparține asociațiilor “Şcoala de valori” şi “Ice breaker” și a fost prezentat în semifinala EUSIC organizată la Cluj, în luna iulie, de Armina Sârbu şi Dragoş Beldugan.



    Sprijin în alegerea unei profesii pentru tinerii din mediu rural



    “În comunităţile rurale şi în cele urbane mici sunt puţine oportunităţi pentru adolescenţi să vadă ce se întâmplă în câmpul muncii, să viziteze o fabrică, să vadă o firmă sau oameni la locul de muncă. Noi ne-am gândit că nu putem duce oamenii în vizită la companii, dar putem să prezentăm în comunitatea lor ce se întâmplă în diverse firme, prin intermediului Autobuzului Carierei. Aici, într-un spaţiu interactiv, instalăm jocuri de carieră, dar şi realitate virtuală cu imagini dintr-o fabrică. Vom merge în zonele rurale şi în oraşele mai mici, unde tinerii nu au speranţe mari pentru viitorul lor şi nu ştiu prea multe despre locurile de muncă disponibile“, a explicat Dragoş Beldugan, conform Agerpres.



    “Career Bus” îşi propune nu numai să ghideze tinerii către un anume parcurs profesional, dar vrea să contribuie şi la combaterea migraţiei din mediu rural spre cel urban.


    “Până la un punct aceasta este bună când vorbim despre migraţia pentru şcoală, adică atunci când un tânăr din mediul rural merge la oraş să înveţe carte, pentru ca, ulterior, aceşti tineri să se întoarcă acasă şi să pună în aplicare cele învăţate, să facă agricultură sau să îşi deschidă o afacere”, a adăugat Dragoş Beldugan.



    Trei proiecte româneşti în semifinală



    România a avut trei proiecte prezentate în semifinala de la Cluj, fiind a doua cea mai bine reprezentată ţară după Spania care a adus patru proiecte. Celalalte două proiecte românești au fost “House of Nature” și “Rural Revitalization”. Primul își propune îmbine dezvoltarea economică a unei anumite zone, cu protejarea valorilor locale, a mediului şi biodiversităţii. Al doilea proiect are ca scop salvarea terenurilor necultivate printr-o formă de leasing a pământului pe care vârstnicii sau alte persoane nu le mai cultivă din diverse motive.



    La semifinala de la Cluj au participat 30 de proiecte din 20 de ţări ale Uniunii Europene, inclusiv România. Finala competiţiei va avea loc în noiembriei, iar proiectele câștigtoare vor primi, fiecare, suma de 50.000 de euro pentru implementare.



    Competiția Europeană de Inovare Socială este organizată în memoria lui Diogo Vasconcelos, lider inovator, şi a ajuns la a şasea ediţie, iar tema aleasă pentru acest an este RE:THINK LOCAL.

  • Posibile cariere la ţară prin programe europene

    Posibile cariere la ţară prin programe europene

    Prezentată relativ recent, analiza Comisiei Europene privind numărul de persoane angajate în agricultură ne arată că, deşi acesta e un domeniu crucial pentru economia europeană, puţini europeni s-au angajat aici. Aproximativ 10 milioane de persoane lucrează cu normă întreagă în fermele din UE, asta însemnând 5% din totalul forţei de muncă din spaţiul comunitar. Dintre aceştia, 92% sunt membri ai familiilor celor care deţin ferma. Pe lângă numărul lucrătorilor de la fermă, există şi persoane care efectuează regulat şi alte munci agricole în afara fermelor. Astfel, numărul total al angajate în mod regulat în munci agricole, la ţară, în Uniunea Europeană ajunsese la 25 de milioane în 2010, un număr destul de mic având în vederea ponderea produselor de provenienţă agricolă în viaţa noastră de zi cu zi. La aceste cifre, se adaugă şi cele 4,8 milioane de locuri de muncă dispărute între 2000 şi 2012 din agricultura UE. 70% dintre ele erau în noile state-membre, inclusiv în România, ţara unde agricultura ocupă o pondere foarte mare în economie. Motivele dispariţiei acestor slujbe sunt multiple, cele mai acute fiind dezinteresul tinerilor faţă de muncile agricole şi practicarea agriculturii de subzistenţă care nu are însă rentabilitate economică şi nici nu presupune contracte de muncă sau salarii propriu-zise. Situaţia aceasta a determinat atât autorităţile, cât şi organizaţiile non-guvernamentale să încerce să o remedieze. Dumitru Fornea, membru în Comitetul Economic şi Social European şi responsabil cu relaţiile internaţionale ale Confederaţiei Sindicale Meridian, ne spune că o parte din alocările financiare venite de la UE pentru sectorul agricol sunt destinate forţei de muncă din acest domeniu.



    O treime din bugetul UE este alocat Politicii Agricole Comune, adică 30 de miliarde de euro pe an. Există, aşadar, o preocupare la nivel european, dar şi la nivel naţional, căci România este încă una din ţările cu cea mai mare rată de ocupare în domeniul agricol. Aproape 3 milioane de persoane lucrează în domeniul agricol. În privinţa politicii agricole, România e unul din statele care au cheltuit foarte mulţi bani în ultima perioadă. Între 2007-2013, fondurile totale alocate agriculturii au fost în jur de 15 miliarde de euro. Acest lucru ar trebui să se vadă. Din păcate, mare parte din populaţia rurală este forţată să emigreze şi să caute alte oportunităţi pe alte pieţe europene.”



    Prinşi în practicarea agriculturii de subzistenţă care le asigură traiul zilnic, dar nu le oferă niciun venit, tinerii, şi nu doar ei, se simt obligaţi să emigreze. Astfel, scad mult şansele ca aceste gospodării de subzistenţă să devină ferme sau alte tip de unităţi economice. Un alt motiv al lipsei de rentabilitate a muncii agricole este reţinerea ţăranilor de a se asocia, de a-şi uni pământurile şi activităţile pentru a forma ferme. Dumtru Fornea pune această reţinere pe amintirile rămase din perioada Cooperativelor Agricole de Producţie înfiinţate în timpul comunismului:



    Lipsa asta de încredere creează mari probleme tinerilor şi persoanelor din zonele rurale. Au dificultăţi în a deveni eficienţi şi în a intra în competiţie cu agricultura de tip corporatistă. Faptul că în România, sectorul agricol ocupă 30% din economie, nu e în sine un lucru rău. Avem 28% sector industrial şi 42% sector de servicii. Toate s-ar putea echilibra într-un mod favorabil. Din păcate, aceşti lucrători agricoli nu muncesc nici în baza vreunui contract colectiv de muncă, nici a unui contract individual de muncă. Doar 8% sunt sindicalizaţi şi doar 3% fac parte dintr-o cooperativă agricolă conform noilor legi.”



    Cu toate acestea, există şi iniţiative private care încearcă să remedieze situaţia şi să le ofere tinerilor şansa unei… cariere în rural. Chiar Cariere în rural” se numeşte programul prin care societatea comercială Global Commercium Development a organizat cursuri gratuite celor de la ţară care doreau să-şi dezvolte diverse competenţe antreprenoriale. Finanţat prin Fondul Social European, proiectul a fost implementat în câteva sate din judeţul Cluj şi nu doar acolo, după cum aflăm de la Tina Cozmanciuc de la Global Commercium Development.



    Am iniţiat câteva proiecte locale alături de parteneri din Spania şi Italia, sunt proiecte de circa 500.000 de euro, sunt iniţiative locale derulate nu doar în judeţul Cluj, ci şi în alte judeţe: Constanţa, Alba, Vâlcea şi Ilfov. Proiectele noastre au ca grup-ţintă persoanele inactive, persoanele şomere, care practică agricultura de subzistenţă. În urma analizelor noastre, cam 62% dintre persoanele de la ţară au venituri care provin strict din practicarea agriculturii. Din păcate, nu este un procent care să ne bucure atâta timp cât din acest procent, salariaţii reprezintă doar 25%. Ceilalţi au venituri provenind din agricultură, fără să aibă statutul de salariat.”



    În special tinerii au fost, se pare, foarte interesaţi de aceste cursuri care îi încurajează să devină întreprinzători şi le arată cum. Despre preferinţelor lor referitoare la o viitoare carieră la ţară, ne vorbeste tot Tina Cozmanciuc:



    Ei nu se orientează către domeniul agricol. Pe lângă faptul că îşi ajută părinţii în gospodărie, vor să deprindă şi o altă ocupaţie. Ei se orientează şi în funcţie de specificul zonei. De pildă, într-una din zonele unde activăm noi, există o fabrică de piese de schimb pentru un mare producător de automobile. Mulţi ar vrea să intre acolo să lucreze, dar pentru asta e nevoie să fie pregătiţi. Din păcate, după finalizarea celor 8 clase obligatorii, merg la liceu, dar nu obţin bacalaureatul sau nu deprind o meserie care să le permită să le lucreze în această fabrică. O altă tendinţă este cea legată de dezvoltarea turismului, dar şi aici au nevoie de calificare.”



    Aşadar, cursurile de formare sunt oricând binevenite la ţară, dar pentru organizarea lor e nevoie de bani. Bani care ar putea fi obţinuţi prin administrarea judicioasă a fondurilor alocate României de la bugetul european, pentru agricultură, în perioada 2014-2020.