Radio România Internațional

Tag: Carlos Moedas

  • Prima fotografie a unei găuri negre – un succes european

    Prima fotografie a unei găuri negre – un succes european

    Uniunea Europeană a contribuit la finanțarea unui proiect științific major, care a permis fotografierea, în premieră, a unei găuri negre. Fotografia confirmă, astfel, o teorie veche de un secol a fizicianului Albert Einstein.

    Fotografia a fost realizată de Event Horizon Telescope, care reprezintă o rețea planetară formată din 8 radio-telescoape. Acestea sunt situate la altitudini mari în munții spanioli Sierra Nevada, vulcani din Mexic și Hawaai, deșertul chilian Atacama, Antarctica și munți din statul american Arizona. Imaginea arată o gaură-neagră aflată în centrul galaxiei Messier 87, care este situată la 55 de milioane de ani lumină de Pământ, în constelația Fecioarei. Gaura neagră are o masă de 6,5 miliarde de ori mai mare decât cea a Soarelui.

    Comisarul European pentru cercetare, știință și inovare, Carlos Moedas, observa că găurile negre, a căror existență a fost demonstrată cu ajutorul teoriei relativității a lui Einstein, au ținut mult timp de domeniul imaginației și al literaturii științifico-fantastice. Ca urmare a proiectului Event Horizon Telescope, găurile negre nu mai reprezintă în prezent doar un concept teoretic, iar descoperirea arată atât meritele abordării europene cu privire la știință, cât și ce realizări pot fi obținute prin cooperarea international.

    Sunt mândru de știință pentru că astăzi le dă o lecție politicienilor. Arată că pentru a face fotografia a ceva ce a visat un om în urmă cu 100 de ani e nevoie de oameni din 40 de țări, de oameni din întreaga lume. În acest moment se desfășoară, simultan, șase conferințe de presă: în Washington, în Tokyo, în Taipei, în Shanghai și în Santiago de Chile. Și sunt mândru de Europa. Sunt mândru de Europa pentru că am investit atât de mult în acest proiect. Am contribuit cu peste 44 de milioane de Euro pentru că putem fi mândri că Europa are o formulă câștigătoare iar acea formulă este simplă: noi credem cu tărie în libertatea științei, credem că oamenii de știință sunt cei care trebuie să facă alegerile, că alegerile științei nu sunt făcute de politicieni, credem cumva în intuiția științei. Stephen Hawkings a zis cândva că este trist că faptele sunt uneori mai stranii decât ficțiunea. Și nicăieri acest lucru nu este mai adevărat decât în cazul găurilor negre. Găurile negre sunt mai stranii decât orice și-au imaginat vreodată autorii de literatură științifico-fantastică dar sunt în mod ferm chestiuni de fapt științific.


    Peste 200 de oameni de știință din Europa, Asia și cele două Americi sunt implicați în proiectul Event Horizon Telescope. Finanțarea UE a jucat un rol-cheie în obținerea fotografiei găurii negre, în condițiile în care Bruxellesul a sprijinit dezvoltarea și modernizarea infrastructurii necesare pentru proiect și a finanțat direct echipele a trei dintre principalii oameni de știință implicați în descoperire.


  • Consiliul European pentru Inovare

    Consiliul European pentru Inovare

    Comisia Europeană alocă două miliarde de euro pentru a urgenta înfiinţarea Consiliul European al Inovării.

    Concurența globală se intensifică, iar Europa trebuie să-și aprofundeze capacitatea de inovare și de asumare a riscurilor pentru a concura pe o piață definită din ce în ce mai mult de noile tehnologii. Pentru a transforma descoperirile științifice ale Europei în întreprinderi care pot crește mai repede, Comisia Juncker înfiinţează Consiliul European pentru Inovare. Aflat în faza pilot, Consiliul European pentru Inovare va deveni realitate în 2021, în cadrul următorului program al Uniunii Europene de cercetare și inovare Horizon Europe.

    Consiliul European pentru Inovare nu este despre a pune, pur şi simplu, bani pe masă – afirmă comisarul european pentru Cercetare, Ştiinţă şi Inovare, Carlos Moedas. Creăm un întreg sistem de inovare pentru a plasa Europa în fruntea tehnologiilor și a inovațiilor strategice care ne vor modela viitorul – vorbim despre inteligență artificială, biotehnologie și energie cu emisii zero. Trebuie să ne concentrăm asupra nevoilor inovatorilor, deoarece ei vor genera locuri de muncă, vor consolida competitivitatea noastră globală și ne vor îmbunătăți viața de zi cu zi – a explicat comisarul Carlos Moedas:

    Ne concentrăm atenţia asupra inovatorului şi nu a inovaţiei. Consider că, prea multă vreme, în Europa, ne-am îndreptat atenţia asupra felului în care vom schimba inovarea, însă în centrul acestui proces se află o persoană. Aşa că, acţiunile noastre viitoare nu vor mai fi orientate nici către proces şi nici către documente. Partea centrală va fi discuţia cu inovatorul. Uneori, avem de-a face cu persoane sclipitoare în elaborarea de documente, în transmiterea de aplicaţii, dar fără a avea nici energia, nici abilitatea ori dorinţa de a inova.


    Peste 2 miliarde de euro – finanțare pentru perioada 2019-2020 – sunt bani meniţi să accelereze următorii doi ani ai etapei pilot a Consiliului European pentru Inovare. Ei vor acoperi lanțul de inovare: proiectele de tip pathfinder, pentru susținerea tehnologiilor avansate din baza de cercetare, și accelerator, pentru a sprijini inițiativele și IMM-urile să dezvolte și să extindă inovațiile până la etapa în care pot atrage investiții private (care vor fi deschise din iunie). În cadrul finanțării de accelerare, companiile vor putea accesa finanțări mixte (subvenții, dar și capitaluri proprii) de până la 15 milioane de euro.


  • Influenţa inteligenţei artificiale asupra viitorului

    Influenţa inteligenţei artificiale asupra viitorului

    Inteligenţa artificială
    face deja parte din vieţile de zi cu zi ale europenilor, de la utilizarea
    funcţiilor unui smartphone, până la rezolvarea unor sarcini de serviciu prin
    asistenţă virtuală. Mai mult, sistemele inteligente ne-ar putea ajuta, în
    viitor, să găsim soluţii pentru cele mai mari probleme mondiale: tratarea
    bolilor cronice, lupta împotriva schimbărilor climatice şi respingerea ameninţărilor
    privind securitatea cibernetică. Cu toate acestea, mulţi europeni se tem însă
    că inteligenţa artficială ar putea înlocui resursele umane pe termen mediu şi
    lung.

    Carlos Moedas, Comisarul european pentru cercetare, ştiinţă şi inovare: Chiar distruge tehnologia locurile de muncă tot timpul? Nu, tehnologia
    creează, de asemenea, noi locuri de muncă, care necesită competenţe diferite.
    Cred că noile tehnologii vor cere un efort din partea noastră, acela de a le
    explica oamenilor că putem crea locuri de muncă noi. Este un efort pe care şi
    oamenii de ştiinţă şi cercetătorii trebuie să-l facă. Al doilea lucru important
    este că, deşi ne privim pe noi înşine ca pe nişte umane, în mod ciudat suntem
    convinşi de faptul că am putea ajunge depăşiţi. Trebuie să ne gândim la ceea ce
    ne defineşte ca fiind oameni. Personal, mă întorc la filosofie, la Polanyi,
    care în anii 1950 afirma că noi cunoaştem mai mult decât putem afirma. Iar el
    împărţea noţiunea de cunoaştere în ceea ce poate fi digitalizat în sistem binar
    şi în ceea ce rămâne la nivelul tacit. Întrebarea este de ce ne-am întâlnit
    aici astăzi, când aţi putea fi acasă la dumneavoastră, urmărindu-mă prin Skype
    sau live streaming? Fiindcă experienţa pe care o obţineţi aflându-vă aici este
    diferită faţă de ceea ce oferă streaming-ul. Este acel ceva ce nu poate fi
    digitalizat. La fel se întâmplă şi în cazul universităţilor. Unii spun că nu
    mai este nevoie de campus. Evident că este nevoie, fiindcă oamenii au nevoie să
    fie împreună. Dacă oamenii nu mai sunt împreună, foarte multe lucruri rămân
    neînvăţate, fiindcă nu pot fi digitalizate. Ceea ce ne deosebeşte ca oameni
    sunt lucrurile care nu pot fi transpuse nici măcar în limbaj. Aşadar,
    inteligenţa artificială nu este inteligenţă umană. De aceea, mi se pare extrem
    de trist că fiinţa umană crede că am putea înlocui sinele nostru, inteligenţa
    noastră care nu este artificială prin definiţie.



    Începând din primăvara acestui an, ca urmare a Declaraţiei de cooperare semnate de 24 de state
    membre, dar şi de
    Norvegia, la 10 aprilie 2018, Comisia Europeană a început să pună la punct un
    plan coordonat cu privire la inteligenţa artificială    . De asemenea, Executivul
    european va continua să investească în iniţiative esenţiale din domeniu, cum ar
    fi componentele şi sistemele electronice de mare eficienţă, tehnica de calcul
    de înaltă performanţă sau proiectele legate de tehnologiile cuantice şi de
    cartografierea creierului uman.


  • Regiunile Europei, mai inovatoare

    Regiunile Europei, mai inovatoare

    Regiunile Europei vor putea accesa fonduri comunitare
    pentru finanţarea unor proiecte inovatoare şi se vor putea asocia cu alte
    regiuni pentru a crea clustere de inovare. Prin inițiativa intitulată Calea
    către excelență, Comisia Europeană are în vedere să ajute regiunile Europei pentru
    a se pregăti pentru viitor, cu strategii de inovare susţinute de fonduri
    cuprinse în următorul buget pe termen lung al Uniunii pentru perioada
    2021-2027. În cadrul acestei inițiative, Centrul Comun de Cercetare – serviciul
    științific și de cunoaștere al Comisiei Europene – își va utiliza expertiza
    pentru a ajuta regiunile să-și valorifice punctele forte și să-și urmeze
    prioritățile, să învețe unele de la celelalte și să-și exploateze talentul și
    creativitatea oamenilor.


    Experţi ai Comisiei şi experţi independenţi vor ajuta
    regiunile să identifice domeniil unde pot fi aduse îmbunătăţiri. De asemenea,
    experţii vor ajuta regiunile să profite de toate sursele de finanţare din
    programe precum Orizont 2020, Europa digitală sau din fonduri de coeziune. Centrul
    Comun de Cercetare va contribui la identificarea şi remedierea unor blocaje
    specifice care frânează inovarea, cum ar fi, de exemplu, lipsa interacţiunii dintre
    mediul de afaceri local şi mediul academic. Centrul Comun de Cercetare va crea
    şi posibilitatea de a colabora în rețea și va organiza ateliere de lucru pentru
    a le oferi reprezentanţilor regiunilor posibilitatea de a se întâlni şi de a
    face cunoscute exemplele de bune practici în domeniul dezvoltării strategiilor
    regionale de inovare.

    În momentul în care a anunţat cel mai ambiţios program de
    finanţare a cercetării şi inovării în UE, cu un buget de 100 de miliarde de
    euro pentru perioada 2021 – 2027, comisarul pentru cercetare, ştiinţă şi
    inovare, Carlos Moedas, a menţionat faptul că iniţiativa Calea către
    excelență va ajuta regiunile să combine sursele de finanţare din partea
    Uniunii pentru a sprijini proiectele inovatoare: Doresc să menţionez
    un element special, care are mai degrabă o natură orizontală, adică vrem să
    creştem ajutorul pe care să-l acordăm ţărilor care cresc ca nivel de excelenţă
    şi aşa vom face, prin dublarea bugetului pentru sharing excelllence, adică
    pentru extinderea excelenţei. O ţară care face progrese în acest domeniu poate
    colabora cu o echipă sau cu o instituţie dintr-o ţară care este deja la un
    nivel de excelenţă şi pentru asta alocăm 1,7 miliarde pentru a ajuta acele ţări
    să-i ajungă pe lideri.


    Inițiativa Calea către excelență a fost lansată în
    2014, în parteneriat cu Parlamentul European, în momentul în care specializarea
    inteligentă a devenit o cerință în conformitate cu normele politicii de
    coeziune.


  • June 19, 2018 UPDATE

    June 19, 2018 UPDATE


    JUSTICE LAWS – The Public Ministry has voiced concern over the way in which the Romanian Parliament endorsed a number of amendments to the Code of Criminal Procedure. According to the Public Ministry, the observations and proposals made by the Higher Council of the Magistracy and magistrates professional associations were not taken into consideration. The changes to the Code of Criminal Procedure were endorsed on Monday by the Chamber of Deputies, the decision-making chamber of parliament on this matter, after the Senate had passed it as well. 175 Deputies voted in favour and 78 against.



    CONSTITUTIONAL COURT – On Tuesday, the Constitutional Court of Romania rejected as ungrounded the notifications filed by the opposition National Liberal Party and the High Court of Cassation and Justice concerning changes to the law on the status of judges and prosecutors. In its notification, the High Court had stated that the phrasing was general and imprecise, leading in turn to the impossibility of applying the law. The Constitutional Court also rejected president Klaus Iohannis notification concerning changes to the referendum law. One of the claims was that the document included provisions concerning the initiation and procedural steps in revising the Constitution, which fall outside its competence.



    PRESIDENCY– President Klaus Iohannis had a meeting on Tuesday with the EU ambassadors to Bucharest, to discuss the forthcoming Romanian presidency of the Council of the EU in the first half of 2019. According to a news release issued by the Presidency, Klaus Iohannis stated that a compromise solution for the multi-annual budget must be balanced and meet the new priorities of the Union, such as border protection, migration, the ERASMUS programme, innovation and defense, and keep a substantial level of funding for traditional policies such as cohesion and the common agricultural policy. The President also stressed Bucharests determination to support the efforts to resume the full implementation of the Schengen system, adding that the consolidation of the visa-free area cannot be completed without the full integration of Romania and Bulgaria.



    US-ROMANIA– Romanias deputy PM for strategic partnerships Ana Birchall had a meeting on Tuesday with the US Assistant Secretary of State for European and Eurasian Affairs Wess Mitchell, as part of the 6th annual political meeting for Romania-US Strategic Dialogue. Ana Birchall emphasized Romanias interest in identifying and implementing new joint projects contributing to the development and strengthening of the Strategic Partnership with the US. She pointed out the huge potential in the fields of energy, IT and film industry. On the other hand, she requested the support of the American side for Romanias Visa Waiver application and thanked the US for its support to Romanias efforts to join the Organization for Economic Cooperation and Development. On Monday, in an address at the University of Bucharest, the American official said Romania made progress towards a strong judicial system and must not backtrack on it. The US official added that the US appreciated the resilience of the Black Sea countries, but also warned against the danger posed by the influence of Russia and China in the region.



    TALKS – The Romanian Minister Delegate for European Affairs Victor Negrescu held talks in Brussels on Tuesday with the European Commissioner for Budget and Human Resources Gunther Oettinger and with the Commissioner for Research Carlos Moedas. During the meeting with Oettinger, Negrescu said that the Romanian Presidency of the Council of the European Union, in the first half of 2019, will make efforts to conclude in the best of conditions several European files. Also, the Romanian official assured Commissioner Moedas that Romania will pay special attention to research and innovation.



    CHINA – At a meeting in Beijing with the North-Korean leader Kim Jong Un, the Chinese President Xi Jinping voiced hope that North Korea and the US would implement the conclusions of last weeks summit in Singapore. International agencies report that the Pyongyang regime wants Chinas support to have international economic sanctions eased, in exchange for promises of denuclearization. The visit is Kims third to China since March.



    FOOTBALL – Romanian football champions CFR Cluj on Tuesday found out their potential opponents in the second preliminary round of the Champions League, following the UEFA draw in Nyon, Switzerland. CFR Cluj will play against the winner of the match between the Swedish squad Malmo FF and the winner of the competitions qualifiers. On Wednesday, vice champion FCSB (former Steaua Bucharest) and Viitorul Constanta will find out their opponents in the Europa League. The Romanian cup winners CSU Craiova will play straight into the third preliminary round.




  • Fonduri pentru proiecte de cercetare inovatoare

    Fonduri pentru proiecte de cercetare inovatoare

    Consiliul European pentru Cercetare investeşte peste 650 de milioane de euro în proiecte de cercetare inovatoare. Consiliul a ales 269 de proiecte care vor primi, fiecare, aproximativ două milioane şi jumatate de euro. Fondurile vor merge către cercetători care lucrează în întreaga Europă şi lor va oferi şansa de a-şi pune în practică ideile inovatoare cu impact major asupra ştiinţei, societăţii şi economiei.



    Criteriile după care au fost aleşi cercetătorii sunt simple: nu contează naţionalitatea ori vârsta, ci doar să fie independenti şi să aibă referinţe conform cărora sunt recunoscuţi ca lideri în domeniul respectiv. De exemplu, un cercetător de la Institutul pentru Sănătate Globală, din Barcelona, vrea să afle cum şi în ce măsură poluarea aerului afectează dezvoltarea creierului bebeluşilor, înainte şi după naştere. Un profesor de la Universitatea din Oxford şi-a propus să studieze cum a evoluat comportamentul agresiv al bacteriilor pentru a înţelege mai bine mecanismele competiţiei biologice la oameni. Un alt cercetaăor de la Şcoala de Ştiinte Economice şi Politice din Londra vrea să înţeleagă cauzele şi consecinţele ostilităţii între indivizi şi grupuri de susţinători ai competitorilor în campaniile electorale sau la referendumuri, cum a fost şi cazul Brexitului, şi cum o societate democratică se poate reconcilia după o astfel de sciziune.



    Consiliul European pentru Cercetare este o instituţie a Uniunii Europene înfiinţată în 2007, care îşi propune să atragă cercetători de top din întreaga lume să lucreze în Europa. De atunci şi până acum Consiliul a finanţat 8 mii de cercetători în diferite stadii ale carierei, cercetători care au oferit oportunitatea pentru peste 50 de mii de studenţi să lucreze în echipele lor de cercetare.



    Comisarul european pentru cercetare, ştiinţă şi inovare, Carlos Moedas, spune că prin aceste finanţări Uniunea Europeană dă un exemplu extraordinar în privinţa extinderii frontierelor cunoaşterii ştiinţifice şi asigurării competitivităţii Europei:



    În 10 ani Consiliul European pentru Cercetare a produs mai mult de 6 Premii Nobel. Nu trebuie să schimbăm asta. Dimpotrivă, trebuie să facem mai mult. Să creştem valoarea investiţiilor în ştiinţele fundamentale. Mesajul meu astăzi este unul de optimism, legat de acest nou val al inovării, care urmează, care pentru mine înseamnă o oportunitate uriaşă pentru Europa. De aceea cred că Europa este, într-adevăr, în prima poziţie pe grila de start a a acestui val. Dar desigur ştiinţa singură nu este de ajuns. Pentru ca Europa să conducă acest val al inovării avem nevoie de o noua forţă, ştiinţa, pentru a dezvolta noi idei şi tehnologia viitorului, start-up-urile şi IMM-urile, pentru a răspândi inovaţiile şi a combina tehnologiile cu noile modele de afaceri şi industria, pentru a valorifica pe scară largă inovaţiile şi a crea impact economic şi social”.




  • Ştiinţa, inovarea şi patrimoniul cultural european

    Ştiinţa, inovarea şi patrimoniul cultural european

    Există legături între ştiinţă, inovare şi patrimoniul cultural european?
    Dincolo de faptul că ştiinţa şi inovarea au un rol important în ceea ce priveşte
    conservarea patrimoniului cultural, există multe alte conexiuni şi chiar
    interdependenţe. Aceasta ar fi una dintre concluziile conferinţei la nivel înalt
    Orizont 2020 organizată in această săptămână de Comisia Europeană, conferinţa
    care a avut ca temă inovarea şi patrimoniul cultural european. În Europa există
    aproape jumătate din siturile aflate pe lista patrimoniului cultural mondial
    UNESCO. Conform datelor prezentate de Comisia Europeană, peste 300 de mii de
    persoane sunt angajate în sectorul patrimoniului cultural al Uniunii    , iar alte
    7,8 milioane de locuri de muncă în UE sunt legate indirect de patrimoniu, de
    exemplu în turism, interpretare şi securitate.


    Cercetarea şi inovarea
    pot oferi soluţii inteligente şi avansate din punct de vedere tehnologic la
    provocările cu care se confruntă Europa în încercarea de a proteja şi de a
    beneficia de patrimoniul său cultural. Oficialii europeni şi specialiştii
    consideră că ştiinţa, cercetarea, inovarea şi cultura pot aduce beneficii
    patrimoniului cultural. De exemplu, furnizarea accesului digital la siturile
    inaccesibile din punct de vedere fizic contribuie la conservarea unor
    artefacte. Un exemplu despre modul în care patrimoniul cultural poate schimba
    viitorul a fost dat de comisarul european responsabil cu cercetarea, ştiinţa şi
    inovarea, Carlos Moedas, care a menţionat-o pe o laureată al premiului Nobel
    pentru medicină care a descoperit, într-o scriere veche de două mii de ani,
    efectele curative ale unei plante care combate malaria. Plecând de la lucrarea
    unui grup de experţi intitulată Să punem moştenirea culturală să lucreze
    pentru Europa comisarul european Carlos Moedas a subliniat: Eu
    cred că noi vorbim astăzi exact despre modul în care aceste legături creează
    viitorul şi eu sunt foarte încrezător că se poate face legătura între vechi şi
    nou, între realitatea materială şi zona digitală şi despre cum interconectarea
    unor discipline ar putea schimba cu adevărat viitorul nostru.



    În perioada 2014-2020, UE doreşte să
    investească 500 milioane de euro în cercetare şi inovare privind patrimoniul
    cultural    , însă în perspectiva exerciţiului financiar multianual de după 2020,
    Comisia va prezenta o revizuire intitulată Inovare în cercetarea
    patrimoniului cultural. Revizuirea politicii este un element al aşa-numitului
    pilon de inovare al Anului european al patrimoniului cultural. Pilonul inovării
    constă în trei proiecte – întreprinse de Comisie împreună cu statele membre, cu
    Consiliul Europei şi cu universităţile europene – pentru a îmbunătăţi
    competenţele cetăţenilor europeni în ceea ce priveşte patrimoniul cultural,
    pentru a implica mai bine cetăţenii în luarea deciziilor cu privire la
    patrimoniul cultural şi pentru a promova rolul ştiinţei şi tehnologii în
    patrimoniul cultural.


  • Cod european pentru inteligenţa artificială

    Cod european pentru inteligenţa artificială

    Când apărea, în 1984, primul film din seria Terminator posibilitatea ca roboții și inteligența artificială să preia controlul asupra planetei părea ceva foarte îndepărtat. Când în 1997 campionul mondial la șah, Garry Kasparov a fost înfrânt pentru prima oară de computerul Deep Blue lucrurile nu au mai părut chiar de domeniul SF.



    Următorul pas este, dacă prezicerile lui Geordi Rose, creatorul computerului cuantic se adeveresc, că până în 2o28 computerele vor depăși omul în orice domeniu, în orice privință.





    Influența inteligenței artificiale crește și se extinde rapid în societate și va avea un impact major în toate domeniile dar ca orice tehnologie inovatoare implică riscuri și generează provocări complexe.





    Raportorul Comitetului Economic și Social European pe probleme legate de inteligența artificială, Catelijne Muller spune că avem nevoie de un cod etic la nivel european pentru a ne asigura că dezvoltarea inteligenței artificiale este în acord cu valorile europene și drepturile fundamentale ale omului: Imaginați-vă că un câine muşcă un copil. Nu putem acuza câinele. Îl vom da în judecată pe proprietar. Câinele este cumva în afara controlului nostru, deci îl vom învinui pe proprietar. Copilul sparge fereastra unui vecin. Nu putem acuza copilul. Părinții sunt responsabili. Copilul este în afara controlului părinților, totuși îi vom da în judecată pe părinți. Ce vreau să spun cu asta? Că avem nevoie de o strategie astfel încât omul să controleze inteligența artificială. Trebuie să fim capabili să comandăm sistemele într-o manieră tactică și de asemenea să decidem dacă, unde și cum le folosim, în viețile noastre, în casele noastre, în școli, la locul de muncă, în instanțele de judecată sau în spitale.



    Zilnic generăm o cantitate uriașă de date, din ce în ce mai greu de analizat, de procesat și de controlat. Pentru asta există supercomputerele dar cu condiția ca cineva să pună cap la cap piesele, spune comisarul european pentru pentru știință, cercetare și inovare, Carlos Moedas: Dacă vă gândiți la asta.. vreau să spun că nicio țară, nicio universitate, nicio companie, singure nu pot.. aș compara asta întrucâtva cu ce se întâmpla în anul 2ooo când țările vorbeau despre rezistența antimicrobiană dar nimeni nu a făcut nimic împreună. Astfel, rezistența antimicrobiană a crescut pentru că nimeni nu a pus piesele laolaltă. Iar ceea ce faceți voi aici cu supercomputerele înseamnă exact asta: faceți ceea ce alții nu au putut face singuri. Vorbim despre abilitatea de a pune datele, mașinile care învață împreună. Cred că supercomputerele vor revoluționa felul în care o mașină învață iar mașina va revoluționa știința însăși.


  • Competitivitatea, inovarea și antreprenoriatul sunt esențiale pentru relansarea economică a Europei

    Competitivitatea, inovarea și antreprenoriatul sunt esențiale pentru relansarea economică a Europei

    Nu mai puţin de 7oo de reprezentanti din
    diverse domenii ale industriei, ai mediului de afaceri, ai guvernelor şi
    administratiei publice, acţionari şi cercetători s-au reunit la sfârşitul
    săptămânii trecute la Bruxelles pentru a discuta despre provocările cărora
    trebuie să le faca faţă industria europeana:     Aceste provocari sunt bunecunoscute.
    Digitalizarea, tranzitia energetica, schimbarile climatice, reducerea amprentei
    de carbon.. Asistam la o ofensiva fara precedent lansata de India, China,
    Statele Unite.. avem nevoie de o politica industriala pentru anii urmatori
    pentru a fi capabili sa concuram cu acestea.. Intrebarea este ce facem astazi
    pentru a fi pregatiti maine?..    .



    Europa si-a propus ca pana in 2o2o sa isi
    consolideze sectorul industrial și sa promoveze tranziția catre o economie cu
    emisii scazute de CO2, să inucurajeze inovarea ca mijloc de a genera noi surse
    de creștere, sa promoveze cultura antreprenoriala, să creeze si sa garanteze
    existența, la nivelul intregii Uniuni, a unui mediu de afaceri favorabil
    tuturor, in special întreprinderilor mici și industriei producatoare.


    Comisarul european responsabil cu piata
    unica, industrie, antreprenoriat si IMM-uri, Elzbieta Bienkowska spune ca avem
    nevoie de o strategie in domeniul industrial deoarece ne aflam intr-un moment
    de tranzitie revolutionar: Aceasta tranzitie catre o economie digitala,
    bazata pe emisii reduse de carbon la nivel global reprezinta o oportunitate
    majora pentru Europa. Putem crea si oferi produse mai bune, servicii mai bune,
    slujbe mai bune si asta e cel mai important. Putem imbunatati calitatea vietii
    tuturor cetatenilor in societatea noastra. Si putem face asta protejand resursa
    noastra cea mai de pret- planeta pe care traim.



    La randul sau comisarul european pentru
    stiinta, cercetare si inovare, Carlos Moedas spune ca in opinia sa stiinta,
    start-up-urile si industria sunt cele 3 motoare ale dezvoltarii: Sunt bucuros sa anunt astazi, aici, impreuna
    cu voi, lansarea unui nou premiu. Este un premiu al Consiliului European pentru
    Inovare pentru solutii in domeniul bateriilor pentru vehiculele electrice.
    Conceptul e simplu. Ii vom rasplati cu 1o milioane de euro, adica echivalentul
    a 1o premii Nobel, pe cei mai buni, cei care pot raspunde provocarii de a gasi
    o solutie. Ce inseamna asta? Baterii care sa ofere aceeasi autonomie ca si un
    motor cu combustie interna, baterii care sa se poata reincarca in acelasi timp
    cat dureaza sa umpli un rezervor cu combustibil conventional.


  • Viitorul Europei: inovare, ştiinţă, deschidere către lume

    Viitorul Europei: inovare, ştiinţă, deschidere către lume

    Tehnologiile digitale fac parte din viaţa noastră de fiecare zi, ne-au adus o deschidere enormă şi posibilitatea de o comunica cu oricine din această lume, indiferent unde s-ar afla. De aceea, cercetarea şi inovarea se află printre priorităţile majore ale Uniunii Europene şi beneficiază de o finanţare generoasă, prin Orizont 2020

    Cercetarea și inovarea evoluează atât de rapid, încât abia putem ţine pasul. În doi ani vom număra primele două decenii trecute deja din acest secol 21, un secol al înaltei tehnologii. Câţi dintre noi îşi pot imagina viaţa fără smartphone, fără internet, fără calculator şi fără multe alte aparate, tot mai performante, care şi-au făcut loc în casa noastră. Iar la nivel de societate, ce ne-am face fără descopririle din medicină, modernizarea transporturilor, a sistemelor energetice şi de comunicaţii, a celorlalte domenii cu care interacţionăm zilnic.

    În 2013, Comisia Europeană a aprobat 80 de miliarde de euro pentru cel mai amplu program de cercetare şi inovare derulat vreodată de Uniune, Orizont 2020. La finalul fiecărui proiect se regăsesc descoperiri ştiinţice şi premiere mondiale, dar mai ales metode prin care ideile măreţe din laboratoare să ajungă la oameni, astfel încât ştiinţa să ne îmbunătăţească viaţa.

    În următorii 3 ani, Orizont 2020 va fi orientat mai mult spre stimularea inovării care creează piețe, după cum sublinia recent comisarul pentru cercetare, inovare şi ştiinţă, Carlos Moedas: Orizont 2020 este cel mai bun program din lume pentru domeniul ştiinţific. Din 2014 şi până acum am avut rezultate uimitoare: peste 14 mii de proiecte realizate şi colaborări cu ţări din întreaga lume. Ce vom face cu cele peste 30 de miliarde de euro rămase? Lansăm 30 de noi proiecte – aşa-zise nave pilot – cu un buget total de un miliard de euro, pentru a lucra cu ţări din afara Uniunii, într-o relație de tipul toată lumea câştigă. Vom avea proiecte cu Canada, pe medicina personalizată, cu ţări din Africa, pe alimentație, nutriție și energiile regenerabile. Vom continua să investim mult în inovarea pentru mediu şi combaterea schimbărilor climatice, şi poate şi mai mult în inovarea pentru obţinerea energiei. Securitatea cibernetică este tot știință, de cel mai înalt nivel. Așa că vom pune la dispoziţie mai mult de un miliard de euro pentru a descoperi noi metode de protejare a sistemelor informatice. Vom avea peste 200 de milioane şi pentru cercetare în domeniul migrației: identificarea cauzelor şi soluţii.


    Un grup de experţi în cercetare, inovare şi ştiinţe – prescurtat RISE – a finalizat săptămâna aceasta, la Sofia, un turneu, demarat în toamnă, prin capitalele europene, pentru a discuta cu experţi locali şi grupuri independente de reflecţie. Această iniţiativă – botezată Tour d’Europe, Turul Europei – s-a încheiat în Bulgaria, ţara care deţine în prezent preşedinţia semestrială a Uniunii, cu prezentarea Raportului Viitorul Europei: inovare, ştiinţă, deschidere către lume, întocmit de membrii RISE. Oamenii de ştiinţă din ţările membre l-au completat, la rândul lor, cu prezentarea performanţelor şi perspectivelor naţionale.


  • Construirea unei infrastructuri de supercalculatoare europene

    Construirea unei infrastructuri de supercalculatoare europene

    Măsurile anunţate de executivul comunitar au ca scop construirea unei infrastructuri de supercalculatoare europene de talie mondială. Uniunea ar putea astfel ţine pasul cu evoluțiile din China, Statele Unite sau Japonia.

    În momentul de față, China are cel mai mare numărul de supercalculatoare din lume – peste 200 din cele 500, în vreme ce Statele Unite au 144.

    Fiecare dintre aceste sisteme are mii sau chiar sute de mii de procesoare şi o putere de calcul foarte mare, lucru extrem de important în cercetare sau în orice domeniu care implică operaţiuni complexe făcute simultan.

    În urmă cu doar 16 ani, China nu avea nici un calculator printre cele mai rapide 500 din lume, iar astăzi domină clasamentul. În spatele succesului stă ambiţia autorităţilor de la Beijing de a face tranziţia de la o economie bazată pe mână de lucru ieftină la una care produce valoare adăugată mare.

    Supercalculatoarele sunt motorul econmiei digitale, spune şi vicepreşedintele Comisiei Europene, Andrus Ansip.Permit dezvoltarea de noi tehnologii şi aplicații în domenii diverse de la sănătate şi siguranţă auto până la securitate sau ingineri.

    De altfel, întreaga Comisie Europeană vede în această iniţiativă o măsură esenţială pentru competitivitatea și independența Uniunii.

    Potrivit unui comunicat al executivului comunitar, oamenii de știință și industria europeană își procesează acum datele în afara Uniunii, pentru că pe continent nu dispun de capacitatea necesară de prelucrare. Această lipsă de independență reprezintă o amenințare pentru viața privată, protecția datelor sau secretul commercial, potrivit Bruxelles-ului.

    Europa a deținut poziția de lider în prima etapă de lansare a internetului prin Tim Berners Lee, inventatorul world wide web-ului, prin Nokia, Siemens și în general cu tot ce însemna tehnologie de ultimă oră la acea dată. Am pierdut însă acest statut în cea de-a doua etapă, a digitalizării, și a aplicațiilor de genul Uber, a rețelelor sociale precum Facebook și a motorului de căutare Google. Intrăm acum într-o nouă etapă, cea de-a treia, a întoarcerii la rădăcinile științei. Supercalculatoarele vor fi un sprijin pentru programul european de cercetare și inovare Orizont 2020., a spus şi comisarul european pentru cercetare, Carlos Moedas.

    Infrastructura va fi dezvoltată de o întreprinderea comună EuroHPC. Contribuția Uniunii va fi de aproximativ 486 de milioane de euro, iar statele membre și țările asociate vor aloca și ele o sumă similară.

    Pentru început, vor fi achiziționate și exploatate două mașini de calcul intensiv, la care utilizatorii publici și privați vor avea acces din anul 2020. Totodată vor fi puse bazele unui program european de cercetare pentru a sprijini dezvoltarea tehnologiei europene de supercalcul.


  • Orizont 2020 – 30 de miliarde euro din programul UE de finanţare a cercetării şi inovării

    Orizont 2020 – 30 de miliarde euro din programul UE de finanţare a cercetării şi inovării

    Comisia Europeană a prezentat modul în care intenţionează să cheltuiască 30 de miliarde EURO din programul Uniunii Europene de finanţare a cercetării şi inovării Orizont 2020, în perioada 2018-2020. Orizont 2020, programul de 77 de miliarde EURO al Uniunii Europene, sprijină excelenţa ştiinţifică în Europa şi a contribuit la descoperiri ştiinţifice importante. În următorii 3 ani, Comisia va încerca să obţină un impact sporit al finanţării în domeniul cercetării, concentrându-se pe teme mai puţin numeroase, însă critice, precum migraţia, securitatea, clima, energia curată şi economia digitală. Programul Orizont 2020 va fi, de asemenea, orientat cu precădere către stimularea inovării revoluţionare, creatoare de pieţe.


    Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, ştiinţă şi inovare, a declarat: Orizont 2020 este unul dintre cele mai bune programe pentru ştiinţă din lume. Este un program care se întinde pe 7 ani, a început în 2014 şi se va încheia în 2020 iar, până acum, rezultatul a ceea ce am făcut a fost destul de uimitor şi, uneori, uităm asta. Avem până acum 14000 de proiecte care au creat colaborări între ţări, lucru pe care nimeni din lume nu l-a făcut. Acum vorbim despre următorii ani – 2018, 2019 şi 2020. Ce vom face cu restul de 30 de miliarde pentru viitorul Europei? Aceasta este principala chestiune politică. Avem trei ani de parcurs şi trebuie să ne concentrăm şi să gândim care sunt priorităţile pentru Europa, dar în acelaşi timp trebuie să îndrumăm oamenii de ştiinţă şi cercetătorii.


    Deşi majoritatea activităţilor de cercetare şi inovare sunt în curs de desfăşurare sau încă nu au început, programul Orizont 2020 înregistrează deja rezultate. Cercetătorii din cadrul programului Orizont 2020 au contribuit până acum la descoperiri majore precum exoplanetele, bozonul Higgs şi undele gravitaţionale.


  • El láser más potente del mundo

    El láser más potente del mundo

    La construcción del láser más potente del mundo en la plataforma de Magurele situada cerca de Bucarest concluirá en el año 2019 y se espera que traiga grandes beneficios en sectores como la medicina, farmacia, astrofísica y física nuclear. Los gastos para este proyecto esperado con máximo interés por la UE y también por el resto del mundo, de donde proceden los científicos que trabajarán en dicha plataforma, ascienden a tres cientos diez millones de euros.


    Cincuenta científicos han sido incluidos hasta la fecha tanto de Rumanía como del extranjero para que trabajen en el proyecto.


    “Este es sólo uno de los proyectos que definen mi estrategia de las ciencias abiertas hacia el mundo. He iniciado mi carrera como ingeniero y este proyecto me suena como una música, ha declarado el comisario europeo para la Investigación, Ciencia e Innovación, Carlos Moedas, quien ha visitado recientemente la plataforma de Magurele. Lo importante es que las informaciones lleguen al ciudadano bajo su más sencilla forma y le ayuden, ha añadido el comisario al hablar de un enlace de descubrimientos científicos.


    “Cuántos de nosotros recuerdan que el descubrimiento de la antimateria condujo al diagnóstico del cáncer o que hoy en día llevamos en nuestros bolsillos los GPS porque Einstein concibió en 1915 la teoría de la relatividad.


    Carlos Moedas ha defendido una mejor promoción del proyecto del láser más potente del mundo que considera como un puente entre las ciencias y un imán para los investigadores.



    “Creo que es una buena salida dado que hablamos de un proyecto único en Europa. Es un proyecto para Europa y uno de los más importantes que tenemos en el continente. Representa también una oportunidad para Europa para erigirse en una plataforma para la ciencia. El proyecto ELI conectará la ciencia con las preocupaciones diarias del ciudadano. Deberíamos hablar más de él en Europa y en el mundo, y atraer a un número mayor de personas interesadas en experimentar, para mostrar la importancia de hacer del mundo invisible uno visible.



    El conjunto de Magurele albergará la parte de física nuclear del proyecto ELI. Las labores que se efectuarán en Rumanía completarán a los otros dos componentes: el de ciencia de haces de alta energía, realizado en Praga y el de ciencia de los láseres a nivel de attosegundos que será albergado por Hungría. La plataforma de Rumanía se ocupará de la investigación fundamental en el sector de los haces ultraintensos de radiaciones visibles, el láser y las radiaciones invisibles gamma. La potencia de los láseres será impresionante, 10 millones de miles de millones de vatios cada uno, o la potencia equivalente a 100.000 millones de bombillas de 100 vatios.


    “Si el pulso láser de semejante potencia durara un segundo haría falta toda la energía eléctrica producida en el mundo durante dos semanas para alimentarlo. Esto es 1000 veces más que el poder instalado en todas las centrales eléctricas del mundo, pero debido al hecho de que la duración del pulso láser es sumamente corta, del orden de las decenas de femtosegundos, el consumo promedio de energía durante el funcionamiento es razonable, han explicado los especialistas.


    El proyecto de Magurele representa un ejemplo desde el punto de vista científico y financiero, ha apreciado a su vez el director del Instituto de Física Atómica de dicha plataforma, Nicolae Zamfir:



    “Es un proyecto símbolo para la Comisión Europea, es la primera gran infraestructura de investigación financiada con ayuda de fondos de desarrollo regional. Es uno de los proyectos europeos más apreciados en Bruselas.




    Más de 600 millones de euros anualmente y alrededor de 7000 puestos de trabajo podría generar, a nivel local, la inversión en el láser de Magurele, en opinión de las autoridades rumanas.


    En Rumanía ambicionamos avanzar más allá de la investigación y la investigación aplicada, utilizando el láser como fuente de desarrollo local. Un ejemplo al respecto lo representa el concurso de proyectos urbanísticos a través de los cuales se persigue reconstruir la ciudad de Magurele alrededor del gran láser. Cuatro estudiantes del Instituto de Arquitectura de Bucarest han ganado el primer premio con el proyecto Sun Valley, con calles, plazas, parques y un equilibrio restablecido entre la tecnología, el transporte público y edificios destinados a las oficinas.

  • Un proiect cu impact major

    Un proiect cu impact major

    Cel mai mare laser din lume, aflat în construcţie pe
    platforma Măgurele de lângă Bucureşti, trebuie să fie gata până în 2019
    şi se aşteaptă să aducă mari beneficii în domenii precum medicină, farmacie,
    astrofizică sau fizică nucleară. 310 milioane de euro au fost puşi în joc
    pentru acest proiect aşteptat cu mare interes de Uniunea Europeană, dar şi de
    restul lumii, de unde provin cercetătorii care vor lucra pe platformă. 50 de
    oameni de ştiinţă au fost cooptaţi până în prezent din România şi din străinătate
    pentru a lucra la acest proiect.

    Acesta este unul dintre proiectele care îmi
    definesc strategia ştiinţelor deschise către lume. Mi-am început cariera ca
    inginer, deci acest proiect este ca o muzică pentru urechile mele, a declarat
    comisarul european pentru Cercetare, Ştiinţă şi Inovare, Carlos Moedas, care a
    vizitat recent ansamblul de la Măgurele. Important este ca informaţiile să
    ajungă la oameni în cea mai simplă formă şi să îi ajute, a mai spus comisarul,
    vorbind de o înlănţuire de descoperiri ştiinţifice – Câţi ne mai aducem
    aminte că decoperirea antimaterie a condus la diagnosticarea cancerului sau că
    avem astăzi GPS-uri în buzunare, pentru că Einstein a conceput în 1915, Teoria
    relativităţii.

    Carlos Moedas a pledat pentru o mai bună promovare a proiectului
    celui mai puternic laser din lume, pe care îl consideră un liant între ştiinţe
    şi un magnet pentru cercetători: Cred că este un
    început foarte bun pentru că este un proiect unic în Europa. Este un proiect
    pentru Europa şi îl consider unul dintre cele mai importante pe care le avem pe
    continent. Este şi o ocazie pentru Europa de a se poziţiona drept o platformă
    pentru ştiinţă. Proiectul ELI va conecta ştiinţa cu preocupările de zi cu zi
    ale oamenilor. Trebuie să vorbim mai mult de el în Europa şi în lume şi să
    atragem cât mai mulţi oameni care să facă experimente şi să arătăm cât este de
    important să facem vizibilă lumea invizibilă.

    Complexul de la Măgurele va
    găzdui partea de fizică nucleară a proiectului ELI. Partea din România va
    completa celelalte două componente: de ştiinţă a fasciculelor cu energie
    înaltă, realizată la Praga, şi de ştiinţă a laserilor la nivel de atosecunde,
    adică de durate extrem de scurte, care va fi gazduită în Ungaria, la Szeged.
    Complexul din România se va ocupa de cercetarea fundamentală în domeniul
    fasciculelor ultraintense de radiaţii vizibile, partea de laser şi radiaţii
    invizibile gama. Puterea laserelor va fi impresionantă – 10 milioane de
    miliarde de waţi fiecare sau puterea echivalentă a 100.000 de miliarde de
    becuri de 100W.

    Dacă pulsul laser de o asemenea putere ar dura o secundă,
    ar fi necesară toată energia electrică produsă în lume timp de aproape două
    săptămâni pentru a-l alimenta. Înseamnă de peste 1000 de ori mai mult decât
    puterea instalată a tuturor centralelor electrice din lume, dar datorită
    faptului că durata pulsului laser este extem de scurtă (de ordinul zecilor de
    femtosecunde, adică milionimi de miliardime de secundă), consumul mediu de
    energie în timpul funcţionării este unul rezonabil., explică specialiştii.

    Proiectul de la Măgurele reprezintă un exemplu din punct de vedere ştiinţific
    şi financiar – consideră, pe de altă parte, directorul Institutului de Fizică
    Atomică de pe această platformă, Nicolae Zamfir: Este ca un proiect
    simbol pentru Comisia Europeană, e prima infrastructură mare de cercetare
    finanţată din fonduri de dezvoltare regională. Este unul din proiectele
    europene cele mai apreciate la nivelul Bruxelles-ului.

    Prezent la o
    întâlnire consacrată dezvoltării acestui proiect, premierul Dacian Cioloş a
    apreciat că este nevoie de implicarea autorităţilor locale şi a mediului de
    afaceri pentru a putea beneficia de toate avantajele pe care laserul de la
    Măgurele le poate genera: Acest proiect de cercetare poate să
    genereze şi dezvoltare tehnologică, poate să genereze acolo dezvoltarea
    sistemului de învăţământ universitar, un campus universitar, implantarea unor
    start-up-uri, întreprinderi mici şi mijlocii din diferite domenii, care vor
    folosi tehnologia şi facilităţile acestui laser. Există deja un studiu
    arhitectural de urbanism pentru dezvoltarea zonei respective. Avem acum şi un
    studiu al potenţialului de dezvoltare economică şi socială în regiunea
    respectivă, obiectivul fiind ca în câteva luni, până la mijlocul lui decembrie,
    am putea avea un concept de guvernanţă al acestui proiect de dezvoltare
    teritorială.

    Peste şase sute de milioane de euro anual şi în jur de şapte
    mii de locuri de muncă ar putea genera, la nivel local, investiţia în laserul
    de la Măgurele, potrivit premierului. În România ne dorim să mergem dincolo de
    cercetare şi chiar şi dincolo de cercetare aplicată, folosind acest laser ca o
    sursă a dezvoltării locale, spune Dacian Cioloş. Un exemplu în acest sens este
    chiar concursul de proiecte urbanistice, prin care se doreşte reconstrucţia
    oraşului Măgurele, în jurul marelui laser. Patru studente din Bucureşti la
    Arhitectură au câştigat premiul întâi cu proiectul Sun Valley, cu străzi,
    pieţe, parcuri şi echilibru restabilit între tehnologie, transport public şi
    clădiri de birouri.

  • Jurnal românesc – 13.10.2016

    Jurnal românesc – 13.10.2016

    Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, au deschis, miercuri, înscrierile pentru Programul ‘Diaspora Start-up’, căruia îi sunt alocate 30 milioane euro din Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020. În prima etapă, până pe 29 noiembrie, ora 16,00, organizaţiile interesate pot depune proiecte în valoare de maximum 5 milioane de euro pentru realizarea unei infrastructuri, de tipul unei scheme de antreprenoriat, prin care se angajează să pregătească viitorii antreprenori şi să le acorde acestora subvenţii pentru lansarea afacerilor în ţară. Condiţia obligatorie este existenţa unui parteneriat al acestor organizaţii cu o entitate a românilor din diaspora. În a doua etapă, cetăţenii români eligibili care doresc să îşi înfiinţeze o companie pot accesa fonduri în valoare maximă de 40.000 de euro şi pot urma programe de formare antreprenorială de tip e-learning, prin intermediul administratorilor de schemă de antreprenoriat. Sunt eligibili cetăţenii români cu vârsta minimă de 18 ani, care fac dovada rezidenţei sau a domiciliului în străinătate de minimum 12 luni şi doresc să înfiinţeze o afacere în ţară.

    Miercuri noaptea a expirat termenul până la care partidele şi candidaţii
    independenţi au putut depune liste de participare la alegerile parlamentare din
    11 decembrie în circumscripţia electorală pentru românii din diaspora. Formaţiunile
    care au candidaţi în circumscripţiile care reprezintă românii din străinătate
    sunt: PSD, PNL, ALDE, UDMR, PMP, Uniunea Salvaţi România, Partidul România
    Unită şi Partidul Alianţa Noastră România. Ministerul de Externe a propus
    Autorităţii Electorale Permanente ca, pe 11 decembrie, în străinătate să fie
    organizare 417 secţii de votare, cu 111 mai multe decât la scrutinul
    parlamentar din 2012.




    Cetăţeanul român răpit în Nigeria pe 10 octombrie a fost eliberat – a anunţat, miercuri seara,
    Ministerul Afacerilor Externe. MAE reiterează recomandarea fermă adresată
    cetăţenilor români aflaţi în zonele de conflict sau cu risc major de securitate
    de a contacta cea mai apropiată misiune diplomatică a României pentru a-şi
    înregistra prezenţa în regiune, astfel încât să poată beneficia de asistenţă şi
    protecţie consulară cât mai eficientă. MAE recomandă ferm şi consultarea
    informaţiilor postate pe site-ul instituţiei la secţiunea ‘Sfaturi de
    călătorie’. În acelaşi timp, reaminteşte utilitatea consultării informaţiilor
    furnizate atât prin intermediul aplicaţiei ‘Călătoreşte în siguranţă’, ce poate
    fi descărcată pe orice telefon mobil de tip smartphone, cât şi a serviciului de
    alertă prin SMS, aferent campaniei de informare ‘Un SMS îţi poate salva viaţa!’.







    Comisarul european pentru Cercetare, Ştiinţă şi Inovare, Carlos Moedas, a
    vizitat, zilele acestea, şantierul laserului de mare putere de la Măgurele, de
    lângă Bucureşti. El a precizat că foarte mulţi cercetători din întreaga lume,
    inclusiv români plecaţi în străinătate, şi-au arătat interesul faţă de acest
    proiect, care deschide România către întreaga lume. În viziunea oficialului de
    la Bruxelles, proiectul de la Măgurele este unul dintre cele mai inovatoare de
    acest gen la nivel european, adăugând că, în viitor, rezultatele cercetărilor
    derulate pot fi generatoare de premii Nobel.