Tag: Cars-Severin

  • Atracții în Parcul National Domogled – Valea Cernei

    Atracții în Parcul National Domogled – Valea Cernei

    Parcul Naţional Domogled – Valea
    Cernei este o arie naturală protejată situată în partea sud-vestică a României,
    pe teritoriile județelor Caraș-Severin, Mehedinți și Gorj. Încă din anul 1932
    se înfiinţează aici Rezervaţia floristică şi peisagistică
    Muntele Domogled, una dintre cele 11 rezervaţii din actualul parc. Peste
    58 de ani, în anul 1990, zona devine Parc Naţional Domogled-Valea
    Cernei, care se întinde pe o suprafață de peste 61 de mii de hectare. Este o
    zonă montană, cu peste 30 de trasee turistice, cu multe peșteri, avene, chei,
    cascade, ponoare, pajiști și păduri bătrâne şi multe rezervații naturale.
    Este zona preferată a iubitorilor de rafting, dar și o zonă excelentă pentru
    alpiniști, încântați de pereții abrupți pe care pot face escalade. Aflăm
    mai multe despre aceasta zonă de la Mariana Păsărin, specialist în
    cadrul Administraţiei Parcului Naţional Domogled-Valea Parcul
    nostru pune la dispoziția turiștilor un număr foarte mare de atracții, unele
    chiar cu caracter de unicat, cum ar fi peșterile termale, altele care sunt învăluite
    în mister și au la bază mai multe legende care explică apariția lor. Avem
    peșteri termale unice, pentru că nu se mai întâlnesc în altă parte în țara
    noastră, sunt destul de rare la nivel european și chiar global. Una dintre
    aceste peșteri care se poate vizita este Grota cu Aburi, o bijuterie
    speologică din care ies aburi firebunți prin crăpături. In parc avem și foarte
    multe forme de relief, fiind o zonă cu mult calcar acesta este ușor erodat dând
    naștere la foarte multe fenomene. Avem cascade, una dintre ele este Cascada
    Vânturătoarea care are o cădere a apei de la peste 40 de metri. Apa
    este vânturată deoarece şuvoiul de apă de sus se loveşte de un prag înainte de
    cădere. Ce este spectaculos este faptul că turiștii o pot vedea și din
    spate, pentru că traseul este unul montan care merge spre această cascadă și
    deci se poate vedea și din față, și din spate. Cealaltă cascadă se numește
    Cascada Cociului care are o cădere a apei de la peste 120 de metri, este
    considerată cea mai înaltă din țară, căderea se face în două trepte.


    Parcul Național Domogled – Valea
    Cernei este unicul parc din țară care include un întreg
    bazin hidrografic. Este vorba de bazinul râului Cerna cu toți afluenții săi,
    iar Valea Cernei este considerată cea mai frumoasă din Carpați. Are
    aspectul unui culoar longitudinal ce separă două şiruri de munţi, un defileu
    lung de 40 de km străbătut de râul Cerna, mărginit de bogate păduri de conifere
    și foioase. Mariana Păsărin: Locul de unde izvorăște Cerna se numeşte Izbucul Cernei care are cel mai
    mare debit din România,
    debitul este undeva la 1,5 – 2 mc /secundă, dar când plouă abundent poate să
    ajungă chiar şi la 10 mc/secundă, este ca o cascadă. Ce este iarăși
    curios la acest izvor este faptul că are o temperatură constantă în tot timpul
    anului, 7 grade Celsius, variațiile sunt sub 1 grad. De asemenea, avem și două
    lacuri de acumulare pe râul Cerna, primul este și cel mai mare care se numeşte
    Lacul Iovanul – un lac de o rară frumusețe -, iar al doilea
    este Lacul Herculane. In zona stațiunii Băile Herculane avem multe
    trasee. Unul dintre ele duce către Crucea Albă – un obiectiv foarte atractiv și
    datorită legendelor care stau la baza apariției acestei cruci, pentru că nu se
    știe cine și în ce moment al timpului au așezat-o pe stânci. Oricum, de aici se poate vedea o frumoasă
    panoramă a Văii Cernei.


    Peste 2000 de hectare de pădure de pe
    Valea Cernei, declarate patrimoniu UNESCO, sunt incluse în Catalogul Național
    al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine din România.Administraţia parcului
    are în plan un program mai amplu de a promova aceste trasee prin
    materiale promoţionale, precum şi în teren prin stabilirea unor trasee clare pe
    care turiştii şi grupurile organizate să
    poată străbate aceste păduri virgine, care sunt unice în Europa. Tot în această
    arie protejată găsim şi peste 1100 de specii floristice,iarla
    nivel peisagistic, Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei se remarcă prin
    combinaţia armonioasă dintre relieful carstic şi vegetaţie, după cum se spune
    Mariana Păsărin: Se
    poate admira, de asemenea, Pinul Negru de Banat, care este o specie
    endemică și emblematică pentru parcul nostru. Este un arbore care crește pe
    stânci, ceea ce-l face spectaculos. Ne întrebăm oare cum reusește să se
    hrănească cu rădăcinile în stânci. De asemenea, întâlnim și foarte multe specii
    submediteraneene, iar pe traseul care duce
    spre Crucea Albă întâlnim specii rare cum ar fi scumpia (Cotinus
    Coggygria), alunul turcesc (Corylus colurna), gorunul (Quercus
    petraea) sau liliacul sălbatic (Syringa vulgaris). In
    acest sens, administraţia parcului derulează un proiect pentru crearea unui
    traseu tematic care să informeze turiștii despre fiecare specie de plantă. Mai
    avem foarte multe specii endemice, chiar și în peșterile termale avem o specie
    de mușchi cu caracter de unicat. Avem foarte mulți fluturi, aproape 45% din
    fauna de lepidoptere este concentrată în parcul nostru, deci aproape jumătate
    din fluturii țării sunt în Parcul Național Domogled-Valea Cernei, în condițiile
    în care parcul reprezintă doar 0,2% din suprafața țării. Un turist spunea că
    fluturii sunt cam înghesuiți aici…Dintre mamifere avem urs, lup, pisica sălbatică,
    râs, avem lilieci mulți în peșteri, pentru că parcul nostru are un
    număr de 700 de peșteri. Mai avem căprioare, vulpi, iepuri, dar
    și scorpioni (euscorpius carpathiann) și vipere cu corn (vipera
    ammodites, o specie protejată inclusă pe Lista Roșie.



    Un obiectiv turistic major al Văii Cernei, descris de
    mulţi drept unul dintre cele mai sălbatice şi mai spectaculoase locuri din
    România, îl reprezintă Cheile Corcoaiei. Au o lungime de 300 de metri şi
    impresionează prin pereţii care depăşesc 100 de metri înălţime şi se apropie
    până la 5 metri la bază. Este cea mai frumoasă formă de relief de pe Valea
    Cernei.

  • Ţinutul morilor de apă

    Ţinutul morilor de apă

    Ne îndreptăm azi
    spre sud-vestul României şi vizităm cel mai mare parc mulinologic din sud-estul
    Europei. Este un parc de mori de apă, inclus în patrimoniul UNESCO şi restaurat
    la începutul anilor 2000 de Muzeul Astra din Sibiu, din fonduri europene.
    Istoria acestor mori de apă este foarte bogată şi se întinde pe parcursul a
    sute de ani. Întrucât morile sunt funcţionale, sunt afişate tabele cu
    programarea familiilor la măcinat. Unele au uşile încuiate, dar în altele,
    turiştii pot intra pentru a admira sistemul de funcţionare.


    Am
    aflat de la Ion Voinea, din cadrul Serviciului de promovare a turismului al
    Direcţiei de patrimoniu al judeţului Caraş Severin, că fiecare moară are un
    nume. Aşadar, vă puteţi fotografia cu Îndărătnica dintre râuri, Frizoanea
    sau cu Moara de la tunel. Denumirile vin fie de la porecle ale familiilor din
    sat, fie sunt inspirate din legendele
    locului. Ţinutul morilor de apă este un sit foarte interesant din Valea
    Almăjului, din judeţul Caraş Severin. Pe Valea Rudăriei, încă din 1241, a
    început construcţia acestor mori. În 1772 au fost consemnate opt, iar în 1874,
    erau deja 51. Datorită inundaţiilor produse de-a lungul timpului, au mai rămas
    22 de mori. Morile acestea sunt construite din lemn, sunt de dimensiuni reduse
    şi au ca scop măcinarea cerealelor recoltate de locuitorii din comuna Eftimie
    Murgu. Sunt încă funcţionale şi macină în jur de 130-140 de kilograme de făină
    în 24 de ore. Localnicii au exploatat la maximum avantajele terenului,
    corectând aspectele dezavantajoase prin străpungeri în tunele, în stâncă, prin
    acumulări în spatele unor baraje. Instalarea morilor s-a făcut pe ambele maluri
    ale pârâului Rudăria. Numele de
    Rudăria provine de la ocupaţia locuitorilor: prelucrarea lemnului. Locuitorii
    acestor zone au fost secole la rând lucrători în lemn.


    În Valea
    Almăjului, din păcate, sunt puţine pensiuni. Numărul locurilor este limitat,
    aşadar, dacă doriţi să vă cazaţi chiar în apropierea vestitelor mori, va trebui
    să vă faceţi rezervarea din timp. Însă merită, după cum aflăm de la Ion Voinea,
    din cadrul Serviciului de promovare a turismului al Direcţiei de patrimoniu al
    judeţului Caraş Severin. Valea Almăjului este o zonă extraordinară din
    punct de vedere turistic. Face legătura cu Cheile Nerei. Acestea sunt cele mai
    lungi şi cele mai sălbatice chei din România, cu o lungime de 22 de km. Dinspre
    Anina, pe Cheile Minişului, se poate ajunge la cascada Bigăr. Aceasta a fost
    declarată una dintre cele mai frumoase cascade din lume. În privinţa
    gastronomiei, fiecare localitate oferă ceva tradiţional. În zona Almăjului, vi
    se oferă mămăligă cu brânză. Însă e o brânză de munte care se găseşte numai în
    zona noastră. De asemenea, se prepară mâncăruri extraordinare la ceaun. Valea
    Almăjului se poate vizita pe tot parcursul anului. Drumurile sunt excelente la
    ora actuală. Se intră dinspre E70 spre localitatea Bozovici circa 70 de km, iar
    dinspre Anina-Oraviţa, pe DN57B, spre Eftimie Murgu, zona Văii Almăjului.



    Nu rataţi în zonă şi o călătorie cu trenul, pe cea mai
    veche cale ferată montană de pe teritoriul României şi a doua cale ferată
    montană de pe continentul european. Traseul este supranumit Semmeringul
    bănăţean datorită asemănării dintre acesta şi calea ferată Semmering din
    Austria. A fost dată în folosinţă în anul 1863, iar ruta are o lungime de 34 de
    kilometri, o diferenţă de nivel de 337 metri, 14 tuneluri si zece viaducte.