Reacţii la scenariul privind o Europă cu două viteze
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat, miercuri, 5 scenarii cu privire la viitorul Uniunii după ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar. Documentul – o aşa-numită cartă albă – marchează începutul unui proces prin care cele 27 de state rămase vor decide împreună asupra viitorului Uniunii. Carta analizează modul în care Europa se va schimba în următorii zece ani, de la impactul noilor tehnologii asupra societăţii şi a locurilor de muncă, la îndoielile suscitate de globalizare, la preocupările în materie de securitate şi la creşterea populismului. Cele cinci scenarii merg de la limitarea la piaţa unică europeană până la o Europă federalizată. Printre acestea figurează şi opţiunea unei Europe cu mai multe viteze, în care unele state membre să se dezvolte mai rapid, fără ca restul blocului comunitar să fie nevoit să urmeze acelaşi ritm. Opţiunea a provocat deja îngrijorare în Est, inclusiv în România. Bucureştiul respinge o Uniune Europeană cu mai multe viteze – este mesajul autorităţilor, potrivit cărora, o integrare diferenţiată poate accentua decalajele economice şi sociale între statele membre. De la Bruxelles, europarlamentarul român Victor Boştinaru a cerut o dezbatere politică la nivel naţional pe marginea conceptului Europei cu două viteze. Subiectul a fost abordat şi de preşedintele român Klaus Iohannis la întâlnirea cu premierul Maltei, Joseph Muscat, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE. Şeful statului s-a pronunţat ferm împotriva ideilor vehiculate privind o Europă cu mai multe viteze, susţinând că asemenea formule de reconfigurare a UE ar putea conduce la dezintegrarea proiectului european. Atat preşedintele cât şi premierul Sorin Grindeanu au subliniat în convorbirile cu şeful executivului maltez că este necesară o poziţie unitară la nivelul forului comunitar cu privire la păstrarea pieţei interne şi menţinerea drepturilor cetăţenilor europeni în Marea Britanie, după Brexit.Cei doi premieri au discutat şi despre procesul de pregătire a preluării preşedinţiei UE de către România, în primul semestru din 2019.
Atragerea de fonduri europene, prioritate majoră a guvernului Grindeanu
Prioritatea majoră a guvernului român este atragerea de fonduri europene în valoare de 5,2 miliarde de euro până la sfârşitul acestui an, a anunţat ministrul dezvoltării regionale, Sevil Shhaideh, care este şi vicepremier. România a pierdut 3,5 miliarde de euro din fondurile europene pe care le-ar fi putut accesa în perioada 2007-2013, iar din banii alocaţi pentru 2014-2020 – perioadă în care are la dispoziţie aproape 30 de miliarde de euro – Bucureştiul a reuşit să absoarbă circa un procent. La nivel european, rata de absorbţie este de aproape 3 procente pentru calendarul financiar 2014-2020. La Varşovia, unde a participat la reuniunea miniştrilor responsabili cu politica de coeziune din statele Grupului Vişegrad plus Bulgaria, Croaţia, România şi Slovenia, ministrul român pentru Fonduri Europene, Rovana Plumb, a afirmat că politica de coeziune post-2020 trebuie să rămână principalul pilon de investiţii la nivelul UE. Plumb a mai spus că o politică de coeziune puternică şi eficientă va genera o creştere inteligentă, durabilă si favorabilă incluziunii în toate regiunile europene.
Anchetă privind dublul standard în ceea ce priveşte calitatea produselor alimentare comercializate în estul şi vestul Europei
Existenţa unui dublu standard în ceea ce priveşte calitatea produselor alimentare comercializate în estul şi vestul Europei va fi verificată şi de autorităţile române, a anunţat ministrul agriculturii, Petre Daea. Decizia survine în condiţiile în care guvernele unor ţări din estul Europei s-au plâns că unii producători de alimente includ în produsele pe care le comercializează în Europa Centrală şi de Est ingrediente mai ieftine decât cele folosite pentru Occident, preţul la raft fiind acelaşi. Legislaţia europeană nu interzice această practică, UE cerând doar ca pe ambalaje să fie indicate în mod clar ingredientele folosite, iar producătorii afirmă că diferenţele de compoziţie sunt date de gusturile locale. Liderii statelor din grupul de la Vişegrad – Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia – vor ca UE să ia măsuri împotriva producătorilor de alimente care includ ingrediente de calitate inferioară în produsele destinate statelor membre mai sărace.
Vizita ministrului român de externe, Teodor Meleşcanu, la Budapesta
Şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Teodor Meleşcanu, a mers la începutul săptămânii la Budapesta, unde s-a intâlnit cu omologul său maghiar, Péter Szijjártó şi cu premierul Viktor Orban. În timpul convorbirilor a fost subliniată ideea că relaţia dintre România şi Ungaria vecină trebuie să devină un model, inclusiv pentru alte state din regiune. Ministrul român a precizat că părţile au în vedere o şedinţă comună a celor două guverne, precedată de o sesiune a Comisiei Mixte de Colaborare între cele două ţări. Ministrul ungar a apreciat că în relaţia dintre Bucureşti şi Budapesta este nevoie de dialog şi şi-a exprimat speranţa că subiectele sensibile, precum situaţia minorităţilor, vor fi rezolvate. Agenda lui Melescanu a mai inclus o întâlnire cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti şi, în premieră pentru un ministru român, susţinerea unei alocuţiuni la Reuniunea anuală a diplomaţiei ungare.
