Una dintre dilemele
societăţii contemporane este cea care priveşte viitorul cărţii. Vom mai citi
aceste file prinse într-un fel de cutie cu două părţi tari, numite coperte, sau
vom da pagina pe un ecran. Până acum, răspunsul este clar. Se citesc tot mai
mult volume electronice, dintr-o imensă bibliotecă ce încape pe un cip cât o
unghie, dar nici cartea cu coperte şi pagini de hârtie nu dă semne de epuizare.
Dimpotrivă, evoluţiile din tehnica tiparului fac din carte o minune grafică, cu
imagini dinamice şi inspirate, o adevărată operă de artă. Orice este posibil
acum în materie de imprimare tipografică, fie că ne întoarcem la aerul vintage al începuturilor tiparului, fie
că inventăm tot mai multe pe spaţiul restrâns al paginii de carte.
Un sumar şi
empiric studiu derulat ad hoc, personal dar obiectiv, în metroul bucureştean,
desigur, dimineaţa, când mă îndrept spre redacţia Radio România Internaţional,
îmi oferă o serie de observaţii recente. Una dintre ele ar fi că sunt tot mai
puţini cei care citesc cărţi electronice, faţă de momente mai vechi când aveam
cel puţin un astfel de lector în fiecare vagon. Acum sunt foarte rari, domeniul
electronic fiind invadat de cei care studiază intens propriul telefon mobil. Ei
sunt cei mai mulţi dintre cei ocupaţi în metrou. Dar, cei care îşi consultă
telefonul stau mai degrabă pe reţelele sau facilităţile de socializare şi
comunicare, rareori citesc un text, eventual din presa online, şi m-ar mira să
aflu că cineva citeşte cărţi pe telefonul mobil. Ceilalţi, din ce în ce mai
mulţi, citesc cărţile în format numit acum clasic, cartea pe hârtie, veche sau
nouă. Nici măcar dimensiunea fizică a cărţii, uneori invers proporţională cu
dimensiunea cititorului, nu mai constituie un impediment şi de multe ori se
citesc tomuri voluminoase, în condiţii de înghesuială şi de stat în picioare.
Nici alte considerente nu mai sunt importante, se citesc cărţi pe orice
subiect, se citesc cărţi recent apărute sau volume dinainte ca însuşi respectivii
cititori să se fi născut. Şi foarte greu mai poţi face vreo corelaţie între
subiectul cărţii citite sau momentul apariţiei sale, cu vârsta şi aspectul
cititorului din metrou. Acelaşi pseudo-studiu sociologic ne arată că ei,
cititorii de cărţi, se concentrează cel mai bine şi cad cel mai profund pe
gânduri în timpul lecturii. Pagina de hârtie nu dispare, nu se închide dacă
zăboveşti mai mult, are o luminozitate plăcută, simţi cum avansezi, vezi câţi
milimetri ai citit şi câţi centimetri ţi-au mai rămas din poveste. În anumite
momente ale anului, mai ales cele numite sesiuni de examene, se citesc intens
manualele. Şi, dacă citeşti un manual pe hârtie, poţi scoate, din când în când,
un creion, un pix sau un instrument cu marcaj fluorescent şi poţi sublinia recenta
descoperire. Desigur, pe tableta electronică nu poţi face aceste sublinieri
dintotdeauna esenţiale pentru procesul de învăţare, mai ales pentru examenele
ce se apropie inexorabil.
În România există şi un târg de carte numit
Gaudeamus-Carte de învăţătură, cu o tradiţie de aproape un sfert de secol. Nu
este un târg studenţesc ci unul care ne propune să ne bucurăm de carte.
Interesant este faptul că ideea şi organizarea acestui prestigios târg de
carte, deja un brand cultural românesc, aparţin Radio România, Societăţii
Române de Radiodifuziune. Altfel spus, radioul public românesc, din care cu
onoare şi bucurie face parte şi Radio România Internaţional, realizează acest
moment esenţial al culturii cărţii în România. Târgul internaţional de carte
Gaudeamus Radio România se desfăşoară, tradiţional, chiar în aceste zile de
sfârşit de noiembrie, înaintea Zilei naţionale. Invitat de onoare este Uniunea
Europeană iar preşedinte de onoare este renumitul dramaturg Matei Vişniec,
scriitor şi publicist, om de radio în acelaşi timp. Tot conform tradiţiei,
participă cele mai importante edituri româneşti dar şi din ce în ce mai multe
edituri internaţionale, instituţii de cultură din întreaga lume, au loc lansări
de carte în prezenţa autorilor şi a unor prestigioşi critici sau personalităţi
culturale. Şi, desigur, a cititorilor, participanţi privilegiaţi şi bucuroşi la
târgul de carte Gaudeamus organizat de Radio România.