Tag: Carturesti

  • Ziua internaţională a poeziei, celebrată în România

    Ziua internaţională a poeziei, celebrată în România

    Pe 21 martie este celebrată la nivel internațional Ziua poeziei, iar în București acest moment a început să fie marcat de pe 18 martie de către un important lanț de librării printr-un eveniment ajuns deja la cea de-a patra ediție: Zilele poeziei la Cărturești.

    Andreea Barbu, membră în echipă de PR a librăriei, ne detaliază: Am vrut să atragem atenția celor care vin în librărie asupra poeziei și asupra poeților. Au apărut foarte mulți poeți contemporani foarte buni în ultima vreme și am vrut să le dăm spațiu de expunere, să arătăm că poezia e foarte diversă. Te poți apropia de poezie în mai multe feluri. De altfel, avem evenimente la intersecția și cu alte arte și încercăm să atragem cât mai mulți oameni, cât mai diverși către către poezie.

    Pentru a scoate poezia din nișa îngustă în care se găsește în România și a o aduce în atenția unor cititori mai numeroși, Zilele poeziei din 2024 au anumite particularități. Printre ele se numără evenimentele care îmbină poezia cu alte arte sau cu alte domenii cum ar fi filosofia, mai ales că unii filosofi scriu și poezie. Andreea Barbu revine cu detalii.

    De altfel, când am început să facem Zilele poeziei, am avut în minte diversitatea asta a modurilor de expresie a poeziei și a felului în care te poți apropia de ea. Și mai avem o particularitate. Anul acesta sunt organizate mai multe evenimente în mai multe orașe. Sunt 18 evenimente în total în librăriile din șapte orașe: București, Cluj, Timișoara, Sibiu, Brașov, Iași și Chișinău. Un alt lucru nou este că avem și un fel de protest poetic făcut de George Roșu în mai multe vitrine din librăriile Cărturești. Veți vedea aceste pancarte unde se protestează față de prejudecățile pe care le avem față de poezie și încearcă să atragă atenția asupra faptului că există poeți contemporani pe care îi poți descoperi. Și cumva de a acorda mai multă atenție, poate, poeziei.

    Este aceea că poezia e greu de citit, că o anumită stare te apropie mai greu de această formă de expresie. Ceea ce nu e adevărat. E foarte diversă poezia și poți să găsești poezii care să te atingă, să nu fie așa de greu de priceput. Asta e una dintre prejudecățile pe care am încercat să le demontăm încă de la început, când am mărit spațiul de expunere din librării. Ca să nu rămână o zonă de nișă doar pentru cunoscători sau iubitori de poezie, am încercat să ne ducem către un public mai mai larg.

    Printre autorii invitați să participe la lecturile publice și la dezbaterile de idei care anul acesta stau sub marca Zilelor poeziei la Cărturești se află și: Simona Popescu, Alina Purcaru, Constantin Vică, Anastasia Gavrilovici, Elena Vlădăreanu, Ligia Keșișian și Răzvan Țupa. Seria de evenimente se va încheia pe 22 martie.

  • Pauza Mare 19.03.2024

    Pauza Mare 19.03.2024

    Din sumar:
    – Au început Zilele Poeziei la Cărturești (interviu cu Andreea Barbu, membră în echipa de PR de la Cărturești); – Editura Curtea Veche se pregătește pentru festivalul Narativ dedicat celor mai tineri cititori (interviu cu Irene Arsene, directoarea editurii); – Un nou loc de joacă educativ și cultural (interviu cu Diana Rizoiu, coordonatoarea Aurora Hub); – Ce mai fac grupurile civice bucureștene (interviu cu Elena Lucaci, reprezentanta Părinților de Cireșari).
    Realizatoare: Christine Leșcu

     

  • Începe IPIFF – Festivalul Indie al Producătorilor de Film Independenți!

    Începe IPIFF – Festivalul Indie al Producătorilor de Film Independenți!

    Între 5 și 8 mai 2022, la cea
    de-a XVI-a ediție IPIFF se văd cele mai bune filme
    independente, realizate în ultimii doi ani. Festivalul Indie al
    Producătorilor de Film Independenți te invită la un
    sfârșit de săptămână savuros, printre filme independente de lungmetraj ficţiune (inclusiv animație), filme de
    lungmetraj documentar și scurtmetraje
    (ficţiune, documentar, animație).

    Programul festivalului este completat de trei
    ateliere care tratează diverse aspecte ale domeniului cinematografic actual:


    Protecția drepturilor
    producătorilor de film și audiovizual în contextul noilor reglementări europene
    privind piața unică digitală cu Mihaela Tudorache,
    avocat în domeniul drepturilor de autor, joi, 5 mai, ora 11:30


    Peisajul festivalier și
    trainingurile de formare în domeniul cinematografiei
    cu Mirona Radu, fondatoare și directoare Film O’Clock International Festival,
    vineri, 6 mai, ora 11:30


    Producția
    cinematografică independentă. Finanțarea și dependența producției independente
    de coproducțiile naționale cu Gabriela Suciu, distribuitor de
    film și analist de piață, prodecan al Facultății de Film din cadrul UNATC, coordonator
    și lector al masterului de Producție de Film, sâmbătă, 7 mai, ora 18:00


    Proiecțiile speciale, din afara
    competiției, vin și ele să îmbogățească lista filmelor din acest an:


    Început, r. Răzvan Săvescu, joi, 5
    mai, ora 19:00


    Vin îndată, r. Kiki Vasilescu,
    vineri, 6 mai, ora 20:40


    Blue Moon, r. Alina Grigore,
    sâmbătă, 7 mai, ora 16:30






    Câștigătorii acestei ediții a festivalului
    vor putea fi cunoscuți duminică seara, la gala de la Teatrul Odeon, într-o
    atmosferă artistică creată de artiști de seamă: Alexandra Ușurelu, Constantin Cotimanis, Alexandru Mihai
    Burcă. Cel mai bine vândută artistă independentă din România, Alexandra
    Ușurelu, îl va avea ca invitat pe renumitul trompetist român de jazz, Sebastian
    Burneci.


    Trailer-ul IPIFF 16: shorturl.at/gkHUV


    Intrarea la proiecții și masterclass-uri este
    liberă, iar accesul la gală se va face pe bază de invitație. Programul detaliat
    al evenimentului se găsește aici.


    IPIFF,
    un eveniment realizat de Uniunea
    Producătorilor de Film şi Audiovizual din România – Asociaţia Română de
    Gestiune Operelor din Audiovizual (UPFAR-ARGOA), al c
    ărui director este regizorul Toma Enache,are ca
    obiectiv principal promovarea filmului românesc contemporan prin intermediul
    producătorului de film, punând accentul pe producţia de film independent şi
    profesioniștii angrenaţi în astfel de proiecte.


    Sponsori:
    Zarea, BES România.


    Parteneri
    culturali: Teatrul Odeon, Cinema Muzeul Țăranului, Cărturești, Cinemaraton


    Parteneri
    media: Radio România Cultural, Zile și Nopți, Cinemap, Munteanu.ro, 4 arte,
    Aarc.




    Persoană de contact


    Teodora Calagiu


    Coordonator IPIFF16


    ipiff2021@gmail.com





  • BOOKerini – die Kinder-Buchmesse in der Mansarde

    BOOKerini – die Kinder-Buchmesse in der Mansarde

    Die Kinder von heute lesen immer weniger, und immer wenigere Eltern lesen ihren Kindern abends vor dem Einschlafen eine Geschichte vor. Jugendliche distanzieren sich auch immer mehr von Büchern, viele lesen nur noch am Bildschirm. Dieses Thema beschäftigt die Öffentlichkeit im zunehmenden Ma‎ße. Neulich entstanden auf private Initiative einige Projekte, die auf einen erfolgreichen Verhaltenswandel abzielen: anstatt sich zu beschweren, warum nicht diese ungeliebte Situation verändern? Der Kulturverband Câte-n lună şi-n mansardă“ (deutsch in etwa: In der Mansarde. Zum Himmel hinauf“) hat die erste Buchmesse für Kinder veranstaltet. BOOKerini fand an einem Wochenende in Bukarest statt. Die Organisatoren lockten die Kinder nicht nur mit Preisermä‎ßigungen bei Büchern an, sondern auch mit verschiedensten Workshops, sagt unsere Gesprächspartnerin Valentina Bâcu:



    Den Akzent legen wir auf wertvolle Bücher und wir tun unser Bestes, damit sich Kinder mit den verschiedenen Figuren der Kindergeschichten anfreunden. Daher haben wir dieser Messe eine besondere Aufmerksamkeit geschenkt. Wir haben kinderfreundliche Stände eingerichtet, die Regale liegen nicht hoch, damit die Kinder nach Büchern ohne Schwierigkeiten greifen können. Sie können zudem die Bücher in einer warmen, freundlichen und familiären Atmosphäre genie‎ßen. Sie können sich auf Bodenkissen und bequeme Sessel setzen und Bücher lesen. Nicht zuletzt organisieren wir eine Reihe von Veranstaltungen hier in der Buchhandlung Cărtureşti Verona. In der Mansarde hatten wir einen Monat vor Messebeginn auch eine Ausstellung zusammen mit den Kindern organisiert. Dort finden auch regelmä‎ßig Workshops für Kinder und verschiedene Lesungen statt.“




    Innerhalb der drei Messetage schien der herrschende Wirrwarr die Idee zu widerlegen, dass die Kinder und Jugendlichen von heute nicht mehr lesen. Unsere Gesprächspartnerin kommt erneut zu Wort mit Einzelheiten:



    Trotz der verbreiteten Meinung lesen die Kinder von heute sogar viel, aber nur wenn es ihnen wirklich Spa‎ß macht, nicht wenn sie das Curriculum dazu zwingt. Das habe ich während der Arbeit mit Kindern entdeckt, das müssen sowohl die Kinder als auch die Lehrer verstehen. Sie wollen nicht die Bücher lesen, die für ihre Eltern als Meisterwerke gelten und die ihnen empfohlen werden. Das Wichtigste ist, meiner Ansicht nach, dass sie selber das Vergnügen am Lesen entdecken. Aus diesem Grund haben wir diese Messe organisiert, die anders ist als andere Fachveranstaltungen. Wir haben auch Leseräume mit einer gemütlichen Atmosphäre gestaltet, so zum Beispiel ein Zelt. Wir haben Workshops organisiert, wo sie Geschichten schreiben und Illustrationen zeichnen lernen. Meine Schlussfolgerung ist, dass die Kinder doch lesen, und die erste Auflage der Buchmesse BOOKerini bestätigt diese Schlussfolgerung. Am ersten Messetag haben sich mehr als 700 Kinder an unseren Veranstaltungen beteiligt, und wir hoffen, dass ihre Zahl zukünftig deutlich zunehmen wird.




    Nicht nur lesen, sondern auch schreiben macht den Kindern von heute Spa‎ß, haben wir bei BOOKerini festgestellt. Dort haben wir mit Delia Calancia gesprochen, die sich als die jüngste Autorin des Verlags Humanitas“ vorstellt. Die Neunjährige hat einen Band sowohl als Autorin als auch als Illustratorin unterzeichnet. Sie zeichnet schon seit drei oder vier Jahren. Nachdem sie lesen lernte, dienten ihr verschiedene Kindergeschichten als Inspirationsquelle für ihre Zeichnungen. Welche Bücher liest aber Delia?



    Ich liebe Fantasy-Bücher wie jene des britischen Schriftstellers Roald Dahl, so zum Beispiel »Matilda« und »Charlie und die Schokoladenfabrik«. Ich liebe eigentlich alle Bücher von Roald Dahl. Ich lese jeden Tag. Es vergeht kein Tag, an dem ich nicht lese.“




    Auch Petru Buzea ist ein junger Autor. Der 10-jährige hat zusammen mit seiner jüngeren Schwester Smaranda das Buch Poveşti scurte, dar cu haz“ (Kurze, jedoch lustige Geschichten“) geschrieben und bebildert. Wie sie auf diese Idee gekommen sind, erläutert Petru:



    Eines Abends, als ich nichts zu tun hatte, dachte ich: Warum nicht eine Geschichte schreiben? Ich fing an, zu schreiben, dann habe ich die Geschichte meiner Mutter gezeigt, und sie war davon begeistert. Ich baue meine Geschichten im Stil der Märchen auf, weil ich Märchen liebe, ich liebe, sie zu lesen. Vor kurzem dachte ich, dass ich mein eigenes Leben als Inspirationsquelle nutzen soll.“




    Auch die elfjährige Petra hat vor kurzem ihr Schreibtalent entdeckt. Die leidenschaftliche Leserin sagt dazu:



    Eben heute habe ich angefangen, ein Buch zu schreiben, aber ich mag auch Illustrationen zu zeichnen. Meine Eltern haben mir immer abends vor dem Einschlafen vorgelesen, meine Gro‎ßmutter auch. Sie schlief manchmal währenddessen ein, und so bin ich auf die Idee gekommen, selber zu lesen.“




    Die Eltern haben die Kraft, den Appetit ihrer Kinder aufs Lesen zu wecken. Das Lektüre-Festival Narativ“ richtet sich gleicherma‎ßen an Eltern und Kinder. Die zweifache Mutter Ana hat uns dort erzählt, warum sie mit ihren Kindern daran teilnimmt:



    Ich möchte, dass sich meine Kinder von Lektüre angezogen fühlen, weil die Kinder von heute viel Zeit mit digitalen Medien verbringen. Mein zehnjähriger Junge hat bereits angefangen zu lesen, das hat er alleine gelernt, aber hin und wieder muss ich ihn dazu motivieren. Meiner Tochter lese ich noch vor, denn sie geht jetzt in die erste Klasse und lernt gerade zu lesen. Wir lesen zusammen, aber dafür haben wir nur wenig Zeit zur Verfügung. Deswegen nehme ich mit meinen Kindern daran teil.“




    Das Festival Narativ“ fand bereits zum dritten Mal statt. Die Festspiele werden vom Verlag Curtea Veche“ organisiert und bieten den Kindern 3000 freie Plätze bei Workshops an, die darauf abzielen, den Appetit der Kinder auf Lektüre zu wecken. Wir haben die Vizepräsidentin des Verlags Miruna Meiroşu um Einzelheiten gebeten:



    Wir veranstalten unterschiedliche Workshops zu den verschiedensten Themen und dadurch wollen wir die Kinder davon überzeugen, dass Lesen sehr lustig und unterhaltsam sein kann. Wir versuchen gleichzeitig ihre Kreativität und ihren kritischen Geist zu fördern. Nicht zuletzt versuchen wir die Lektüre und Techniken der bildenden Kunst, so zum Beispiel das Schattentheater oder die Architektur, zusammenzubringen. Wir organisieren auch Storytelling-Workshops in Fremdsprachen. Wir nutzen packende Geschichten, damit Kinder Fremdsprachen üben können. Wir veranstalten auch verschiedene Konferenzen für Eltern. Seit drei Jahren setzen wir uns dafür ein, die Eltern mit dem Begriff »Parenting für Lektüre« vertraut zu machen. Es handelt sich um moderne Techniken, mit dem mangelnden Appetit der Kinder auf Lektüre umzugehen.“




    Wie eine vom Verlag Curtea Veche“ durchgeführte Umfrage ergibt, haben nur 8% der Bukarester Schüler Spa‎ß am Lesen. Es bleibt nur zu hoffen, dass die Eltern und die Lehrkräfte ihre Anstrengungen vereinen werden, um die Situation zu verändern.

  • Târguri bucureştene dedicate cărţilor şi textelor copilăriei

    Târguri bucureştene dedicate cărţilor şi textelor copilăriei

    Lipsă de apetit pentru
    lectură, elevi mai atraşi de tablete şi internet decât de cărţi, părinţi prea
    ocupaţi pentru a le citi copiilor… Iată doar câteva dintre motivele de
    nemulţumire legate de relaţia dintre generaţiile mai tinere şi cărţi, motive
    care au devenit o constantă a discursului public din ultimii ani referitor la
    educaţie. Recent, însă, au apărut şi iniţiative private care doresc să impună o
    schimbare de atitudine: în loc să ne plângem, mai bine să încercăm să schimbăm
    lucrurile în bine. De pildă, asociaţia Câte-n lună şi-n mansardă a organizat
    primul târg de carte pentru copii, BOOKerini, din Bucureşti. Pe parcursul unui
    weekend, copiii au avut acces la cărţi pentru ei, la preţuri reduse, în cadrul
    librăriei centrale Cărtureşti.

    Nu doar cărţi le-au fost puse la dispoziţie
    copiilor, ci şi diverse ateliere pe teme asociate lecturii şi cărţii, după cum
    aflăm de la Valentina Bâcu, una dintre organizatoare: Punem accentul pe
    cartea de calitate şi urmărim împrietenirea copiilor cu personajele din cărţi.
    De aceea, modul în care am organizat acest târg e foarte important. Am amenajat
    standurile special pentru ei, să fie la înălţimea lor ca să poată ajunge foarte
    uşor la cărţi. În acelaşi timp, pot sta pe jos, pe perne, pe fotolii. Organizăm
    în acelaşi timp o serie de activităţi, aici, în librăria Cărtureşti Verona. În
    mansardă există o expoziţie a copiilor pe care am realizat-o împreună cu ei cu
    o lună înainte de începerea târgului. Tot în mansardă se desfăşoară ateliere
    pentru copii şi lansări de carte.



    Pe parcursul celor trei
    zile de târg,aglomeraţia de copii, părinţi şi profesori pare a infirma
    impresia că tinerii nu mai citesc. Valentina Bâcu. În ciuda acestei păreri, copiii citesc şi
    citesc chiar mult, dar fără să fie obligaţi de programa şcolară. Este lucrul pe
    care l-am descoperit lucrând cu ei şi pe care ar trebui să-l înţeleagă şi
    părinţii, şi profesorii. Ei nu citesc constrâns, nu citesc neapărat cărţile
    recomandate de părinţi ca fiind capodopere. Cred că cel mai important este să-i
    lăsăm pe ei să descopere plăcerea cititului. Tocmai de aceea am organizat acest
    târg care este altfel decât alte evenimente de acest gen, fiindcă am creat
    spaţii de citit, cum ar fi un cort. Avem ateliere de poveşti, de creare de
    ilustraţii pentru poveştile respective. Copiii citesc, cam asta ar fi
    concluzia. Această primă ediţie a BOOKerini ne confirmă acest lucru. În prima
    zi de târg am avut peste 700 de copiii care au participat la evenimentele
    noastre. Şi sperăm să crească numărul lor.


    Copiii nu doar citesc,
    ci şi scriu, după cum am descoperit la BOOKerini unde am stat de vorbă cu Delia
    Calancia, cel mai tânăr scriitor Humanitas, aşa cum se prezintă autoarea
    volumului scris şi ilustrat de ea şi intitulat O zi din viaţa Deliei. Acum în vârstă de 9 ani şi jumătate, ea
    desenează de la trei-patru ani, iar după ce a învăţat să citească, desenele
    sale au început să se inspire din lecturi. Ce cărţi îi plac? Delia. Cel mai mult îmi plac cărţile fantasy precum
    şi cele scrise de Roald Dahl, de pildă Matilda şi Charlie şi fabrica de
    ciocolată. De fapt, toate cărţile lui îmi plac. Citesc zi de zi. Nu trece o zi
    fără să citesc.


    Un alt tânăr autor este
    şi Petru Buzea de 10 ani, care împreună cu sora lui mai mică, Smaranda, au
    scris şi ilustrat cartea Poveşti scurte, dar cu haz. Cum i-a venit ideea, ne
    spune chiar Petru. Într-o seară când
    n-aveam ce să fac, m-am gândit să scriu o poveste. Am început să scriu, apoi am
    citit-o şi i-am arătat-o mamei care a zis că-i place. Scriu în stilul basmelor,
    căci îmi plac basmele, mai ales să le citesc. Dar cu puţin timp în urmă mi-a venit
    ideea să scriu şi inspirat din viaţa mea.


    Şi Petra, de aproape 11
    ani, şi-a încercat mâna la scris după ce, oricum, era o cititoare împătimită. Chiar
    azi am început să scriu o carte, dar îmi place să le şi ilustrez. Îmi citeau
    părinţii şi într-o zi, după ce am învăţat să citesc şi citeam mai mult eu
    singură, îmi mai citea şi bunica, dar ea adormea cu cartea în mână, aşa că,
    atunci, mi-am zis: Ia să citesc eu singură în continuare.


    Rolul părinţilor în privinţa deschiderii apetitului pentru lectură e
    primordial ca în oricare din celelalte aspecte ale educaţiei. De aceea,
    Narativ, festival de lectură pentru copii, se adresează în egală măsură şi
    părinţilor. Acolo am stat de vorbă cu Ana, mama unui băieţel şi a unei fetiţe,
    care ne-a
    spus de ce şi-a adus ambii copii la Narativ. Vreau să fie mai atraşi de
    lectură dat fiind faptul că în zilele noastre, ei sunt orientaţi mai mult către
    TV, către tabletă, internet şi telefon. Parcă nu mai au atracţia faţă de cărţi.
    Băiatul meu care are 10 ani a început să citească singur, dar din când în
    când mai are nevoie de un imbold de la mine. Fetei încă îi mai citesc eu, de
    fapt citim împreună, căci ea e în clasa I şi de-abia acum învaţă să citească.
    Citim împreună, dar timpul e foarte scurt. De asta am şi început să vin la
    festivalul Narativ, ca să înceapă să citească singuri.



    Festivalul Narativ, ajuns anul acesta la cea de-a treia ediţie, e
    organizat de Asociaţia Curtea Veche, şi oferă copiilor peste 3000 de locuri
    gratuite la diverse ateliere menite să stimuleze interesul pentru citit. Miruna
    Meiroşu, vicepreşedinta asociaţiei Curtea Veche. Organizăm ateliere pe diverse teme prin care
    încercăm să le demonstrăm copiilor cât de amuzant poate fi să citeşti. În
    acelaşi timp încercăm să le dezvoltăm creativitatea, simţul critic şi
    capacitatea de argumentare prin îmbinarea lecturii cu diferite tehnici preluate
    din arte vizuale, din teatru de umbre, din arhitectură. Sunt şi ateliere de
    povestit în diverse limbi străine. Avem ateliere şi pentru copiii cu probleme
    de vedere şi de auz. Dincolo de aceste tipuri de evenimente avem şi conferinţe
    pentru părinţi. De trei ani încercăm să promovăm conceputul de parenting
    pentru lectură, adică familiarizarea părinţilor cu tehnicile moderne de a
    aborda, în relaţia cu copiii, problema cititului şi de a-i impulsiona spre
    lectură.



    În
    această privinţă, eforturile părinţilor şi ale educatorilor trebuie unite,
    căci, potrivit unui studiu realizat tot de asociaţia Curtea Veche, doar 8%
    dintre elevii bucureşteni citesc de plăcere.