Tag: Casa Alba

  • Retrospectiva săptămânii 05.05 – 11.05.2024

    Retrospectiva săptămânii 05.05 – 11.05.2024

    Săptămâna Luminată
    Creştinii ortodocşi, majoritari, şi greco-catolici din România sunt, încă, în Săptămâna Luminată, prima după Învierea Mântuitorului Iisus Hristos. Urmând Paștelui celebrat pe 5 mai, Săptămâna Luminată este un prilej de înnoire spirituală și de întărire a credinței. Este, în calendarul creștinismului răsăritean, și începutul unei perioade speciale, care se termină după cincizeci de zile de la Paşte, pe 23 iunie, odată cu Pogorârea Sfântului Duh, sărbătoare cunoscută și drept Rusaliile.

    Luna agitată
    Tihna măcar prezumtivă a sărbătorilor pascale s-a risipit vineri, 10 mai, în zori, odată cu declanșarea oficială a campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare și locale, programate în România, simultan, pe 9 iunie. În premieră în cele trei decenii și jumătate de democrație postcomunistă, românii urmează să-și aleagă în aceeași zi atât cei 33 de reprezentanți în Parlamentul European, cât și primarii celor vreo 3200 de comune și orașe, laolaltă cu președinții de consilii județene, cu consilierii locali și județeni. Timp de o lună, până în ajunul scrutinului, aspiranții la aceste demnități publice vor putea să-și facă autopromovare peste tot: televiziuni, radiouri, piețe, târguri, iarmaroace, stadioane sau stații de autobuz.

    Biroul Electoral Central (BEC) le recomandă cu fermitate competitorilor electorali să respecte regulile generale privind desfăşurare campaniei, să aibă un discurs echilibrat, onest şi constructiv şi să evite denaturarea sau manipularea informaţiilor. Alegătorii merită să aibă acces la informaţii obiective, reale şi corecte, pentru a-şi putea forma propria opinie şi pentru a decide în deplină cunoştinţă de cauză – mai afirmă BEC. În străinătate, pentru prima dată vor fi organizate peste 900 de secţii de votare, rezervate exclusiv euroscrutinului. Dacă pentru eurodeputați cetăţenii români pot vota oriunde în ţară sau în străinătate, pentru aleșii locali îşi pot exercita dreptul la vot doar la secţiile unde sunt arondaţi cu domiciliul sau reşedinţa. La București, sunt nouă personaje politice care aspiră să devină primar general, funcție pentru care, în politica de uz intern, sunt necesare cele mai multe voturi, după cea de președinte al României.

    Uniunea evaluată
    Aproape 50% dintre români consideră că aderarea ţării la Uniunea Europeană, în 2007, a adus mai degrabă avantaje, ponderea acestora fiind în creştere faţă de acum 10 ani. Un sondaj realizat de INSCOP evidenţiază faptul că peste 60% dintre persoanele care împărtăşesc această părere sunt tineri, iar circa 73 de procente au studii superioare. Datele arată că mai bine de jumătate dintre persoanele care cred că aderarea a adus beneficii locuiesc în Bucureşti, motorul economic al țării. 42 de procente dintre cei intervievaţi consideră că viitorii eurodeputaţi ar trebui să lupte cu prioritate pentru ca românii să aibă aceleaşi drepturi ca și restul cetăţenilor europeni, ca, de pildă, integrarea completă în Spaţiul Schengen, inclusiv cu frontierele terestre.

    Europa filmată
    A 28-a ediţie a Festivalului Filmului European (FFE) a început la Bucureşti, joi, 9 mai, chiar de Ziua Europei, şi se va încheia la Chişinău, în Republica Moldova vecină (majoritar românofonă) pe 8 iunie, în weekendul alegerilor europarlamentare. Potrivit forului organizator, Institutul Cultural Român, anul acesta, Festivalul propune un program generos de 40 de filme de lungmetraj – 34 în premieră naţională – şi două selecţii de scurtmetraje.

    Casa Albă vizitată
    Situația din Ucraina invadată de trupele ruse a dominat discuțiile de marți, de la Casa Albă, dintre președinții american, Joe Biden, și român, Klaus Iohannis. Amândoi și-au reiterat sprijinul neclintit față de Kiev. Iohannis a primit, a doua zi, Premiul pentru Conducere Internaţională Remarcabilă pentru anul 2024, în cadrul unei gale organizate tot la Washington. Consiliul Atlantic din Statele Unite, o prestigioasă organizaţie americană, fondată în anul 1961, cu o activitate bogată în domeniul afacerilor internaţionale, a anunţat că a acordat acest premiu preşedintelui României ca o recunoaştere a carierei sale şi a rolului său de lider transatlantic și european. Printre laureaţii importantei distincţii s-au numărat, în trecut, preşedintele George W. Bush, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul german Helmut Kohl și premierii britanic Tony Blair si italian Mario Draghi. Iohannis își termină în 2024 al doilea mandat de cinci ani la șefia statului la care-i dădea dreptul Constituția României.

    Calificarea amânată
    Naţionala masculină de handbal a României a învins echipa Cehiei cu scorul de 31-30, miercuri seară, acasă, la Baia Mare (nord), în prima manşă a barajului pentru Campionatul Mondial din 2025. Manşa decisivă va avea loc în deplasare, la Brno, duminică, pe 12 mai. România a participat de 14 ori la Campionatul Mondial, iar în anii 1960-70, grație unor generații de excepție, a cîștigat trofeul în patru rânduri, performanță rămasă mult timp neegalată. Utima oară, însă, a fost la un turneu final în 2011, când a ocupat locul 19. Campionatul Mondial de anul viitor va avea loc în perioada 14 ianuarie-2 februarie, în Croaţia, Danemarca şi Norvegia.

  • Parteneriat strateghicu România – SUA

    Parteneriat strateghicu România – SUA

    S-umplură 25 di añi di cându eara băgati thimeallili a unei nauă colaborari româno-americană şi a unlui Parteneriatu Strateghicu, ma ghini spus tru 11 di alunaru 1997, cu furñia a şcurtăllei vizită oficială faptă Bucureşti di prezidentulu american ditu aţelu kiro, Bill Clinton. Parteneriatlu avea tru amprotusa anvărtuşearea a ligăturloru bilaterali, andruparea a proţesului di reformă şi a gaereţloru di integrare euro-atlantică ali Românie, promovarea a rolului a văsiliillei fi sturu di stabilitate şi securitate tru Europa di sud-est. Diplomația di București cundilleadză că, di la oara a lansarillei, Parteneriatlu strategic reprezentă un reper di thimelliu a ligăturlor ditru aţeali dauă state şi, tru idyiulu kiro, ună hălati hăirl4tică di andrupari a gaereţloru interne tru domeniul a reformăllei politiţi, economiţi, militare ică administrative.



    14 di añi ma amănatu, tru 13 di yismăciuni, fu adoptată, Washington, Declaraţia Comună mutrinda Parteneriatlu Strategic tră Secolu XXI anamisa di România şi Statele Unite ali Americă. Documentu importantu tră ligătura bilaterală a aţiloru dauă state, aesta confirma buna cooperare la nivelu a Parteneriatului şi apufuseaşti sturlli a ligăturăllei România – SUA: dialog politic, securitate, economie, contacte interumane, ştiinţă şi tehnologie, cercetare, educaţie şi cultură.



    Cu furñia a ţiloru 25 di añi di Parteneriat, ambasadorlu român la Washington, Andrei Muraru, fu aştiptat di lidirul di la Casa Albă, Joe Bidin, cari haristusi ali Românie tră agiutorlu pe cari lu-diadi şi lu-da ma largu ali Ucraină di la ahurhita ali invazie ruseşti. Andrei Muraru ălli pitricu aluştui mesajlu a prezidintului Klaus Iohannis şi vrearea tra s’anvărtuşeadză parteneriatlu anamisa di București şi Washington. Tru un mesaj pi Facebook, diadunu cu dauă caduri tru cari easti diadunu cu lidirlu di la Casa Albă, Andrei Muraru angrăpseaşti că România easti nai ma vărtosu aliat a Statilor Unite tru reghiune, ama zona ali Amarea Lae easti, tru aestă oară, nai ma vulnerabil loc ditu tut spaţiul NATO.


    “Cara Rusia easti prota fuvirseari iminentă şi directă contra a noastră şi a viţiñiloru a noştri, apandisea nu poati s’hibă că maş ună prezenţă militară americană şi ma vărtoasă tru regiune şi maxus tru Româniaˮ, cundille Andrei Muraru tru postarea a lui.



    Di altă parte, tru plan economic, prezidentul Klaus Iohannis salută, dumănică, hăbarea a omologlui a lui american, Joe Biden, mutrinda cooperarea energetică anamisa di România şi Statele Unite, pritu finanţarea di cătră Washington, cu 14 miliuñi di dolari, a unei nauă etapă a programlui di reactoari modulari tru România. “Asiguripsearea a securitatillei energhetiţi easti un scupo comun a parteneriatlui strategic România-Statele Unite” cundille Klaus Iohannis. Tu arada a lui, premierlu Nicolae Ciucă spusi că apofasea a Statilor Unite tra s’finanteadză etapa preliminară a studiilor di inginerie şi proiectare tră dizvoltarea reactoarilor modulari ñiţ ditu România easti componentă di mari simasie a dizvoltarillei pritu programlu nuclear tivilu naţional.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Parteneriat strategic România – SUA

    Parteneriat strategic România – SUA

    Se împlinesc 25 de ani de când au fost puse bazele unei noi colaborări româno-americane şi
    ale unui Parteneriat Strategic, mai precis în 11 iulie 1997, cu
    prilejul scurtei vizite oficiale la Bucureşti a preşedintelui american de la
    acea vreme, Bill Clinton. Parteneriatul se axa pe consolidarea relaţiilor
    bilaterale, susţinerea procesului de reformă şi a demersurilor de integrare
    euro-atlantică ale României, promovarea rolului țării de factor de stabilitate
    şi securitate în Europa de sud-est. Diplomația de la București punctează faptul
    că, de la momentul lansării, Parteneriatul strategic a reprezentat un
    reper esenţial al relaţiilor dintre cele două state şi, în același timp, un
    instrument eficient de sprijinire a eforturilor interne în domeniul reformei
    politice, economice, militare ori administrative.


    14 ani mai târziu, pe 13
    septembrie, a fost adoptată, la Washington, Declaraţia Comună privind Parteneriatul
    Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii. Document
    important pentru relaţia bilaterală a celor două state, acesta confirma buna
    cooperare la nivelul Parteneriatului şi stabilea pilonii relaţiei România
    – SUA: dialog politic, securitate, economie, contacte interumane, ştiinţă şi tehnologie,
    cercetare, educaţie şi cultură.


    Cu prilejul celor 25 de ani de
    Parteneriat, ambasadorul român la Washington, Andrei Muraru, a fost primit de
    liderul de la Casa Albă, Joe Biden, care a mulțumit României pentru ajutorul pe
    care l-a oferit şi continuă să-l ofere Ucrainei de la începutul invaziei
    ruseşti. Andrei Muraru i-a transmis acestuia mesajul preşedintelui Klaus
    Iohannis şi dorinţa de a întări parteneriatul dintre București şi Washington.
    Într-un mesaj pe Facebook, însoţit de două fotografii în care apare alături de
    liderul de la Casa Albă, Andrei Muraru scrie că România este cel mai puternic
    aliat al Statelor Unite în regiune, dar zona Mării Negre este, în acest moment,
    cel mai vulnerabil loc din tot spaţiul NATO.

    Dacă Rusia este principala
    ameninţare iminentă şi directă la adresa noastră şi a vecinilor noştri,
    răspunsul nu poate fi decât o prezenţă militară americană şi mai robustă în
    regiune şi în mod special în Româniaˮ
    , a subliniat Andrei Muraru în postarea
    sa.


    Pe de altă parte, în plan economic, preşedintele Klaus Iohannis a salutat, duminică,
    anunţul omologului său american, Joe Biden, privind cooperarea energetică
    dintre România şi Statele Unite, prin finanţarea de către Washington, cu 14
    milioane de dolari, a unei noi etape a programului de reactoare modulare în
    România. Asigurarea securităţii energetice este un obiectiv comun al
    parteneriatului strategic România-Statele Unite
    a punctat Klaus Iohannis.
    La rândul său, premierul Nicolae Ciucă a afirmat că decizia Statelor Unite de a
    finanţa etapa preliminară a studiilor de inginerie şi proiectare pentru
    dezvoltarea reactoarelor modulare mici din România este componentă esenţială a
    dezvoltării programului nuclear civil naţional.



  • Retrospectiva săptămânii 17.01 – 23.01.2021

    Retrospectiva săptămânii 17.01 – 23.01.2021

    Campania națională de
    vaccinare anti-Covid continuă


    Campania
    din România de vaccinare împotriva noului coronavirus a intrat, de o săptămână,
    în etapa a doua. După o primă fază destinată personalului din domeniul sănătății,
    la sfârșitul săptămânii trecute a început a doua etapă, care îi vizează, în
    principal, pe vârstnici și pe bolnavii cronici, indiferent de vârstă. Acestora
    li se adaugă și angajații unor sectoare de activitate esențiale pentru
    funcționarea statului. Ulterior, Guvernul a adăugat pe listă personalul
    navigant, maritim şi fluvial, membrii misiunilor diplomatice, sportivii care
    participă la întreceri internaţionale, precum și persoanele fără locuinţe şi
    cele cu dizabilităţi

    Potrivit
    unor noi reguli decise, 75% din programările dintr-o zi vor fi rezervate
    persoanelor de peste 65 de ani și celor cu boli cronice și doar 25% angajaților
    din domeniile esențiale. În țară funcționează circa 300 de centre de imunizare
    în care se administrează cam 30 de mii de vaccinuri zilnic, însă numărul
    centrelor va crește pe măsură ce în România vor sosi mai multe doze de la
    Pfizer sau Moderna. Potrivit premierului Florin Cîțu, România are asigurat un
    stoc de 2,4 milioane de vaccinuri până la sfârşitul lunii martie.

    Nu totul merge,
    însă, strună, de unde și nemulțumirile apărute printre oamenii de rând, dar și
    printre politicienii din opoziția parlamentară! De când a fost lansată,
    platforma guvernamentală online pentru programarea în vederea vaccinării a
    întâmpinat probleme tehnice în mai multe rânduri, de aceea persoanele care au
    dorit nu s-au putut înscrie direct, ci numai apelând la medicul de familie sau
    al angajatorului. La aceste din urmă două soluții au apelat și cei care nu au
    computer acasă, nu au cunoștințe de informatică și nici rude să îi ajute.

    În
    plus, unii bolnavi cronici nu figurează în evidența Casei Naţionale de
    Asigurări de Sănătate, prin urmare întâmpinând și ei greutăți. Sunt, totodată,
    județe în care nu mai există locuri pentru programare, în contextul în care vaccinarea
    depinde de numărul de doze disponibile. Reprezentantul României la OMS,
    doctorul Alexandru Rafila, deputat social-democrat, consideră că funcționarea
    defectuoasă a platformei de programare sau includerea în etapa a doua de
    imunizare a unor categorii de persoane fără prioritizarea lor ar putea
    împiedica o vaccinare corespunzătoare a cetățenilor. Pe de altă parte, liderii
    europeni au decis, joi, prin videoconferință, să nu închidă graniţele interne
    ale Uniunii Europene, dar să impună noi restricţii pentru călătoriile
    neesenţiale, ca să limiteze nu doar răspândirea Covid-19, ci şi a mutaţiilor
    acestuia.



    Nemulțumiri sindicale


    Categorii
    profesionale sau sociale au continuat, săptămâna aceasta, să iasă în stradă,
    nemulțumite de felul în care actualul Guvern de centru-dreapta gestionează
    problemele în contextul pandemiei de Covid-19, care a destabilizat serios
    economia României. Strânși în fața sediilor președinției, al Executivului, ale
    diverselor ministere, ale prefecturilor județene sau chiar ale formațiunilor
    politice din coaliţia la putere, români din toată țara și-au prezentat
    revendicările. Cartel Alfa – unul dintre principalele sindicate din România – a
    declanșat acțiuni de protest care, începute pe 14 ianuarie, sunt prevăzute să
    se întindă până pe 28 februarie. Principalele solicitări sunt un salariu minim
    decent, pensii echitabile, servicii publice de calitate, deblocarea negocierii
    colective, taxare justă și aplicarea corectă a legislației.

    Potrivit
    vicepremierului Dan Barna, o parte din revendicări ar putea fi rezolvate în
    perioada următoare. El a mai spus că sunt, în egală măsură, solicitări care
    trebuie privite în contextul unei economii în criză şi al unui buget care
    trebuie să se încadreze în deficitul de 7% din PIB.PSD,
    în opoziție, este de partea sindicaliştilor nemulţumiţi de deciziile în
    domeniul salarizării şi spune că este posibilă majorarea veniturilor
    angajaţilor şi a pensiilor cu menţinerea deficitului propus de actualul Guvern
    Cîţu. Social-democraţii ar urma să prezinte, pe 27 ianuarie, o variantă
    alternativă de proiect de buget. Între timp, proiectul de buget pe anul acesta
    a fost în atenția premierului Florin Cîţu, a vicepremierului Dan Barna, a
    ministrului de finanţe Alexandru Nazare şi a celui al proiectelor europene, Cristian
    Ghinea, convocați, din nou, pentru discuții de președintele țării, Klaus
    Iohannis. Proiectul de buget ar putea să ajungă în Parlament la începutul lunii
    viitoare.



    România îl felicită pe noul
    președinte al SUA


    Preşedintele
    Klaus Iohannis le-a transmis felicitări lui Joe Biden şi Kamalei Harris, care,
    miercuri, au depus jurământul în funcţia de preşedinte, respectiv
    vicepreşedinte al Statelor Unite ale Americii. ‘Sunt convins că împreună vom
    continua să dezvoltăm şi să aprofundăm Parteneriatul Strategic în beneficiul
    popoarelor noastre şi să lucrăm în adevăratul spirit al valorilor
    transatlantice’ – a scris Klaus Iohannis pe Twitter. La
    ceremonia de inaugurare a celui de-al 46-lea preşedinte al SUA, România a fost
    reprezentată de ambasadorul la Washington, George Cristian Maior. Într-un
    comunicat, Ambasada română în Capitala americană își exprimă convingerea că, în
    mandatul noului preşedinte al SUA, va fi reiterat angajamentul ambelor părţi de
    aprofundare şi dezvoltare a Parteneriatului Strategicpentru
    Secolul XXI dintre România şi Statele Unite, de la a cărui semnare se
    împlinesc, în 2021, zece ani.

  • Joe Biden a depus jurământul

    Joe Biden a depus jurământul


    Democratul Joe Biden a depus miercuri jurământul la Washington, devenind cel de-al 46 – lea preşedinte al Statelor Unite. Republicanul Donald Trump, al cărui mandat controversat s-a încheiat, a părăsit Casa Albă cu câteva ore înainte fără să-l fi primit mai întâi pe succesorul său, conform tradiţiei. Rostind numai câteva cuvinte la plecare, Trump a evocat un mandat de patru ani fantastic, care a însemnat onoarea unei vieţi. El părăseşte o capitală aflată parcă sub asediu, pe străzile căreia au fost desfăşuraţi 25.000 de militari după ce Capitoliul a fost luat cu asalt, în urmă cu două săptămâni, de susţinători radicali ai preşedintelui republican.



    Despre Biden, comentatorii spun că nici un preşedinte din istoria modernă a Statelor Unite nu s-a confruntat cu atâtea crize înaintea preluării funcţiei – pandemia de coronavirus, urgenţele economice, disputele rasiale şi provocarea de a încerca să unească o naţiune care nu a putut să se pună de acord asupra candidatului care a câştigat alegerile.





    “Aceasta este ziua Americii, aceasta este ziua democraţiei, o zi de speranţă. America a avut de înfruntat multe provocări şi s-a ridicat mereu la nivelul aşteptărilor. Celebrăm azi, nu victoria unui candidat, ci azi celebrăm triumful unei cauze, triumful democraţiei, a voinţei poporului. Am învăţat iar că democraţia este preţioasă, dar fragilă şi democraţia a invins (…) Este o naţiune formată din cetăţeni buni. Timp de secole am muncit să ajungem aici, dar încă mai avem multe de făcut, multe de reparat, multe de construit, multe de vindecat”, a declarat Joe Biden.



    Sursa foto: jlhervàs / Flickr.com – (CC BY 2.0) www.flickr.com/photos/143528404@N04/50559523112/


  • Jurnal românesc – 21.08.2019

    Jurnal românesc – 21.08.2019

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a fost primit la Casa Albă de omologul american, Donald Trump.
    Cei doi lideri au adoptat o declaraţie comună privind dezvoltarea
    Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite. Cele două părţi se
    angajează să acţioneze împreună, ca prieteni şi aliaţi în vederea
    creării de noi oportunităţi pentru creşterea securităţii, dezvoltării şi
    prosperităţii, şi pentru a răspunde mai bine provocărilor şi responsabilităţilor
    globale. În document se mai menţionează poziţia comună faţă de proiectele
    energetice, cu accent pe dezvoltarea celor care reduc dependenţa de gazul
    rusesc, şi faţă de necesitatea unei relaţii trans-atlantice puternice.
    Totodată, cele două state au semnat un memorandum de înţelegere privind
    tehnologia 5G prin care afirmă că vor evita riscurile de securitate care
    însoţesc investiţiile chineze în acest tip de reţele de telecomunicaţii.
    Declaraţia comună face referire şi la procesul de eliminare a vizelor pentru cetăţenii
    români. SUA şi-au reiterat astfel sprijinul pentru eforturile României de a
    deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver în conformitate cu
    cerinţele legislaţiei americane. Aceasta a fost a doua vizită la Washington a
    preşedintelui Klaus Iohannis, care a declarat, după întrevederea cu Donald
    Trump, că va impulsiona cu siguranţă dezvoltarea Parteneriatului strategic
    dintre cele două ţări. Iohannis a precizat că o eventuală vizită în România a
    preşedintelui Trump s-ar putea concretiza după alegerile prezidenţiale din SUA,
    programate pentru noiembrie 2020.




    Doar 47% dintre
    românii care au plecat în străinătate vor să se întoarcă în ţară, faţă de 57%
    în 2017, relevă rezultatele unui studiu realizat de Open-I Research, la comanda
    RePatriot, un proiect al Romanian Business Leaders. Cercetarea a avut loc în
    perioada în iulie – august, în baza unui chestionar completat online de către
    1810 români emigraţi în ţări precum Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda,
    Germania, SUA, Franţa, Canada, Austria, Norvegia şi Belgia. Din cei 53% care au
    declarat că nu vor să se întoarcă în România, 83% spun că principalul motiv
    este corupţia şi 72%, viaţa politică actuală. Dacă aceste probleme s-ar
    ameliora, împreună cu îmbunătăţirea sistemului sanitar, educaţional şi
    reducerea birocraţiei, aceştia ar lua în considerare repatrierea, a
    afirmat Adina Nica, managing director al Open-I Research. Reprezentanţii
    RePatriot au cerut autorităţilor simplificarea procedurilor pentru recăpătarea
    cetăţeniei române, pentru exprimarea votului, pentru recunoaşterea diplomelor
    din străinătate, precum şi a celor din momentul în care emigranţii revin acasă
    temporar sau definitiv. Proiectul RePatriot a fost lansat în 2015 de către
    Fundaţia Romanian Business Leaders, o comunitate de antreprenori, manageri şi
    profesionişti români din diverse domenii.




    Peste 20.000 de
    români s-au înregistrat online pe portalul www.votstrainatate.ro până luni, 19
    august, informează Autoritatea Electorală Permanentă. Instituţia precizează că
    numărul celor care au optat pentru votul prin corespondenţă a depăşit 10.000 şi
    reiterează îndemnul adresat românilor din diaspora de a opta pentru această
    procedură simplă şi sigură, care permite evitarea aglomeraţiei de la secţiile
    de votare şi anularea costurilor deplasării la urne. Pentru a putea vota prin
    corespondenţă, românii cu drept de vot din străinătate trebuie să completeze
    online un formular pe portalul votstrainatate.ro căruia să-i ataşeze copia
    scanată sau fotografia actului de identitate şi copia documentului care
    dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile statului gazdă. AEP
    atrage atenţia că înregistrarea pe portalul www.votstrainatate.ro se poate face
    doar în nume propriu şi că formularele vor rămâne deschise până pe 11
    septembrie. Cei care au întrebări şi sesizări legate de procedura de
    preînregistrare şi înscriere le pot adresa prin email la adresa
    contact@votstrainatate.ro.

  • UPDATE 3 Întâlnirea preşedinţilor SUA şi României, la Casa Albă

    UPDATE 3 Întâlnirea preşedinţilor SUA şi României, la Casa Albă

    UPDATE 3


    Viitorul României şi relaţia României cu SUA sunt foarte, foarte luminoase, se arată într-un comunicat difuzat marţi de Casa Albă, cu ocazia vizitei de lucru a preşedintelui Klaus Iohannis în SUA. Potrivit sursei citate, preşedintele Trump l-a primit la Casa Albă pe omologul său român pentru a reafirma şi celebra parteneriatul strategic puternic dintre cele două ţări.



    România, care sărbătoreşte 30 de ani de libertate şi democraţie în 2019, continuă să înregistreze mari progrese în depăşirea moştenirii comunismului, se menţionează în comunicat.



    În contextul în care Statele Unite şi România au o relaţie din ce în ce mai importantă în domeniile securităţii, energiei, nuclear civil şi cibernetic de care beneficiază ambele, cele două ţări ale noastre vor continua să lucreze împreună pentru a face faţă provocărilor comune de securitate şi pentru a îmbunătăţi şi mai mult parteneriatul nostru economic şi energetic, potrivit comunicatului.



    Preşedintele Donald Trump intenţionează să extindă legăturile dintre cele două ţări, sprijinind eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver de renunţare la viză, în conformitate cu cerinţele legislaţiei Statelor Unite, se arată în Comunicat. Printre altele, Casa Albă notează că România este un aliat valoros al NATO ce sprijină eforturile de securitate ale Statelor Unite şi internaţionale în regiune şi la nivel global.



    Marcând 15 ani de la aderarea la Alianţă, România s-a dovedit a fi un aliat puternic al NATO şi îşi îndeplineşte angajamentul de a aloca cel puţin 2% din PIB-ul său pentru cheltuielile de apărare, mai notează Casa Albă.



    Militarii noştri lucrează împreună pentru a consolida descurajarea pe Flancul Estic al NATO şi, în urma unei întâlniri anterioare cu preşedintele Trump, România îşi modernizează armata cu mai multe sisteme americane, inclusiv sisteme de apărare şi antirachetă Patriot, se subliniază în comunicatul Casei Albe. România găzduieşte o prezenţă rotativă de aproximativ 1.000 de militari americani, precum şi un sit Aegis Ashore al Statelor Unite care sprijină sistemul de apărare antirachete balistice al NATO.



    De asemenea, România se angajează să colaboreze cu Statele Unite pentru a combate ameninţările de cibersecuritate pe care le reprezintă furnizorii chinezi în reţelele 5G, potrivit comunicatului Casei Albe.



    Statele Unite vor lucra cu România pentru îmbunătăţirea climatului său de investiţii şi pentru a ajuta ţara să folosească mai bine resursele sale vaste de gaze naturale, se mai arată în comunicat, care notează că aceste eforturi vor creşte oportunităţile de investiţii pentru companiile americane, vor spori prosperitatea poporului român şi vor îmbunătăţi securitatea energetică în toată regiunea.



    România susţine eforturile administraţiei Trump de diversificare energetică în Europa, care reduc dependenţa ţărilor europene de sursele de energie ruseşti, notează Casa Albă în comunicatul citat, adăugând că România s-a opus Nord Stream II şi altor proiecte de conducte ce cresc dependenţa Europei faţă de Rusia.



    Statele Unite şi România sunt susţinători puternici ai Iniţiativei celor Trei Mări, care este importantă pentru creşterea accesului la piaţa energetică şi securitate, conchide comunicatul Casei Albe.



    Întâlnirea



    —————


    UPDATE 2


    Preşedintele Klaus Iohannis şi omologul său american, Donald Trump, au adoptat marţi o declaraţie comună în care SUA îşi reiterează sprijinul pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver în conformitate cu cerinţele legislaţiei SUA.



    Ca preşedinţi ai României şi Statelor Unite ale Americii, acţionăm împreună, ca prieteni şi aliaţi, pentru a avansa Parteneriatul nostru Strategic robust şi durabil. Prin parteneriatul nostru, care se aprofundează, vom crea noi oportunităţi pentru creşterea securităţii, dezvoltării şi prosperităţii şi pentru a răspunde mai bine provocărilor şi responsabilităţilor globale pe care le împărtăşim, se arată în declaraţie.



    De asemenea, în textul documentului sunt rememorate Revoluţia din 1989 şi aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO. Împreună, statele noastre au depus eforturi durabile pentru modernizarea forţelor noastre armate şi pentru a ne îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO cu privire la partajarea echitabilă a responsabilităţilor. Militarii noştri acţionează umăr la umăr pentru apărarea libertăţii şi în vederea consolidării posturii de apărare şi descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanţă strategică pentru securitatea transatlantică. De asemenea, căutăm să evităm riscurile de securitate care însoţesc investiţiile chineze în reţelele de telecomunicaţii 5G, se menţionează în declaraţia comună.



    În document se precizează că România şi Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate naţională. Subliniem opoziţia noastră faţă de Nord Stream 2 şi alte proiecte care îi fac pe aliaţii şi partenerii noştri dependenţi energetic faţă de Rusia. Resursele de gaze naturale din România au potenţialul de a creşte prosperitatea statelor noastre, precum şi de a întări securitatea energetică a Europei. România şi Statele Unite vor analiza modalităţi de îmbunătăţire a climatului investiţional în domeniul energiei în beneficiul ambelor ţări. Mai mult, încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile, se afirmă în text.



    În declaraţia adoptată se afirmă că excelentul parteneriat dintre România şi SUA în domeniul aplicării legii şi al luptei împotriva corupţiei se bazează, în mod ferm, pe un angajament reciproc faţă de statul de drept şi o justiţie independentă, care sunt puternic susţinute de poporul român.



    Subliniem că buna guvernare constituie baza securităţii şi prosperităţii noastre comune, se arată în document. Cele două părţi se angajează să consolideze, pe mai departe, relaţia comercială şi să încurajeze creşterea investiţiilor în ambele ţări.



    ————-


    UPDATE


    Președintele Klaus Iohannis a declarat după întâlnirea la Casa Albă cu liderul american Donald Trump că a avut o întâlnire excelentă cu acesta, că a discutat pragmatic și deschis despre căile de aprofundare și extindere a parteneriatului strategic şi că, personal, va continua să fie implicat total în dezvoltarea parteneriatului cu SUA. Președintele Trump a apreciat sprijinul puternic pe care românii, în majoritate covârșitoare, îl dau relației cu SUA, iar pe parcursul mandatului României la președinția Consiliului UE, România a avut ocazia să se coordoneze eficient cu SUA pe dosare de interes reciproc.



    Sunt convins că Parteneriatul nostru strategic va continua să genereze rezultate pozitive. Am adoptat împreună o declarație comună, este prima dată când am făcut acest pas. Este un document foarte important pentru progresul Parteneriatului strategic bilateral şi este esențială dezvoltarea acestui Parteneriat în toate domeniile, a adăugat Iohannis.



    Președintele Trump a exprimat o deosebită apreciere că România a fost primul stat aliat care în mandatul său a atins nivelul de 2% din PIB pentru apărare şi a mulțumit pentru prezența românească din Afganistan. Am arătat președintelui Trump importanța creșterii prezenței militare americane în România şi am discutat despre securitatea la Marea Neagră, a mai spus Iohannis.



    Un loc important în discuție l-a ocupat și relația economică bilaterală unde trebuie făcut mai mult. Cu ocazia vizitei, a fost semnat un memorandum de înțelegere privind tehnologia 5G şi s-a discutat despre admiterea României în programul Visa Waver, de eliminare a vizelor necesare românilor pentru a intra în SUA, a mai declarat şeful statului român.



    L-am asigurat pe Preşedintele Trump că voi continua să susțin ferm lupta împotriva corupției şi că România va rămâne un partener strategic de încredere. Pot spune că a fost o nouă întâlnire foarte bună cu domnul președinte într-un moment simbolic: 30 de ani de la Revoluția din 1989 și 15 ani de la aderarea la NATO. În context, am arătat disponibilitatea de a găzdui contingente mai mari americane și președintele Trump a fost foarte deschis. Vrem să avem mai mulți militari în Brigada multinațională, în comandamentul regional pe care dorim să-l creăm. Tema va fi urmărită în continuare de secretarul Apărării, a făcut cunoscut Klaus Iohannis.



    —————


    Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit marţi, la Washington, de omologul său american, Donald Trump, la Casa Albă. Avem o relație foarte bună cu România, mai bună ca oricând”, a declarat Donald Trump, în Biroul Oval, alături de Klaus Iohannis, despre care a spus că are respect pentru ceea ce face și pentru ceea ce se întâmplă în România”. Trump a adăugat că sunt foarte mulți români în Statele Unite, iar americanii iubesc românii, au o relație foarte bună cu ei”.



    Acum avem avem ocazia să vorbim despre parteneriatul strategic dintre România și SUA. Facem tot ceea ce se poate la nivelul NATO și cred că suntem pe drumul cel bun în acest sens”, a declarat, la rândul său, Klaus Iohannis.



    Aş vrea să subliniez că este important că mă aflu din nou aici cu domnul preşedinte şi avem oportunitatea să discutăm despre parteneriatul foarte bun. Sub conducerea dumneavoastră am progresat şi vom continua să facem acest lucru. Este foarte important pentru noi şi cred că suntem pe calea cea bună, a spuspreşedintele Iohannis.



    Preşedintele american a afirmat că i-ar plăcea să vină în vizită în România, adăugând că este o chestiune pe care o va discuta cu omologul său român.

  • Retrospectiva săptămânii 04.08. – 10.08.2019

    Retrospectiva săptămânii 04.08. – 10.08.2019

    Ancheta privind crimele de la Caracal continuă


    Anchetatorii
    români au continuat şi în această săptămână verificările la locuinţa din
    Caracal a lui Gheorghe Dincă, care a declarat, după ce a fost
    reţinut în urmă cu două săptămâni, că a omorât două adolescente de 15 şi 18 ani.
    De asemenea, a avut loc audierea mai multor persoane şi s-au efectuat
    percheziţii informatice asupra unor medii de stocare. O serie nepermisă de
    sincope în acţiunea autorităţilor în cazul de la Caracal a condus, deja, la
    demiteri sau demisii la nivel înalt. Secţia pentru procurori din cadrul
    Consiliului Superior al Magistraturii a solicitat Inspecţiei Judiciare să facă
    verificări la DIICOT şi la parchetele de pe lângă judecătorii şi tribunale.
    Este vizat modul de instrumentare a dosarelor penale ce au ca obiect traficul
    de persoane şi de minori, precum şi infracţiunile de lipsire de libertate şi
    omor, investigate în contextul sesizărilor privind dispariţiile de persoane.

    În
    context, secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat, a anunţat,
    miercuri, mai multe măsuri de reformare a serviciului de urgenţă 112. Într-o
    declaraţie de presă, el a precizat că pe termen scurt trebuie să fie
    îmbunătăţită legislaţia, iar pe termen mediu şi lung se va urmări formarea de
    specialişti în sistemul 112 şi înmulţirea centrelor din ţară pentru pregătirea
    acestora. Pe de altă parte, premierul Viorica Dancilă a anunţat toleranță zero pentru lipsa de
    umanitate și de respect față de cetățean şi a declarat că executivul va da o
    ordonanță de urgență pentru înăsprirea pedepselor, inclusiv închisoare pe
    viaţă, pentru criminali, violatori și pedofili. La rândul său, ministrul
    interimar de interne, Mihai Fifor, a spus că şi-a propus reforma ministerului
    pe care îl conduce şi a promis că va face tot ce ii stă în putinţă pentru a
    combate criminalitatea în România. Executivul a analizat, în primă lectură,
    proiectul de lege privind căutarea persoanelor dispărute. Proiectul prevede
    posibilitatea ca persoana dispărută să fie localizată fără deschiderea unui
    dosar penal în prealabil şi înfiinţarea, în cadrul Poliţiei, a unităţii
    centrale Persoane dispărute şi a dispeceratului de urgenţă
    Dispariţie minori.


    Rectificare bugetară amânată


    Guvernul de la
    Bucureşti a amânat prima rectificare bugetară din acest an. Aceasta cuprinde
    diminuări la Ministerul Transporturilor, Ministerul Fondurilor Europene,
    Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Agricultură, Cercetare, Educaţie şi la
    Secretariatul General al Guvernului. Bani în plus vor primi Ministerul
    Finanţelor – dintre aceştia o mare parte o reprezintă contribuţia României la
    bugetul UE, Ministerul Mediului, al Muncii, SRI, precum şi Ministerul
    Dezvoltării Regionale. De asemenea, proiectul Rectificării bugetare
    asigură sumele necesare pentru pensii şi salarii, dar şi sumele pentru
    finalizarea procesului de restituire a taxei speciale şi a taxei de poluare
    pentru autoturisme şi autovehicule. Opoziţia reclamă tăierile de la domeniile
    cheie şi scăderea fondurilor pentru investiţii. Mai multe asociaţii, coaliţii
    şi sindicate se arată, de asemenea, nemulţumite de proiectul de rectificare
    bugetară. Ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, susţine, însă, că
    rectificarea bugetară nu presupune tăieri de fonduri de la ministere şi că
    rectificarea va fi una pozitivă.

    Pe de altă parte, Banca Naţională a României a
    păstrat la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o
    inflaţie de 3,4 procente pentru sfârşitul anului viitor. Cu ocazia prezentării
    Raportului trimestrial asupra inflaţiei, guvernatorul Băncii Centrale, Mugur
    Isărescu a explicat că cei doi factori principali care pun presiune pe
    creşterea preţurilor sunt majorările salariale şi acumularea excesului de
    cerere, şi că Banca Centrală va acţiona în direcţia descurajării acestora, însă
    atât cât este posibil fără a afecta creditarea. Pe de altă parte trebuie ca şi
    celelalte autorităţi ale statului să adopte măsuri pentru reducerea deficitelor
    de cont curent şi fiscal bugetar, a mai spus şeful Băncii Centrale. Mugur
    Isărescu a mai declarat că abordarea potrivită este aceea de a stopa adâncirea
    deficitelor şi de a ajusta treptat aceste dezechilibre.


    Întâlnire Iohannis – Trump la Casa Albă


    Preşedintele
    României, Klaus Iohannis, va fi primit, pe 20 august, la Casa Albă, de
    preşedintele american, Donald Trump – s-a anunţat, marţi, la Bucureşti şi
    Washington. În comunicatul Casei Albe se arată că preşedintele Donald Trump
    este încântat să sărbătorească alături de omologul român împlinirea a 30 de ani
    de la căderea comunismului în România şi 15 ani de când ţara este membră a
    NATO. Partea americană menţionează că cei doi lideri vor analiza modalităţile
    de a răspunde cât mai bine la provocările de securitate pentru România şi
    Statele Unite, dar şi căile prin care pot fi dezvoltate parteneriate benefice
    ambelor părţi în domeniul comerţului şi energiei. Un comunicat al Preşedinţiei
    Române arată că Donald Trump şi Klaus Iohannis au programate discuţii despre
    întărirea şi dezvoltarea în continuare a Parteneriatului Strategic pe toate
    dimensiunile sale, inclusiv în materie de securitate şi economie. Potrivit
    Administraţiei Prezidenţiale, Klaus Iohannis va evidenţia şi cu această ocazie
    că România va continua să fie un partener strategic solid şi un aliat
    responsabil şi de încredere al Statelor Unite. Şeful statului va arăta la
    Washington că una dintre priorităţile politicii externe a României este
    consolidarea relaţiei transatlantice şi a securităţii spaţiului euroatlantic.

  • Ziua care a schimbat lumea

    Ziua care a schimbat lumea

    America şi, deopotrivă,
    comunitatea internaţională continuă, după 17 ani, să-i plângă pe morţii de pe
    11 septembrie 2001, ziua cea mai neagră din istoria
    atacurilor teroriste împotriva civilizaţiei. Trei mii de oameni au fost atunci
    ucişi de comandourile de kamikaze din Al Qaida, care au deturnat patru avioane
    pentru a le folosi ca proiectile împotriva unor clădiri emblematice pentru
    puterea economică şi militară a Statelor Unite – turnurile gemene de la World
    Trade Center şi Pentagonul. Unul dintre avioane, care ar fi vizat însăşi Casa
    Albă, s-a prăbuşit într-o pădure, după ce pasagerii au preferat să moară
    luptându-se cu teroriştii sinucigaşi.

    Numărul victimelor a continuat să crească
    în anii care au urmat, iar în 2017 a fost ridicat în memoria lor un nou monument,
    cu plăci de granit pe care sunt gravate numele celor ucişi. Pe o placă separată
    au fost gravate numele sutelor de poliţişti, pompieri, constructori şi
    voluntari care au pierit, ulterior, din cauza cenuşii şi fumului toxic pe care
    le-au inhalat. Detaliu elocvent, placa are un spaţiu gol, pe care pot fi
    gravate numele celor care ar mai putea muri din aceleaşi cauze. Circa 75
    de mii de oameni suferă, încă, de tulburări mintale şi fizice provocate de
    trauma de atunci. Majoritatea covârşitoare a
    celor morţi erau civili, originari din 90 de ţări. Între ei sunt şi cinci
    cetăţeni americani de origine română:
    Eugen Gabriel Lazăr, Corina şi Alexandru Liviu Stan, Joshua Poptean şi
    Ana Fosteris, precum şi celebrul arhitect Arkady Zaltsman, orginar din
    Republica Moldova după planurile căruia a fost
    construit Palatul Parlamentului din Chişinău.

    După
    atacurile de pe 11 septembrie 2001, a fost pentru prima dată când Alianţa Nord
    Atlantică a activat articolul 5 din Carta NATO, al cărei principiu e toţi
    pentru unul, unul pentru toţi
    . Asemenea întregii lumi civilizate,
    Bucureştiul a condamnat, atunci, categoric atentatele din Statele Unite şi s-a
    raliat din prima clipă coaliţiei antiteroriste. Legată, deja, la acea dată, de
    americani printr-un parteneriat strategic, dar încă aflată în anticamera NATO,
    România n-a ezitat să-şi trimită militarii în Afganistan, unde reţeaua Al Qaida
    se afla sub protecţia talibanilor. Conform datelor
    publicate de ministerul Apărării Naţionale, 26 de militari români au murit în
    timpul misiunilor din luptă sau de patrulare. Alţi circa 100 au fost răniţi în
    teatrul de operaţiuni afgan. Şi astăzi, după 17 ani, 625 de români sunt tot
    acolo, alături de camarazii lor americani. Desfăşurate în sud, lângă Kandahar,
    trupele române acordă consiliere pentru forţele armate şi de securitate afgane
    şi asistenţă umanitară populaţiei civile afgane şi întreprind zilnic misiuni de
    cercetare, soldate, nu de puţine ori, cu capturarea unor insurgenţi talibani.

  • O decizie cu final deschis

    O decizie cu final deschis

    Decizia liderului de la Casa Albă de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului a produs ecouri masive în Orientul Mijlociu şi nu numai. Ce a urmat? O şedinţă de urgenţă a Consiliului de Securitate ONU, tulburări în teritoriile palestiniene, demonstraţii de protest în mai multe ţări musulmane. Într-o încercare de a obţine susţinere şi din partea UE, premierul israelian Benjamin Netanyahu a făcut, la scurt timp, un turneu în Europa şi a discutat subiectul inclusiv cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă, Federica Mogherini.



    Cred că toate sau cele mai multe ţări europene îşi vor muta ambasadele la Ierusalim, îl vor recunoaşte drept capitală a statului evreu şi se vor angaja viguros, împreună cu noi, pentru securitate, prosperitate şi pace” — este mesajul liderului israelian pentru decidenţii europeni. Mesaj care s-a izbit, însă, de poziţia fermă comunitară, exprimată de Mogherini — Credem că singura soluţie realistă în conflictul dintre Israel şi Palestina este bazată pe două state, cu Ierusalimul drept capitală a amândurora, statul Israel şi statul Palestina. Aceasta este poziţia noastră consolidată şi vom continua să respectăm acordul internaţional asupra Ierusalimului până când statutul final al oraşului sfânt va fi stabilit prin negociere între părţile implicate.”



    Pacea în această zonă geopolitică, una dintre cele mai sensibile la nivel mondial, este dorită de toată lumea, iar acest lucru a fost subliniat în toate declaraţiile oficiale. A fost, de altfel, şi argumentul invocat de şeful de la Casa Albă atunci când a făcut, la începutul lui decembrie, gestul pe care preşedinţi ai Statelor Unite îl amânau de foarte multă vreme, pentru că există de mult timp o decizie a Congresului american de recunoaştere a Ierusalimului drept capitală a Statului Israel, amânată din 6 în 6 luni. Invitat la Radio România, Iulian Chifu, directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor de la Bucureşti, a explicat contextul în zonă: “Este o întreagă dispută legată chiar de oraşul Ierusalim, acolo unde sunt elemente simbolice aparţinătoare celor trei religii monoteiste fundamentale şi unde şi arabii palestinieni şi-ar dori ca propria lor capitală să fie, în Ierusalimul de Est, acolo unde se află Moscheea Al-Aqsa. Deci, marea problemă a diviziunii oraşului Ierusalim, care ar fi, în acelaşi timp, o dublă capitală, a fost în discuţie şi a fost unul dintre subiectele pendinte pe toate procesele de pace până astăzi. Gestul este, deci, mai degrabă simbolic, aş spune eu, dar, cu un simbolism care, în Orientul Mijlociu, are un impact foarte mare, iar costurile, evident, se repercutează, o să vedem.”



    E clar că procesul de pace din Orientul Mijlociu era cumva gripat, bătând pasul pe loc, spun analiştii, iar decizia a fost considerată de Donald Trump ca singura variantă pentru deblocare. Din nou, Iulian Chifu: A fost o formulă de a reaşeza toate piesele. Acum speranţa mea este că Washingtonul a făcut şi componenta de management al consecinţelor unei asemenea schimbări. Pentru că, de obicei, când răstorni tabla de şah, lucrurile se pot aşeza şi într-o variantă favorabilă, dar de cele mai multe ori ele se aşează într-o formulă care îţi este detrimentală. Să nu uităm că povestea ucenicului vrăjitor este o chestiune care s-ar putea repercuta şi în această situaţie. Deci, aş lăsa momentul de emoţie acum, care probabil va dura, nu ştiu, poate două luni, şi abia după aceea vom vedea dacă următorul val va duce la o reaşezare potrivită, dacă zona aceasta arabo-palestiniană, dar şi lumea în general, marile puteri, puterile regionale, vor putea să absoarbă această realitate şi ulterior vom putea să concluzionăm în mod absolut dacă a fost un gest avantajos. La prima vedere, cred că este o încălcare a unor linii roşi, care nu face decât să arunce în aer pacea din Orientul Miljociu, aşa cum o cunoaştem noi pentru moment.”



    Pe de altă parte, mai spune analistul Iulian Chifu, nu există precedent ca un proces de pace să se poată realiza fără implicarea ambelor părţi: Un proces de pace unilateral se realizează doar atunci când cineva câştigă în mod absolut situaţie pe teren, ori ştim foarte bine, o asemenea situaţie nu este sustenabilă. Cel puţin, în Orientul Mijlociu ne-a arătat-o de nenumărate ori. Au mai fost momente în care unul sau altul dintre combatanţi fluturau streagurile victoriei, pentru ca ulterior să se confrunte cu realitatea de pe teren. De aici cred că aş fi încă o dată foarte rezervat în a vedea care vor fi mişcările ulterioare.”



    Nu mai există conflicte îndepărtate şi conflicte apropiate. Din acest punct de vedere orice conflict care pune în pericol stabilitatea, siguranţa cetăţenilor noştri, reprezintă o preocupare”, a exprimat, pe de altă parte, poziţia României, premierul Mihai Tudose, potrivit căruia, Bucureştiul rămâne implicat alături de partenerii din Uniunea Europeană, solidari şi cu partenerii din NATO, pentru orice efort care duce la stabilitate şi securitate în zonă. Deocamdată, finalul rămâne deschis.

  • Provocările anului 2017 – partea a II-a

    Provocările anului 2017 – partea a II-a

    După ce,
    săptămâna trecută, împreună cu directorul Centrului de Prevenire a Conflictelor
    de la Bucureşti, Iulian Chifu, am analizat impactul pe care îl vor avea
    evenimente precum instalarea la Casa Albă a noului lider Donald Trump, Brexitul
    sau alegerile din Franţa, în această ediţie vom continua acest demers, în
    atenţie fiind alegerile din Germania, cele din Olanda sau situaţia din Siria. Cancelarul german, Angela Merkel, va candida
    la alegerile din acest an pentru al patrulea mandat. Anunţul a fost făcut spre
    sfârşitul anului trecut, după o reuniune a partidului pe care Merkel îl
    conduce, CDU. Anunţul a survenit, în acelaşi timp, pe fondul cererilor privind
    demisia şefei guvernului federal, solicitată, în principal, de opozanţii
    radicali ai politicii de primire a refugiaţilor practicată de cancelarul
    german, in frunte cu partidul Alternativa pentru Germania. Acuzele vorbesc de
    pierderea controlului în cazul migraţiei. Totuşi, potrivit
    celor mai recente date, anul trecut s-a constatat o scădere radicală a
    numărului de migranţi solicitanţi de azil în Germania. Cifrele oficiale relevă
    că 280 de mii de solicitanţi de azil au sosit anul trecut în Germania,
    comparativ cu aproape 900 de mii câţi au fost înregistraţi în 2015. În ciuda
    reducerilor semnificative de anul trecut, ţara se confruntă în continuare cu
    provocări numeroase. Numărul cererilor de azil este de ordinul sutelor de mii,
    iar executivul german trebuie să demonstreze că este capabil să realizeze o
    integrare perfectă a celor cărora li se aprobă cererile.

    Cât de importante sunt
    alegerile din Germania pentru Europa şi care sunt şansele actualului cancelar?
    Profesorul universitar Iulian Chifu, directorul Centrului pentru Prevenirea
    Conflictelor, de la Bucureşti Sigur, vorbim de
    un element extrem de important pentru că este vorba despre Germania, motorul
    Europei, şi, în aceste condiţii, lucrurile devin mai speciale. Există în
    continuare posibilitatea majoră ca înţelegerea stânga-dreapta SPD-CDU, să ducă
    la o formulă prin care d-na Merkel să-şi poată continua mandatul în această
    formulă. Avem şi o creştere a extremei drepte. Însă, evident că acestea sunt
    planurile de acasă.
    Şi am văzut în nenumărate rânduri, cel puţin în cazul
    Brexitului şi al alegerilor americane, că nu întodeauna calculul de acasă se
    concretizează, deci e posibil să avem surprize.

    Alegeri legislative vor
    avea loc în acest an şi în Olanda, ţară în care, pe fondul nemulţumirii
    electoratului faţă de gestionarea imigraţiei, formaţiunea populistă şi de
    extremă-dreapta, Partidul Libertăţii, conduce în sondajele de opinie. Liderul
    Geert Wilders a prezentat un program electoral în care promite dezislamizarea
    ţării, pledând pentru închiderea moscheilor şi pentru interzicerea migraţiei
    din ţări musulmane. Publicaţiile Die Welt şi Express precizează că programul
    politic mai prevede închiderea şcolilor musulmane, interzicerea Coranului şi a
    vălului islamic. Pentru Bucureşti, alegerile din Olanda sunt importante în
    primul rând din perspectiva poziţiei acestei ţări faţă de aderarea României la
    spaţiul Schengen. Prevăzută pentru martie 2011, aderarea a fost amânată în
    câteva rânduri, în primul rând din cauza opoziţiei ferme a Olandei, deşi
    Bucureştiul a îndeplinit criteriile.

    Este de aşteptat să se schimbe ceva în curând în această privinţă? Iulian Chifu Din punctul
    acesta de vedere nu sunt lucruri care să ne bucure, pentru că alegerile din
    Olanda se anunţă mai degrabă în trendul menţinerii partidelor eurosceptice în
    prim-plan, deci posibilitatea ca Olanda să facă paşi înainte este destul de
    redusă. Am văzut, în schimb, ca notă pozitivă, modul în care Olanda a reuşit să
    găsească o formulă de ieşire în cazul ratificării Acordului de asociere
    UE-Ucraina. Pe această dimensiune, am putea să gândim că indiferent cum arată
    aranjamentul sau cum arată alegerea din Olanda, am putea să găsim un aranjament
    european care să favorizeze inclusiv România. Dar, având în vedere modul în
    care se reface Schengenul şi reticenţa în raport cu migraţia, cred că este un
    subiect care este închis pe perioada pe care putem prevedea, următorii ani.

    În ceea ce priveşte situaţia din
    Siria şi implicarea Rusiei în acest conflict, analistul politic, Iulian Chifu
    apreciază Sigur, Siria
    este un subiect care nu poate să fie închis foarte repede. Am văzut că
    tentativele de a rezolva problema pe termen scurt, deci de a avea un
    armistiţiu, nu au dat rezultate. Mai ales că e vorba de armistiţii parţiale,
    încercate în prezenţa doar a unui număr de state implicate în sau prin
    resortisanţi sau controlând anumite grupări de opoziţie de pe teren. Rusia
    încearcă să impună un anumit tip de soluţie, aşa cum a făcut-o în Ucraina, cum
    a făcut-o în Georgia. Cred că acest tip de abordare excepţionalist şi
    individualist nu are cum să dea rezultate.
    Soluţia trebuie să fie una inclusivă, crede Iulian
    Chifu, care aminteşte că există în continuare dosare extrem de importante
    precum măcelurile din Alep, utilizarea armamentelor interzise şi încălcarea
    drepturilor omului.

  • Barack Obama, discurs de bilanţ

    Barack Obama, discurs de bilanţ

    Calificat, timp de opt ani, drept cel mai
    puternic om al planetei,
    Barack Obama şi-a susţinut, noaptea
    trecută, discursul de adio în calitate de preşedinte american în exerciţiu.
    Comentatorii remarcă spectaculoasa punere în scenă. Adunaţi în centrul oraşului
    Chicago, unde i s-au născut copiii şi din care Obama a plecat spre Casa Albă,
    20 de mii de oameni au ascultat
    alocuţiunea unui preşedinte flancat de
    soţia şi fiicele sale şi care nu s-a ruşinat să lăcrimeze. Leit-motiv al
    retoricii sale dintotdeauna, americanii obişnuiţi, ca actori determinanţi ai
    schimbării şi garanţi ai democraţiei, au fost, din nou elogiaţi de preşedinte.


    Potrivit unui sondaj publicat chiar înaintea discursului, 55% dintre aceştia
    aprobă acţiunile lui Obama ca şef al statului şi doar 39 de procente se declară
    decepţionaţi de cele două mandate ale sale.


    Preşedintele însuşi susţine că
    America este un loc mai bun, mai puternic decât în urmă cu opt ani. El
    le-a cerut, însă, compatrioţilor săi să apere democraţia americană, pe care o
    consideră ameninţată de inegalitatea economică, de diviziunile rasiale şi de
    izolarea unor segmente ale societăţii. Ignorarea acestor probleme ar constitui
    o trădare, deopotrivă, faţă de generaţiile viitoare şi faţă de fondatorii
    Americii – a avertizat Obama.


    Asupra moştenirii sale în plan extern, analiştii
    sunt mai degrabă divizaţi. Toţi salută eliminarea de către un comando american
    a liderului Al-Qaida, Ossama Bin Laden, menţinerea unor legături solide cu
    aliaţii din Europa şi deschiderea Statelor Unite spre zona Asia-Pacific.


    Pe de
    altă parte, însă, tot ei notează că în timpul preşedinţiei lui Obama a fost
    pentru prima oară după Războiul Rece când o Rusie revanşardă a îndrăznit să
    reanexeze un teritoriu străin – peninsula ucraineană Crimeea. În plus, iluziile
    întregului Occident, inclusiv ale Washingtonului, privind vocaţia democratică a
    aşa-numitei primăveri arabe au transformat, de fapt, Orientul Mijlociu şi
    nordul Africii într-un infern.


    În Libia sau în Yemen, în Irak sau în Tunisia,
    în locul regimurilor abuzive şi corupte, dar laice şi relativ stabile, a apărut
    un haos în care au proliferat bandele jihadiste şi din care milioane de oameni
    încearcă să scape forţând frontierele terestre şi maritime ale Europei. Şi, mai
    spun comentatorii, Obama şi-a alienat Israelul, cel mai consecvent aliat
    regional al Americii şi singura democraţie funcţională din zonă.


    Primul
    preşedinte american de culoare lasă, prin urmare, succesorului său la Casa
    Albă, controversatul magnat Donald Trump, un vraf de dosare fierbinţi. Deja
    vulnerabilizat de scandalurile din campania electorală şi de după alegerea sa,
    Trump va fi învestit, pe 20 ianuarie, într-un moment în care, tot potrivit
    sondajelor, doar o treime dintre americani îi aprobă acţiunile.

  • Primirea prim ministrului Victor Ponta la Casa Albă – exclusivitate

    Prim-ministrul Victor Ponta s-a întâlnit, la Casa Albă, cu vicepreşedintele american Joe Biden.



    VIDEO: Primirea prim ministrului Victor Ponta la Casa Albă. Sursa: Ani Sandu.