Fostă capitală a voievodatului Țării Românești în perioada medievală,
orașul Târgoviște, aflat la o distanță de 80 de kilometri de București, e
cunoscut prin celebrul său Turn al Chindiei, aflat în perimetrul curți
domnești. Dar orașul găzduiește și o serie de comori arhitecturale, moderne și
nu doar moderne, mai puțin cunoscute de marele public. Una dintre ele este Casa
Bendic, valoroasă nu doar prin aspect, ci și datorită arhitectului său, membru
al comunității italiene din oraș. Ionuț Catangiu, reprezentantul asociației
Târgoviștea Restaurată, ne istorisește trecutul acestei clădiri.
Despre proprietarul casei Mihai
Bendic se cunosc lucruri foarte interesante. A fost un industriaș de la
începutul secolului trecut, originar din Croația. El s-a specializat în
domeniul minieră pe coasta dalmată și a început, odată ajuns la Târgoviște, o
afacere foarte frumoasă: exploatarea minei de lignit dintr-o comună foarte
apropiată de Târgoviște. Odată ajuns la Târgoviște, Mihai Bendic a avut nevoie
de o casă și astfel că l-a desemnat pe Romano de Simon să îi proiecteze o
frumoasă casă, cea pe care o știm cu toții. Clădirea este proiectată în stilul
eclectic neoromânesc, e foarte impozantă și se află într-un cartier istoric
tipic al orașului Târgoviște, pe Calea Câmpulung, o veche arteră comercială din
orașul nostru. Casa a fost construită în anii 1925-1926, iar proprietarul din
păcate nu s-a bucurat foarte mult timp de ea deoarece în 1948 casa a fost
naționalizată odată cu venirea comuniștilor. După naționalizare, casa a avut
funcția de Casa Pionierului, apoi Clubul Copiilor, iar acum ea e cunoscută în
oraș drept Palatul Copiilor în care se țin diferite cursuri, seminarii la care
participă mulți copii și au participat de fiecare dată.
Detaliile de ornamentație și
amplasarea ei, sporesc valoarea Casei Bendic, după cum aflăm tot de la Ionuț
Catangiu. În primul rând, dacă mergem la fața locului,
observăm că această casă este cumva
dispusă în centrul terenului, ea fiind înconjurată de grădini și un frumos
parc. Pe lângă aceasta, putem observa la parter o intrare impozantă, iar
deasupra și pe latura din spate a casei putem să vedem niște logii foarte
frumoase, proiectate bineînțeles de Romano de Simon. Pe lângă aspectul
exterior, și interiorul este deosebit. Există un salon care are un tavan
casetat, iar scara este cea mai impozantă, fiind sculptată chiar de Romano de
Simon. Are câteva motive animale și vegetale cu un mistreț, cu păsări și
reptile deoarece proprietarul Mihai Bendic era un pasionat al vânătorii. În
fine, odată cu venirea comuniștilor, casa a fost modificată și văruită. Iar,
conform unor cercetări recente, în holul de la parter se pare că era pictat cu
animale, ce-ar aminti de pasiunea proprietarului pentru vânătoare.
Casa Bendic scoate în evidență și
comunitatea italiană din Târgoviște, reprezentată în cazul acesta de arhitectul
Romano de Simon. Ionuț Catangiu. La sfârșitul secolului al XIX-lea, multe
familii din nordul și nord-estul Italiei au venit în România, poate și la
îndemnul regelui Carol I. Regele Carol a vrut inițial să colonizeze zona
Bărăganului cu familii de italieni. Treptat, după venirea familiilor de
italieni în România, ei au migrat către diferite orașe, spre București, de
exemplu, și mai ales spre Târgoviște. La acea vreme, în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea, Târgoviște era un orășel mic și în continuă dezvoltare și
se căuta mână de lucru, cum ar fi pietrari și meșteri pentru a ridica noile
case. De aceea, ei au venit și s-au așezat la Târgoviște. Se cunosc foarte
multe familii, de exemplu familia Del Basso care a proiectat și construit
prefectura, actualul Muzeu de Artă din Târgoviște. Apoi Casa d’Italia,
proiectată de arhitectul Enzo Canela, iar aceste opere fiind reprezentative
pentru Târgoviște. Și familia de Simon s-a stabilit la Târgoviște la sfârșitul
secolului al XIX-lea. Romano de Simon s-a născut pe 21 ianuarie 1900 la
Târgoviște, dintr-o familie originară dintr-o comuna de lângă Udine, în
nord-estul Italiei. El a urmat școala primară și secundară la Târgoviște. iar
mai apoi tatăl său l-a trimis să se specializeze în arhitectură tot în Italia,
la Academia de Belle Arti din Parma. În 1923 a revenit la Târgoviște unde a
profesat ca architect, dar și ca profesor de desen și de limbă italiană la
liceul comercial din oraș.
Deși a proiectat multe clădiri în
stilul neoromânesc, Romano de Simon nu s-a limitat la acesta. Putem să vedem o varietate
foarte frumoasă în operele lui De Simon. Avem câteva case în stil neoromânesc:
Casa Mihai Bendic precum și o altă casă foarte frumoasă de lângă Primăria
Târgoviștei. Dar putem să vedem în clădirile religioase pe care le-a proiectat
el un curent florentin maur, cum ar fi Biserica Catolică din Ploiești și cea
catolică din Constanța. Dar putem observa foarte frumos un stil, nu neapărat
specific neoromânesc, și în bisericile ortodoxe de la Șotânga și de la Gura
Ocniței, căci a proiectat și aceste două biserici foarte frumoase și
impunătoare. În1956 a reușit să obțină o catedră la Institutul de Arhitectură
din București, dar el a mai revenit la Târgoviște. A venit la Târgoviște după
cutremurele din 1940 și 1977, verificând starea clădirilor pe care el le-a
construit.
Pe 26 mai s-au împlinit 41 de ani de
la moartea lui Romano de Simon, prilej bun pentru redescoperirea creațiilor
sale din Târgoviște, dar și din alte zone ale județului Dâmbovița.