Tag: casa memoriala

  • Peştişani, acasă la Brâncuşi

    Peştişani, acasă la Brâncuşi

    Situată la circa 20 de km de oraşul Târgiu Jiu, unde se află operele în aer liber ale lui Brâncuşi, comuna Peştişani devine din ce în ce mai atractivă din punct de vedere turistic. Isabela Coară de la Centrul de Informare Turistică Peştişani a subliniat:

    Punctul numărul unu unde ajunge turistul în comuna Peștișani este Casa-Muzeu Constantin Brâncuși. Brâncuși nu s-a născut în Peștișani, s-a născut în Hobița. Toată lumea știe de Hobița, dar nu știe că Hobița, de fapt, este un sat al comunei Peștișani, comună ce are șapte sate în total cu Hobița. Avem undeva la 130 de locuri de cazare, în momentul de față și eu estimez că până la finalul anului să se mai deschidă încă vreo 30.

               

    Casa Memorială Constantin Brâncuşi a fost construită în anul 1870 de către tatăl sculptorului şi este tipică pentru arhitectura zonei, cu două camere, cămară şi pridvor. În interior se află mobilier original ţărănesc de la începutul secolului 20. Sunt expuse fotografii, albume şi documente care reflectă momente din viaţa celebrului sculptor român. În comuna Pestişani şi în apropierea acesteia se află mai multe atracţii.

    Puteți să vizitați lacurile din Peștișani, chiar sunt în centrul comunei foarte frumoase, Valea Bistriței. Valea Bistriței vă oferă niște peisaje cu adevărat senzaționale. Puteți ajunge până în golul alpin din masivul Vâlcan, puteți face un picnic pe malul apei sau, pur și simplu, să scoateți pătura din mașină și să ascultați susurul apei. Avem patru biserici de lemn în satele Frâncești, Gureni, Hobița și Peștișani. Ele sunt vizitabile după un program care este afișat pe site-ul primăriei peștișani.ro. Biserica de lemn din Peștișani este cu pictura cea mai veche, de la 1735. Ele fac parte dintr-o rută locală a bisericilor de lemn din Peștișani, dar și națională a bisericilor de lemn din România, promovată de Ministerul Turismului.

     

    Odată cu venirea verii, la Peştişani sunt organizate evenimente culturale şi festivaluri. Revine cu detalii, Isabela Coară de la Centrul de Informare Turistică Peştişani:

    Festivalul în care sărbătorim cămașa cu altiță, Festivalul iei îi mai spun oamenii sau Festivalul România Autentică, chiar cu el începem anul acesta seria marilor evenimente. Va fi pe 22-23 iunie în satul Hobița. O să aveți parte anul acesta, dacă ne vizitați la Festivalul România Autentică, de o surpriză de proporți. Deja avem 60 de meșteri populari înscriși, care vor veni să-și expună frumusețile la Hobița. Pe 9 iulie, avem Festivalul Internațional Stradivarius. Vioara Stradivarius și muzicainul Alexandru Tomescu vor poposi în curtea Casei-Muzeu Constantin Brâncuși. Este un eveniment aparte anul acesta va fi singurul loc unde vioara Stradivarius se va auzi în aer liber.  Apoi urmează festivalul de artă „Film în sat” 31 iulie – 4 august. Este un festival care aduce mii de oameni în Peștișani și probabil în prima săptămână din octombrie va fi Festivalul sarmalelor și piftiilor.

    Festivalul Sarmalelor şi Piftiilor scoate în evidenţă un obicei unic, cel puţin în România, sarmalele cu carne învelite în foi de varză să fie servite calde alături de o piftie, desigur, rece. Şi pentru că vremea frumoasă predispune la drumeţie, comuna Peştişani poate fi punctul de plecare pentru explorarea zonei montane a Gorjului. Traseele din Masivul Vâlcan dezvăluie turiştilor cadre naturale deosebite, cu lacuri glaciare, cu chei şi versanţi abrupţi, cu ponoare şi cu peşteri declarate monumente ale naturii.

  • Atracţii turistice în judeţul Neamţ

    Atracţii turistice în judeţul Neamţ

    Deşi nu se află în topul
    destinaţiilor turistice din România precum Transilvania, litoralul Mării Negre sau,
    mai recent, Bucureştiul, zona Neamţului are multe atracţii care pot contribui la o vacanţă reuşită. În judeţul Neamţ, vizitatorii vor descoperi atracţii ale naturii,
    situri istorice încărcate de legende, mănăstiri, tradiţii populare, precum şi o
    gastronomie căreia nu îi poţi rezista.


    O parte a atracţiilor turistice se aflăîn municipiul reşedinţă de judeţ, Piatra Neamţ. În centrul
    oraşului se află Ansamblul Curtea Domnească, ale cărui începuturi datează din a
    doua jumătate a secolului al 15-lea, din perioada domnitorului Moldovei, Ştefan
    cel Mare. Din fosta Curte Domnească mai există doar o parte din zidurile de
    incintă şi din pivniţe. Aici se află Biserica Domnească Sfântul Ioan,
    construită din piatră în 1497 – 1498 în stil arhitectural moldovenesc. Dintre
    multele muzee din oraş, unul este special şi anume Muzeul de artă Eneolitică
    Cucuteni. A fost deschis în anul 2005 în clădirea unei foste bănci, chiar în
    zona istorică a oraşului. În vitrinele muzeului sunt expuse vase de ceramică
    pictată, cu forme elegante şi cu decoraţiuni care au aparţinut unei civilizaţii
    care a locuit în zona Moldovei, în sud-estul Transilvaniei, pe teritoriul Rep.
    Moldova şi al Ucrainei între 4600 şi 2750 î.H. Numele acestei civilizaţii a
    fost legat de descoperirile arheologice din 1884 şi 1893 din localitatea
    Cucuteni de lângă Iaşi.



    continuăm prezentarea judeţului Neamţ cu ajutorul jurnalistului Traian
    Bădulescu: Judetul Neamţ este unul dintre
    judeţele de top ca potenţial turistic din România. Turismul rural este destul
    de dezvoltat. Sunt sute de pensiuni rurale, sunt şi câteva hoteluri mari de 3
    şi 4 stele de calitate, care au fost renovate în ultimii ani. Avem legendarul
    Han al Ancuţei, care este unul dintre cele mai cunoscute hanuri şi restaurante
    tradiţionale româneşti, solicitate şi de românii şi de străinii care trec prin
    zonă. Avem pitorescul lac Bicaz, avem peisaje montane, Muntele Ceahlău, sunt
    munţi foarte buni pentru drumeţiile montane.


    De
    la Piatra Neamţ se ajunge foarte repede la Barajul de la Bicaz şi mai departe,
    trecând munţii spre Transilvania prin Cheile Bicazului, în Parcul Naţional cu
    acelaşi nume. Tot de la Bicaz se ajunge în Parcul Naţional Ceahlău şi la
    Muntele cu acelaşi nume.



    O altă
    rută pe care se poate ajunge pe Muntele Ceahlău este prin oraşele Roman şi
    Târgu Neamţ. La Roman se află Casa memorială a unuia dintre cei mari muzicieni
    pe care i-a dat România, Sergiu Celibidache, unul dintre cei mai mari dirijori
    ai lumii. Între Roman şi Târgu Neamţ se află celebrul Han al Ancuţei, construit
    la sfârşitul secolului al 18-lea pentru a fi loc de popas pentru negustorii
    care treceau prin această zonă a Moldovei. Unul dintre cei mai prolifici
    scriitori români, Mihail Sadoveanu, a reunit
    9 povestiri sub titlul Hanul Ancuţei, volum apărut în anul 1928.


    Ajungem
    şi în zona oraşului Târgu Neamţ, unde întâlnim multe
    obiective turistice precum cetatea medievală cu acelaşi nume, apoi Casa
    memorială a lui Ion Creangă, un alt nume important al literaturii române. Este casa
    copilăriei scriitorului, aflată la Humuleşti, un sat devenit cartier al oraşului
    Târgu Neamţ. Mergând spre zona montană, ajungem în Parcul Natural Vânători
    Neamţ şi la rezervaţia de zimbri de la Dragoş Vodă. Tot pe raza comunei
    Vânători Neamţ, la circa 15 km de Târgu Neamţ se află cea mai veche
    şi cea mai însemnată aşezare monahală din istoria Moldovei – Mănăstirea Neamţ. A
    fost ctitorită de voievozi din neamul Muşatinilor, precum Petru I Muşat,
    Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare. În incinta mănăstirii l-am întâlnit pe părintele
    Andrei pe care l-am rugat să ne spună de ce este important pentru turiştii români
    şi străini să viziteze această mănăstire? În primul rând pentru că
    această mănăstire a Neamtului este simbolul monahismului şi culturii
    noastre româneşti. Mai mult decât atât, este o frumuseţe şi o ctitorie a
    voievozilor muşatini care, precum aţi văzut şi dvs a scos în evidenţă frumuseţea şi cultura româneascăîncă din Evul
    mediu. Fiind situată lângă Cetatea Neamţului, a avut un loc
    strategic în acele perioade, plus că mănăstirea a primit danii din partea domnitorilor muşatini destul
    de însemnate şi apoi înfrumuseţarea acestei mănăstiri a avut un rol foarte important şi a fost şi un
    privilegiu pentru această mănăstire deoarece primul mitropolit al Moldovei şi stareţ al Mănăstirii
    Neamtului a fost Iosif I Muşat, tot din neamul Muşatinilor.


    De menţionat că la mănăstirea Neamţ a apărut, în secolul al
    14-lea, o şcoală de caligrafi şi miniaturişti, iar din anul 1800 a funcţionat o
    tipografie. De la mănăstirea Neamţ, după un drum de circa 50 de km printr-o zonă cu păduri bogate,
    se ajunge în staţiunea Durău. Este o staţiune liniştită, cu hoteluri şi
    structuri de cazare de calitate şi cu o pârtie de schi. Acum, însă, în timpul verii, staţiunea Durău
    este punctul de plecare în drumeţii, cele mai frecventate trasee fiind cele spre
    vârful Toaca de pe Muntele Ceahlău, muntele care are şi o zi, 6 august, când în
    calendarul ortodox este Sărbătoarea Schimbării
    la Faţă. În
    dimineaţa
    acelei zile, cei care ajung pe vârful Toaca, la peste 1900 de metri altitudine,
    sunt martorii unui fenomen misterios. După răsăritul soarelui, Vârful Toaca
    face o umbră în formă de piramidă, învăluită într-o aură multicoloră, ceea ce
    întăreşte legendele legate de acest munte, sacru pentru daci. Ei credeau că pe
    acest munte se află zeii şi urcau spre vârful acestuia pentru a se ruga şi a fi
    mai aproape de cer.