Tag: Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate

  • Plan naţional anticancer

    Plan naţional anticancer

    Cancerul rămâne o problemă majoră de sănătate la
    nivel mondial, arată datele centralizate, fiind între principalele cauze ale
    deceselor premature la persoane cu vârste cuprinse între 30 şi 69 de ani în 134
    de ţări. Țări între care se numără și România, care a decis să facă mai mult în
    direcția prevenirii și tratării celor diagnosticați cu această maladie.
    Rezultat al cooperării între autorități cu responsabilitate în zona sănătăţii
    publice, medici – inclusiv din mediul privat – și asociaţiile de pacienţi, a fost elaborat
    Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului, inițiativă lansată de
    șeful statului, în urmă cu mai puțin de 11 luni. Iar acum, după ce a parcurs
    toate etapele necesare, Legea prin care se aprobă acest plan, care se
    implementează pentru perioada 2023 – 2030, a fost promulgată de președintele
    Klaus Iohannis: Avem obligaţia
    să acţionăm acum în numele tuturor celor care au pierdut lupta cu această boală
    şi al celor care astăzi se confruntă cu un diagnostic dramatic. Sunt progrese
    remarcabile ale ştiinţei medicale, sunt tehnologii de ultimă generaţie care
    transformă cancerul într-o boală care poate fi controlată. Românii au dreptul
    la aceste inovaţii ale prezentului.


    Actul normativ prevede că toţi
    cetăţenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau
    reşedinţa în România, cetăţenii statelor membre ale UE, precum şi străinii şi
    apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul garantat de
    stat la serviciile de natură medicală, socială şi de susţinere psihologică
    cuprinse în Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului. Este vorbe
    despre servicii medicale de prevenire, diagnostic şi tratament al cancerului,
    servicii de îngrijire, inclusiv îngrijiri paliative, servicii de
    psiho-oncologie, servicii sociale şi indemnizaţii lunare de hrană. România se
    aliniază, practic, la standardele europene în domeniu.

    Demersul era cu atât mai
    necesar cu cât, din păcate, cifrele pentru România sunt destul de
    îngrijorătoare, a explicat la Radio România, consilierul prezidențial în
    Departamentul de Sănătate Publică, doctor Diana Păun: Cancerul reprezintă o problemă foarte
    importantă de sănătate publică după bolile cardiovasculare, motiv pentru care a
    fost necesar acest plan, care cuprinde obiective foarte clare. De exemplu, sunt operaţionalizate
    programele naţionale de screening. Până acum, noi nu aveam finanţat de la
    nivelul Ministerului Sănătăţii decât screeningul pentru cancerul de col uterin,
    dar s-au implementat, sau se doreşte a se implementa, programe de screening şi
    pentru alte tipuri de cancer. De asemenea, se doreşte realizarea unui registru
    naţional de cancer, cu subregistre pentru toate tipurile de cancer frecvente în
    ţara noastră. Se doreşte o abordare multidisciplinară, în sensul că un pacient
    nu poate fi tratat doar de un singur medic. Este nevoie de o echipă
    multidisciplinară, care să analizeze cazul pacientului, care să stabilească
    etapele – operaţie, radioterapie, chimioterapie, în ordinea firească şi cea mai
    corectă pentru pacientul respectiv.


    De asemenea, pentru că au apărut o
    serie de terapii inovative, care sunt scumpe şi pe care Casa Naţională de
    Asigurări nu le poate susţine financiar de la bun început, s-a propus
    realizarea unui fond de inovaţie în sănătate, care să ofere pacienţilor din
    România accesul la aceste noi tratamente.



  • Decizii privind asigurările de sănătate

    Decizii privind asigurările de sănătate

    Relaţia dintre Ministerul Sănătăţii de la Bucuresti şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va fi, în sfârşit, consolidată, în favoarea pacientului. Aprecierea îi aparţine ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, după instalarea în funcţie a noului preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, europarlamentarul liberal Cristian Buşoi. El a fost propus la conducerea instituţiei de premierul Victor Ponta, după ce fostul preşedinte, Doru Bădescu, a demisionat din funcţie, în urma unui scandal legat de o numire controversata în Consiliul de Administratie al CNAS din partea administraţiei prezidenţiale. Institutia a considerat aceasta numire o gafă a Administraţiei Prezidenţiale si a catalogat-o ca fiind specifică organizaţiilor mafiote.



    Noul presedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Cristian Busoi, a susţinut că va fi preocupat ca instituţia pe care o conduce să fie mai transparentă şi mai apropiată de cei cu care trebuie să comunice – cetăţeni şi presă. De asemenea, va solicita un audit intern, iar apoi va stabili priorităţile mandatului, apreciind că, astfel, are şansa să pună în aplicare proiectele sale pentru îmbunătăţirea sistemului de sănătate. Unul dintre acestea este introducerea cardului naţional de sănătate, spune Cristian Busoi, care a promis că, în curând, va fi anunţat un program detaliat al derulării acţiunii.



    Pe de altă parte, Buşoi a ţinut sa clarifice problema referitoare la producătorii internaţionali de medicamente, care ar fi favorizaţi în detrimentul celor autohtoni. In acest moment se face o evaluare foarte clară a produselor şi serviciilor care se vor face sub licitaţie centralizată, a explicat presedintele CNAS.



    O alta prioritate pe care acesta o are in vedere este oncologia, amintind că ministerul Sanatatii pregăteşte actualizarea listei de medicamente compensate şi gratuite unde ar putea fi înlocuite unele medicamente cu generice.



    În ceea ce priveşte taxa clawback ( n.red. o taxa impusa producatorilor de medicamente, care presupune returnarea unei parti din profit) Cristian Busoi este de parere că aceasta este bună ca principiu dar ea nu trebuie să restricţioneze accesul pacienţilor la medicamente. Exista multe deficiente ale sistemului sanitar romanesc cauzate, in primul rand, de subfinantarea cronica a acestui sector. Conditiile de munca precare din unele spitale si salariile mici au determinat un adevarat exod al medicilor romani in strainatate.



    Preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, a atras atentia ca peste 800 de medici au plecat în străinatate de la începutul anului şi peste 14.000 de la intrarea în Uniunea Europeană, in 2007. Iar totul este în detrimentul pacienţilor români.