Casa Regală a României a organizat, miercuri, la Palatul Elisabeta, o seară dedicată Republicii Moldova, la care au participat Custodele Coroanei române, Majestatea Sa Margareta, Principele Radu şi ministrul culturii din Republica Moldova, Sergiu Prodan.
Am stat de vorbă despre eveniment cu Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Victor Chirilă.
Cetăţenii români vor putea călători în Turcia fără paşaport, doar în baza cărţii de identitate, potrivit unui decret semnat de preşedintele Recep Tayyip Erdogan. În baza decretului prezidenţial publicat în Monitorul Oficial turc, românilor li se va acorda scutire de viză pentru călătorii turistice şi permise de tranzit cu un timp de şedere de maximum 90 de zile la fiecare 180 de zile.
Asigurarea unei desfășurări în condiții optime a alegerilor europarlamentare din 9 iunie reprezintă un obiectiv prioritar pentru Ambasada și oficiile consulare ale României din Spania. De aceea, a fost pusă la dispoziție harta interactivă cu cele 147 de secții de votare care vor fi înființate pe întreg teritoriul spaniol. Cu ajutorul acestei hărți, doritorii pot identifica cu ușurință secțiile de votare din apropiere și pot obține informații despre cum să ajungă la secția de votare aleasă. Indiferent dacă sunt rezidenți în Spania sau doar vizitează țara, această hartă interactivă le va fi tuturor de ajutor în ziua alegerilor – spune Ambasada. Pentru mai multe informații despre votul în străinătate, poate fi consultat și Ghidul alegătorului român din străinătate la alegerile pentru Parlamentul European din 9 iunie 2024, disponibil pe site-ul www.mae.ro.
Rolul consulatelor onorifice în acţiunile de reprezentare, analiza cadrului politico-diplomatic, economic şi cultural şi perspectivele dezvoltării cooperării teritoriale dintre România şi Italia au fost principalele subiecte pe agenda întâlnirii ambasadorului Gabriela Dancău cu şefii oficiilor consulare onorifice din Italia. Totodată, un capitol al discuţiilor s-a referit la pregătirea alegerilor pentru Parlamentul European, în condiţiile în care consulatele onorifice pot oferi sprijin în oraşele italiene unde nu există oficii consulare româneşti de carieră. O altă temă importantă discutată cu ocazia reuniunii a fost promovarea economică şi comercială a României în Italia şi atragerea investiţiilor italiene în România. Având în vedere că în acest an se împlinesc 145 de ani de relaţii diplomatice bilaterale între România şi Italia, a fost discutată posibilitatea organizării de evenimente de diplomaţie publică şi culturală circumscrise acestei aniversări.
Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, şi Alteţa Sa Regală Principele Radu efectuează, în această săptămână, o vizită în Luxemburg, în cadrul căreia au mai multe întâlniri publice. Majestatea Sa şi Principele Radu vor sublinia rolul României în Uniunea Europeană şi NATO şi vor susţine aspiraţiile europene ale Republicii Moldova – după cum se arată pe pagina de Facebook a Familiei Regale.
În programul făcut public a fost inclus un discurs, marți, al Majestății Sale Margareta, la Institutul Pierre Werner, în prezenţa Alteţei Sale Regale Henri, Marele Duce al Luxemburgului, cu tema ‘Securitatea frontierelor estice ale UE şi NATO. O perspectivă românească’. Custodele Coroanei şi Principele Consort au mai inclus în program o vizită la Universitatea din Luxemburg şi o întâlnire cu studenţii şi personalul din România.
O vizită a fost programată şi la Şcoala Notre-Dame Sainte-Sophie, dar şi la Agenţia NATO de Sprijin şi Achiziţii. Totodată, programul mai cuprinde o întrevedere cu membrii comunităţii româneşti din Luxemburg, dar şi inaugurarea expoziţiei de fotografie ”Contribuţia Familiei Regale la consolidarea rolului României în NATO şi UE 2002-2023”.
Casa Regală a României precizează că relaţiile diplomatice dintre Regatul României şi Marele Ducat de Luxemburg au fost stabilite la 5 decembrie 1910, în timpul domniei Regelui Carol I şi a Marelui Duce Guillaume al IV-lea. În afară de Bucureşti şi Luxemburg, în ultimii treizeci de ani, Familiile Regale română şi luxemburgheză s-au întâlnit în fiecare an, cu ocazii oficiale sau de familie la Londra, Madrid, Bruxelles, Stockholm şi Roma.
În urma succesului de care s-a bucurat în luna martie la Carlisle, unde a putut fi admirată în catedrala orașului, apoi, în perioada 8 – 17 mai la Consulatul României la Manchester, expozitia foto-documentară „Vocile Zidului. Dacii și Zidul lui Hadrian” ajunge la Londra. Expoziția este organizată de Institutul Cultural Român de la Londra și are la bază conceptul istoricului și scriitoarei britanice Bronwen Riley, care este și curator.
Expoziția, deschisă în perioada 22-31 mai, este însoțită de un program de conferințe și intervenții de natură istorică care au în prim-plan contribuția soldaților auxiliari geto-daci care au ajutat la construcția și apărarea Zidului lui Hadrian. Prezentată în format 3D, expoziția ilustrează, metaforic, construcția și apărarea Zidului de către daci, în contextul numeroasei comunități de români care locuiesc și lucrează în Regatul Unit.
Marea Britanie găzduiește, la ora actuală, peste un milion de români, iar expozițiile de la Carlisle, Manchester şi Londra au menirea de a celebra istoria comună a celor două popoare. Acum aproape două mii de ani, pe vremea când Dacia și Britania făceau ambele parte din Imperiul Roman, „Cohors I Aelia Dacorum”, cohortă romană formată din geto-daci, a fost trimisă în Britania pentru a contribui la construcția și apărarea Zidului lui Hadrian, fortificație aflată în nordul Angliei.
Hăbarea ti moartea a Văsiloañillei Elisabeta a II-a, pi ilikia di 96 di añi și dupu 70 di añi di dumnille, anvirină tut mapamondulu. Bitisita a unăllei eră- aşi easti zuyrăpsită treaţirea la Aţelu di Analtu a nai ma longeviv monarh ali Marii Britanii. Elisabeth agiumsi văsiloane tru 1952, la 25 di añi, dupu moartea a afendă-sui, Văsillelu George al VI-lea. Premier ali Mari Britanie era tru aţelu kiro Winston Churchill, iara Uniunea Sovietică nica era cumăndusită di Iosif Stalin. Pi hiotea a dumniillei a llei – ună di nai ma lundză ditu istoria ali Europă — văsiloañea s’andămusi cu 13 ditu aţelli 14 di prezidenţă americani cari era contemporañi cu năsa şi fu martoră la evenimente cari marcară istoria a văsiliillei a llei şi a lumillei, di la aselenizare şi bitisita a Polimlui Araţi, la atacurli teroriste di la 11 di yismăciuni şi ieşearea ali Mari Britanie ditu UE. “Văsiloñea Elisabeta a II-a fu ună piştireauă pi cari Marea Britanie modernă fu anălţată. Văsilia a noastră cunuscu dizvoltari şi bubukisi sumu dumnillea a llei” – declară năulu premier britanic, Liz Truss, băgată pi ipotisi di fosta suverană cu maş cu ndauă dzăli ma ninti.
Șefañi di statu și di guvernu și personalităț ditu lumea tută s’feaţiră pişmani ti moartea a Văsiloañillei și yilipsiră personalitatea aliştei. Secretarlu general al ONU, Antonio Guterres, spusi că Văsiloanea fu multu tiñisită ti nămuzea, demnitatea şi cilăstăsearea ţi li spusi tru lumi. Reacţii viniră şi ditu Statele Unite, nai ma aprukeatlu partener ali Mari Britanii, di iu Casa Albă dimăndă că iniñile şi minduerli s’ndreaptă cătă familia văsilikească şi populu britanic. Tutunăoară, prezidentulu a Consiliului European, Charles Michel, angrăpsi “minduerli a noastri suntu deadunu cu fumeallea văsilikească britanică şi cu aţelli cari suntu di jeali ti kirearea a llei”. România easti deadunu cu populu britanic şi Fumeallea Văsilikească britanică tru diplândzearea a moartillei Majestatillei a Llei Văsiloñea Elisabeta a II-a, dimăndară și autoritățile di București. Tru mesajlu a lui di puryuriseari, prezidentulu Klaus Iohannis spusi că dumnillea a Văsiloañillei Elisabeta a II-a easti un simbol di mari simasie a loialitatillei şi a angajamentului andicra di serviţiul public. Iara biroulu di presă a Custodilui Cărunăllei ali Românie dimăndară că Majestatea a Llei, Margareta, şi Alteţa a Llei Regală Prinţipili Consort, deadunu cu tută fumeallea văsilikească, nviţară cu mari dureare hăbarea lae că dusi la Aţelu di Analtu Majestatea a Llei Văsiloanea Elisabeta a II-a.
Ligătura speţială anamisa di văsilleadzlli ali Românie și aţelli ali Mari Britanii ahurhi aoa şi aproapea un secol, maia a văsiloañillei Maria a Româniillei hiinda văsiloañea Victoria ali Marii Britanii. Văsiloanea Elisabeta a II-a ali Marii Britanii eara cusurină di gradul al treilea cu fostul suveran ali Românie, Mihai I. Tru idyiulu kiro, văsillelu Mihai ali României și prințul consort Philip, atelu cari fu bana tută ningă Văsiloañea Elisabeta kiro di 74 di ani, era cusuriñi și era amintaţ tru idyea dzuuă. Hillilu aţelu marli ali Văsiloane, atelu cari agiumsi tora automat văsillelu Charles al III-lea, spusi multă vreari şi miraki ti Transilvania nica di la prota a lui vizită tru România, ţi u feaţi tru 1998. Di atumţea, daima vini tru România, iu ari anvărliga di 10 nicukirati, nai ma cunuscută hiiinda aţea di Viscri, hoara transilvăneană agiumtă cu anami tru tută Europa di itia a luştui. Zona amintă multu di multu tru comate di turismu, maxus după alăncearea, tru 2011, a documentarlui Wild Carpathia, tru cari, tru atelu kiro prințul clirunomu, easti un veritabil ambasador ali Românie.
Autoru: Corina Cristea
Armânipsearea: Taşcu Lala
Vestea morții Reginei Elisabeta a II-a, survenită
la vârsta de 96 de ani și la capătul a 70 de ani de domnie, a îndurerat
întregul mapamond. ”Sfârşitul unei ere”- aşa este descrisă trecerea la cele
veșnice a celui mai longeviv monarh al Marii Britanii. Elisabeth a devenit
regină în 1952, la 25 de ani, în urma decesului tatălui său, Regele George al
VI-lea. Premier al Marii Britanii era la acea vreme Winston Churchill, iar
Uniunea Sovietică încă era condusă de Iosif Stalin. De-a lungul domniei sale -
una dintre cele mai lungi din istoria Europei – regina s-a întâlnit cu 13
dintre cei 14 preşedinţi americani care i-au fost contemporani şi a fost
martoră la evenimente care au marcat istoria ţării sale şi a omenirii, de la
aselenizare şi sfârşitul Războiului Rece, la atacurile teroriste de la 11
septembrie şi ieşirea Marii Britanii din UE. Regina Elisabeta a II-a a fost o
stâncă pe care Marea Britanie modernă a fost construită. Ţara noastră s-a
dezvoltat şi a înflorit sub domnia ei – a declarat noul premier britanic, Liz
Truss, învestită de fosta suverană cu doar câteva zile în urmă.
Șefi de stat și
de guvern și personalități din întreaga lume au deplâns moartea Reginei și au
evocat personalitatea acesteia. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres,
a arătat că Regina a fost extrem de admirată pentru graţia, demnitatea şi
dedicarea arătate lumii. Reacţii au venit şi din Statele Unite, cel mai
apropiat partener al Marii Britanii, de unde Casa Albă a transmis că inimile şi
gândurile se îndreaptă spre familia regală şi poporul britanic. De asemenea,
preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a scris gândurile noastre
sunt alături de familia regală britanică şi de cei care îi deplâng dispariţia.
România se alătură poporului britanic şi Familiei Regale britanice în
deplângerea morţii Majestăţii Sale Regina Elisabeta a II-a, au transmis și
autoritățile de la București. În mesajul său de condoleanțe, preşedintele Klaus
Iohannis a subliniat că domnia Reginei Elisabeta a II-a reprezintă un simbol
excepional al loialităţii şi al angajamentului faţă de serviciul public. Iar
biroul de presă al Custodelui Coroanei României a transmis că Majestatea sa, Margareta,
şi Alteţa Sa Regală Principele Consort, alături de întreaga familie regală, au
aflat cu mare durere vestea trecerii la cele veşnice a Majestăţii Sale Regina
Elisabeta a II-a.
Legătura specială între regii României și cei ai Marii
Britanii a început în urmă cu aproape un secol, bunica reginei Maria a României
fiind regina Victoria a Marii Britanii. Regina Elisabeta a II-a a Marii
Britanii era verișoară de gradul al treilea cu fostul suveran al României,
Mihai I. În același timp, regele Mihai al României și prințul consort
Philip, cel care i-a fost alături Reginei Elisabeta de 74 de ani, erau veri și erau născuți în aceeași zi. Fiul cel mare al
Reginei, cel care a devenit acum automat regele Charles al III-lea, s-a îndrăgostit de Transilvania încă de la prima
sa vizită în România, făcută în 1998. De atunci, a revenit constant în România,
unde deține in jur de 10 proprietăți, cea mai cunoscută fiind la Viscri, satul
transilvănean ajuns faimos în toată Europa datorită acestuia. Zona a căpătat un
potențial turistic fantastic, mai ales după apariția, în 2011, a documentarului
Wild Carpathia, în care, pe atunci prințul moștenitor Charles, este un veritabil ambasador al României.
Interviu cu istoricul Ştefania Dinu despre sărbătorirea Crăciunului la Curtea Casei Regale a României; Interviu cu preotul romano-catolic Eugen Răchiţeanu despre volumul, în coautorat cu preotul ortodox Constantin Necula, ”Infinita frumuseţe”; Din istoria şampaniei la români, interviu cu istoricul Dorin Stănescu.
Regele Mihai I al României s-a întors, miercuri, pentru ultima oară, în ţara pe care a iubit-o până la moarte şi în care va rămâne definitiv. Ajuns monarh la nici 6 ani, cu o viaţă ce se anunţa poleită cu aur, cel de-al patrulea suveran al României a avut, însă, parte de un destin de un imens tragism. Obligat de comunişti să abdice în 1947, el a luat calea exilului, revenind în Patria-mamă, nu fără turbulenţe, abia după Revoluţia din 1989.
Monarhul detronat a lucrat printre străini, şi-a făcut familie printre străini şi nicio clipă nu a uitat că este un străin, într-o ţară străină.
Odată cu ultimul drum al Suveranului din Elveţia, unde se stabilise şi unde a murit, către România ia sfârşit, acum, un exil lung cât o viaţă de om. Mihai I va fi înmormântat, sâmbătă, la Curtea de Argeş, necropolă regală din sudul României, alături de soţia sa, Ana de Bourbon-Parma. Până atunci, sicriul cu trupul neînsufleţit al fostului monarh este depus în Sala Tronului a Palatului Regal de la Bucureşti, unde românii pot să îi aducă un ultim omagiu. Au făcut-o, anterior, şi oficialii la cel mai înalt nivel din România şi Republica Moldova românofonă vecină la Castelul Peleş de la Sinaia, din Carpaţii Meridionali, Regele defunct poposind pentru ultima dată şi în locul unde s-a născut şi a copilărit.
Într-un cuvânt, memoria lui Mihai I este omagiată, în aceste zile, de o ţară întreagă, de la oameni obişnuiţi la personalităţi politice, diplomaţi sau istorici. Printre ei se numără fondatorul Institutului pentru Memoria Exilului Românesc, Dinu Zamfirescu, care a declarat: “Pierdem un erou român, pierdem un om care a fost un exemplu de demnitate şi personală, şi regală. Cred că România are nevoie de oameni de acest gen şi, cu toată tristeţea, trebuie să vă spun că, în momentul de faţă, nu prea găsim asemenea persoană în ţara noastră. De câte ori l-am văzut în străinătate, întotdeauna era interesat de ceea ce se întâmplă în România, ce fac românii. El resimţea o responsabilitate pentru ţară şi întreba ce ar putea să facă pentru România.”
La funeraliile de sâmbătă ale regelui Mihai I sunt aşteptaţi, între alţii, regii Spaniei, Sofia şi Juan Carlos, regina Spaniei fiind de, altfel, verişoară primară a fostului suveran român. Vor veni şi prinţul Charles al Marii Britanii, un mare iubitor al României, regele Filip al Belgiei, al treilea cel mai tânăr monarh european în exerciţiu sau Prinţul Lorenz al Belgiei, Arhiduce de Austria. Până atunci, timp de trei zile, în România a fost decretat doliu naţional.
O ţară orfană – astfel e România după moartea ultimului său Rege, Mihai I. Într-o vreme în care media e plină de vedete efemere, Regele venea dintr-o altă epocă şi dintr-o altă lume.
Ultimul şef de stat rămas în viaţă din vremea celui de al doilea război mondial, Regele Mihai, remarcă biografii săi, a crezut neîncetat într-o Românie morală, unită şi prosperă şi a militat, neobosit şi modest, pentru admiterea ţării în NATO şi în Uniunea Europeană. Pe 25 octombrie 2011, la aniversarea a nouă decenii de viaţă, el îşi rostea, practic, testamentul politic şi moral în faţa Parlamentului de la Bucureşti.
Regele Mihai: “Instituţiile democratice nu sunt guvernate doar de legi şi de etică. Sfântul simţ al datoriei, iubirea de ţară şi competenţa sunt criteriile principale ale vieţii publice. Aveţi încredere în democraţie, în rostul instituţiilor şi în regulile lor! Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie. Cinismul, interesul îngust şi laşitatea nu trebuie să ne ocupe viaţa.”
Mihai I a urcat pe tron în septembrie 1940 şi a rămas mult timp în umbra omului forte al epocii, mareşalul pro-german Ion Antonescu. Dar, la 23 august 1944, când Armata Roşie pătrunsese deja în România şi ameninţa să radă Bucureştiul de pe hartă, cu un curaj incredibil, Regele a decis arestarea mareşalului, ieşirea ţării din Axă şi ralierea ei la coaliţia antinazistă. Istoricii sunt aproape unanimi: decizia sa a scurtat războiul din Europa cu o jumătate de an şi a salvat sute de mii de vieţi.
E copleşitoare moştenirea pe care Regele i-o transmite celei dintâi născute dintre cele cinci fiice ale sale, Principesa Margareta, învestită Custode al Coroanei. Principesa Margareta: “Bunătatea şi iertarea sa au învins toate relele secolului trecut. Înţelepciunea lui a asigurat continuitate identităţii noastre, în momente de gravă abatere de la mersul fiersc al ţării. Regele nostru a fost o parte din firbra statului român. Prin întreaga sa viaţă, tatăl meu a continuat legătura familiei regale cu naţiunea română. Pentru ziua noastră de mâine el ne-a dăruit ziua lui de astăzi. Începe un nou timp pentru Casa Regală a României. Cu aceleaşi principii şi sentimente ca ale tatălui meu, voi continua să servesc interesele fundamentale ale poporului român. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”
Regele a fost obligat să abdice şi să se exileze în 1947, când ţara era condusă de un guvern comunist marionetă şi se afla, practic, sub ocupaţie militară sovietică. Pentru a supravieţui, suveranul detronat n-a ezitat să repare maşini, să cultive pământul la o fermă, să crească găini. Până la Revoluţia anticomunistă din 1989, a fost, permanent, sub urmărirea informativă a Securităţii, poliţia politică a regimului de la Bucureşti. Alungat din Patrie la 26 de ani, Regele s-a putut întoarce abia la 75.
Într-un dureros exerciţiu de istorie contrafactuală, mulţi români se întreabă adesea cum ar fi arătat astăzi ţara fără abdicarea sa forţată, fără sângeroasa dictatură comunistă şi tranziţia incoerentă care i-au urmat.
Volumul “10 Mai. Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930-1944)”, publicat de Editura Casa Radio, în colaborare cu Muzeul Brăilei Carol Ia fost lansat astăzi, la Sala Radio, în prezenţa Alteţei Sale Regale Principele Radu.
Într-o atmosferă emoţionantă, marcată de intonarea Imnului Regal, cei prezenţi au rememorat momentele istorice esenţiale ale înfiinţării, prin Decret Regal, a Radiodifuziunii Române şi a rolului pe care aceasta l-a avut în momentele importante ale istoriei României.
Denise Theodoru, coordonatoarea proiectului editorial, a subliniat importanţa acestei “cărţi document, de citit seara acasă, cu regi şi regine, cu prinţi şi prinţese care readuce în actualitate memorabile pagini document aflate în Arhiva Radio România”.
La rândul său Alteţa Sa Regală Principele Radu a rememorat legătura strânsă dintre Radio România, “instrumentul fermecat”, şi Casa Regală, legătură care a menţinut vie în memoria ascultătorilor Coroana Regală.
Prezent la eveniment, Ovidiu Miculescu, preşedinte director general al Radio România, a apreciat lansarea albumului ca fiind “un gest cultural, istoric şi ştiinţific pe care Radio România îl oferă publicului”. Onorând Casa Regală, Radio România se onorează pe ea însăşi, a mai adăugat Ovidiu Miculescu.
Despre importanţa acestei restituiri document s-au adresat numeroşilor ziarişti şi oameni de cultură prezenţi: Adrian-Silvan Ionescu – directorului Institutului de Istoria Artei G. Oprescu, Prof. Univ. Dr. Ionel Cândea – directorul Muzeului Brăilei Carol I şiOltea Şerban-Pârâu – Directorul Centrului Cultural Media al Radio România.
Oglindă a unei epoci, documentele reunite în volumul 10 Mai. Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930-1944), surprind parcursul a două instituţii în faţa provocărilor dramatice ale istoriei: Casa Regală şi Radio România.
“Majestățile Lor Regele Mihai I și Regina Ana, împreună cu toată Familia Regală, vă urează un An Nou plin de bucurii, noroc, sănătate și împliniri! Sărbători fericite!”, se arată într-un mesaj postat joi pe pagina de Facebook a Casei Regale a României.