Radio România Internațional

Tag: Cascada Bigar

  • Poveștile Banatului Montan

    Poveștile Banatului Montan

    Descoperim în
    ediția de azi a rubricii noastre o zonă încărcată de povești, legende și
    tradiții. Județul Caraș-Severin, situat în sud-vestul României, se mândrește cu
    latura sa multiculturală, dar și cu obiective turistice unice. Cătune pline de
    farmec, mori de apă vechi, care încă mai funcționează, dar și pârtii de schi.
    Iată doar câteva dintre atracții!


    Ne începem
    călătoria cu Semeringul Bănăţean. Aceasta este cea mai veche cale ferată de
    munte din România, dar și cea mai spectaculoasă, declarată în anul 2021 Destinația
    Anului. A fost inaugurată în data de 15 decembrie 1863, în urmă cu 160 de ani,
    și trece prin 14 tunele și pe 10 viaducte, pe o lungime totală de 33,4 de km. Semeringul
    Bănățean leagă orașul Oravița de Anina, o localitate care în trecut trăia din
    industrie, spune Dan Mirea, directorul Centrului Județean pentru Conservarea si
    Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin.

    În prezent,
    este un oraș care a găsit ca soluție dezvoltarea turistică. Ca un element
    inedit ar fi faptul că aici, într-una dintre minele cele mai adânci din Europa,
    există un motor englezesc vechi care a rămas în stare de funcționare. Este un motor
    care nu mai există niciunde în lume, unul din seria motoarelor care au fost
    folosite și pe celebrul vas Titanic. El există în această mină din Anina, iar
    edilul și Consiliul Local de acolo au decis să facă și din acesta un obiectiv
    turistic, pentru că sunt foarte mulți străini care au aflat de acest motor.
    Turiștii ajung cu acest Semering Bănățean, o linie de cale ferată într-un
    peisaj superb.


    Tot în zona montană
    a județului Caraș-Severin veți putea vedea cea mai cunoscută cascadă din
    România. Aceasta a fost inclusă de portalul The World Geography pe primul loc
    în clasamentul celor mai frumoase cascade din lume. Fără
    îndoială că unul dintre obiectivele cele mai de notorietate din județ ar fi
    Cascada Bigăr, care, în ultimul an, a adunat un număr record de turiști, acea
    zonă dezvoltându-se și ca zonă turistică. Aș aminti aici, pe lângă Cascada
    Bigăr, la nici 10 km, localitatea Eftimie Murgu, Rudăria, așa cum o numesc
    bănățenii de munte, o localitate unde există celebrele mori de apă, care sunt
    de peste 100 de ani în funcțiune. Ele sunt și în acest moment folosite de către
    localnici și ca obiectiv turistic, și ca prezentare a bucatelor tradiționale.
    Mălaiul pe care țăranii îl macină la cele mori este pregătit în bucate
    tradiționale în gospodăriile din Rudăria. Sunt foarte mulți turiști străini
    care vin acolo. Noi, de curând, am prezentat la Târgul Național de Turism,
    mălai măcinat la morile de la Rudăria și asta a fost una dintre atracțiile
    gastronomice ale standului nostru, Banatul de Munte.



    Destinațiile montane
    principale sunt Semenic și Văliug, două localități care s-au dezvoltat foarte
    mult în ultimii ani. Am aflat de la Dan Mirea, directorul Centrului Județean
    pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, că satele
    di jurul acestor stațiuni s-au dezvoltat și ele.

    Există un sat
    celebru în munții Banatului: Gărâna. Acesta găzduiește în timpul verii cel mai
    mare festival de jazz din estul Europei, iar, în perioada iernii, se transformă
    într-o adevărată sărbătoare. Toate casele de acolo au fost transformate de
    localnici, cu sprijinul autorităților, în mici pensiuni. Fiecare dintre oferă,
    pe lângă bucatele tradiționale, un adevărat spectacol al obiceiurilor nu doar românești,
    ci și ale sașilor. Gărâna este unul dintre statele săsești care au înflorit din
    punct de vedere turistic.

    Noi avem comunități de croați, de sârbi, de maghiari,
    de ucraineni, de sași care au venit acum câteva sute de ani ca forță de muncă,
    iar, apoi, au devenit băștinași prin contopirea cu bănățenii și au ajuns să
    creeze adevărate comunități. În fiecare zonă a Banatului, există aceste
    sărbători. Comunitatea croată își prezintă obiceiurile, comunitatea sârbă, pe
    Clisura Dunării, o zonă care este fără îndoială foarte vizitată de turiști nu
    doar în timpul verii, ci și în timpul iernii.

    Aceste obiceiuri se păstrează din
    generație în generație. Celebrele colinde bănățene sunt cântate la fel ca în
    Maramureș, în seara dinaintea Nașterii Mântuitorului, când tinerii din satele
    din Banatul de munte, vestesc cea mai mare sărbătoare creștină prin aprinderea
    unor focuri. Aceste focuri se văd dintr-un sat în altul. În aceste sărbători,
    tinerii, alături de instrumentiști, prezintă nu doar jocuri sau portul, ci și
    colindele, care în satul bănățean sunt păstrate cu sfințenie.


    Există
    două zone schiabile în Banatul montan: zona Semenic-Văliug și zona Muntelui Mic,
    spune Romeo Dan Duncă, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin.

    Încă există câteva instalații mai vechi și pe Semenic, și la Văliug, dar,
    foarte interesant, există câteva pârtii nou făcute. Dintre acestea, una are
    lungimea de șase km. E cea mai lungă pârtie din România și există un proiect
    aprobat, unde finanțarea este pregătită și se va monta o gondolă pe o lungime
    de 4 km. Practic, vom repune pe harta schiului această zonă foarte frumoasă,
    care va fi foarte atractivă nu numai iarna, ci și vara sau în sezonul de toamnă,
    prin folosirea instalației respective pentru coborâri de mountain bike.
    Cealaltă zonă, zona Muntelui Mic, este o zonă care s-a dezvoltat mult. E o zonă
    cu peisaje foarte frumoase. De pe Muntele Mic se văd toți munții: cununa
    Munților Țarcului, Munții Retezat. Astăzi se poate schia în condiții civilizate
    acolo.



    Pe de altă parte, Dan Mirea, directorul Centrului
    Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin,
    ne invită să petrecem Crăciunul în mediul rural.

    În Ruderia,
    localitatea morilor de apă, există peste 12 pensiuni care sunt deschise pe
    toată perioada Crăciunului. Totodată, vă puteți petrece Crăciunul în stațiunile
    de pe Semenic. Există un număr mare de locuri. Fiecare dintre ele vă primește
    cu bucătăria tradițională a Banatului de Munte, cu programe artistice pe care
    le punem la dispoziție atât noi cât și operatorii privați, și, nu în ultimul
    rând, pe Valea Cernei, în stațiunea Băile Herculane. Mai există încă un loc
    care, de curând, s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani: Clisura Dunării.
    Aici aveți posibilitatea de a asculta cântecul, de a vedea dansurile și portul
    comunității sârbe, care deși sărbătorește Crăciunul după ritul vechi, din
    respect pentru turiști, organizează seri cu tematică în fiecare seară, încă din
    data de 22 decembrie. Pe lângă faptul că există acest mit, că suntem făloși,
    noi suntem niște gazde foarte primitoare și vă așteptăm cu drag să vă petreceți
    sărbătorile de iarnă într-o zonă binecuvântată de Dumnezeu.


    Invitația a fost, așadar, lansată. Vă așteptăm și
    săptămâna viitoare cu noi destinații de poveste.


  • Băile Herculane

    Băile Herculane

    Ne îndreptăm azi către
    una dintre cele mai vechi stațiuni balneare ale lumii: Băile Herculane. A fost
    atestată documentar acum aproape 1900 de ani și este un loc în care proprietățile
    terapeutice ale apelor minerale sunt valorificate de două mii de ani, încă din
    perioada romană. Se spune că lupta între Hercule, eroul antichității grecești, și
    Hidra cu trei capete ar fi avut loc chiar aici, pe Valea Cernei, numită în
    vechime Lerna. Romanii au fost cei care, în urmă cu aproape două milenii, au
    înființat aici primele băi termale. În secolul al XVIII-lea, austriecii au fost
    cei care au redescoperit efectele terapeutice ale apelor de la Băile Herculane și
    au amenajat spații pentru tratamente balneare, iar în secolul al XIX-lea au
    ridicat și centrul vechi al stațiunii. Laura Pătru, PR al unuia dintre
    complexele balneo-hoteliere de aici, ne spune de ce merită să venim la Băile
    Herculane.

    Locul în care suntem amplasați este unul plin
    de istorie. Este una dintre cele mai vechi stațiuni balneare din România,
    atestată din 153. E un loc plin de legende, în care natura a fost foarte
    generoasă, în care avem 16 izvoare termale și termosulfuroase cu efecte
    minunate pentru organism. Hotelurile noastre sunt complet renovate și am
    încercat să îmbinăm terapia milenară, lăsată moștenire de la romani, cu cele
    mai moderne tehnici și trenduri SPA din Europa. Sunt facilități de bază, pe
    care le găsiți oriunde, dar și altele unice. De exemplu, puteți face saune cu plante
    care sunt locale, după rețete care sunt doar ale noastre. Combinațiile din
    rețete sunt inspirate din legendele lui Hercule și ale Afroditei, căci acestea
    asigură puterea și frumusețea celor două personaje de legendă.


    Dacă vorbim despre atracțiile
    din stațiunea Băile Herculane, cu siguranță una dintre ele ar fi centrul
    istoric. Există mai multe pavilioane ridicate în prima jumătate a secolului al
    XIX-lea, grupate în jurul statuii lui Hercule. La mică distanță, se află alte
    clădiri de patrimoniu, precum Cazinoul, Băile Imperiale austriece și vila în
    care locuia împărăteasa Austro-Ungariei,
    Elisabeta sau Sissi, care făcuse o pasiune pentru Băile Herculane și pentru
    drumețiile în împrejurimi. Unul dintre vârfurile muntoase din jurul stațiunii,
    care oferă o priveliște impresionantă asupra Văii Cernei, a primit numele
    împărătesei.

    Laura Pătru: În funcție de ce-și dorește un turist,
    acesta poate beneficia de oferte speciale de sărbători sau de relaxare. Se pot
    alege și oferte de tratament, întrucât avem o latură medicală destul de
    dezvoltată în centrul de terapie. De exemplu, unul dintre pachetele noastre
    preferate este cel de wellness. Cuprinde cinci nopți de cazare, cu pensiune
    completă și câteva terapii SPA. De exemplu, scrub cu sare de mare, un masaj
    aromatic și un masaj al scalpului. Pachetul costă aproximativ 500 de euro
    pentru două persoane. Din hotelurile noastre se pot achiziționa diverse
    excursii, cu ajutorul partenerilor. În fiecare zi a săptămânii se organizează
    câte un tur. Pot merge la Cazanele Dunării, spre mănăstiri, spre cascada Bigăr.
    E plin de atracții turistice în zonă și e păcat să nu existe câte o ofertă de
    vizitare în fiecare zi.


    În stațiune, puteți
    parcurge o gamă largă de proceduri: magnetoterapie, termoterapie cu unde scurte
    și infraroșu, ultrasonoterapie și ultrasunete, electroterapie cu curenți,
    foarte eficientă la reducerea durerilor și în stimularea concentrației
    musculare, electrohidroterapie cu băi galvanice, aerosoli pentru tratarea afecțiunilor
    pulmonare, sinuzite și alergii, drenaj limfatic și kinetoterapie.


    Iată așadar o destinație
    de poveste pentru toată familia, care nu trebuie ratată.



  • Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa

    Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa

    Numeroase publicaţii turistice
    de prestigiu au inclus o cascadă din România în topul celor mai frumoase
    cascade din lume. Se află exact la jumătatea distanţei dintre Polul Nord şi
    Ecuator, în sud-vestul României, în judeţul Caraş Severin (sud-vestul României): cascada Bigăr. Vă invităm astăzi să
    explorăm zona, intrând în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa.
    Înfiinţat în anul 1990, Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa cuprinde zona
    sudică a Munţilor Aninei. Împreună cu Parcurile Naţionale Domogled-Valea Cernei
    şi Semenic-Cheile Caraşului, el formează tezaurul natural al judeţului
    Caraş-Severin, de altfel singurul judeţ ce are pe teritoriul său trei zone mari
    de conservare ecologică, de interes naţional.


    Acoperind aproape 37 de mii de
    hectare, Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa păstrează multe bogăţii
    naturale, etnologice şi culturale. Gheorghe Cifu, responsabil cu paza şi
    turismul în cadrul parcului, ne-a spus ce e frumos aici: Peisajul de suprafaţă din Parcul Naţional
    şi zona limitrofă este un peisaj natural carstic, foarte puţin afectat de
    intervenţia omului. Caracterul aparte al peisajului este dat de formaţiunile
    geomorfologice, de numeroasele văi, ape curgătoare, cascade, lacuri, dar şi de
    păduri semi-virgine.


    Odată ajunşi în Parcul Cheile
    Nerei-Beuşniţa există obiective pe care nu trebuie să le rataţi, după cum ne-a
    spus Gheorghe Cifu: În primul rând Cascada Bigăr, situată pe
    valea Minişului, la mijlocul distanţei dintre Oraviţa şi Bozovici, pe unde
    trece şi paralela de 45 de grade, Ochiul Beiului, Cascada Beuşniţa, Cascada
    Văioagă, tunelele săpate în stâncă, punţi suspendate şi, nu în ultimul rând,
    Cheile Nerei, care sunt cele mai lungi chei din ţară, de apoximativ 24 km.
    Cheile Nerei se străbat doar pe jos, cu rucsac, cort şi un pic de antrenament.
    Există nouă trasee omologate şi marcate, în Parcul Cheile Nerei, cel mai lung e
    străbaterea Cheilor, de 24 km. Pe perioada de weekend, când fluxul de turişti
    este mult mai mare, asigurăm permanenţă la punctele de acces, respectiv la
    Podul Bei, unde se dau şi informaţii suplimentare. Un tarif de vizitare al
    ariei protejate, de 5 lei de persoană. Vă aşteptăm să vizitaţi Parcul Naţional
    Cheile Nerei-Beuşniţa!


    Dintre activităţile care pot fi
    practicate aici, cele mai căutate sunt ecoturismul, drumeţiile pe poteci marcate,
    dar şi rafting pe râul Nera, alpinism pe trasee amenajate, cicloturism pe
    drumurile forestiere şi speologie în peşterile din parc, aceasta din urmă sub
    supravegherea rangerilor. Fotografierea şi filmarea florei şi faunei speciale
    se face cu acordul şi sub supravegherea personalului administratiei parcului.



    Şi pentru că în zonă există destul de puţine cabane,
    este recomandat să vă rezervaţi sejurul din timp, contactând administraţia
    parcului. Puteţi cumpăra excursii specifice, 4 zile de aventură ajungând la
    aproximativ 500 de lei de persoană (aproximativ 100 euro) şi includ transport
    şi ghid specializat.

  • Parcul Naţional Cheile Nerei

    Parcul Naţional Cheile Nerei

    Astăzi
    vă invităm într-o zonă spectaculoasă, în sud-vestul ţării, în Parcul Naţional
    Cheile Nerei, una dintre cele mai frumoase arii protejate din România.
    Rezervaţia Naturală Cheile Nerei – Beuşniţa a fost creată în anul 1943 pentru a proteja
    biodiversitatea, dar şi o serie de
    obiective turistice unice, precum cascada Bigăr, Lacul Dracului, Lacul Ochiul
    Beiului sau Cascada Beuşniţa. La Cheile Nerei, turistul se poate bucura de
    umbra celor mai reprezentative păduri seculare şi semi-virgine de fag din
    Europa. Şi pe culmile împădurite, care nu au altitudini prea mari, se găseşte o
    biodiversitate bogată. Aici se pot vedea peste 30 de specii de orhidee, iar
    prin crăpăturile pereţilor de calcar răsar tufe de liliac sălbatic, scumpie şi
    alte plante submediteraneene.


    Cel
    mai grandios loc al parcului îl reprezintă cheile Nerei. Pe o porţiune de
    aproximativ 20 de kilometri, râul Nera străbate un defileu îngust, spectaculos
    şi sălbatic, formând cele mai lungi chei din ţară. Aici, pereţii se înalţă până la 200 de metri,
    iar apa Nerei şi a afluenţilor săi a săpat si a format în roca calcaroasă
    numeroase lacuri, canioane, peşteri şi cascade impresionante.


    Şi
    cum zeci de mii de turişti vizitează în fiecare an zona Cheile Nerei,
    autorităţile vor s-o declare destinaţie de
    ecoturism. De la Raluca Peternel, cea care
    s-a ocupat de proiectul Cheile Nerei din partea organizaţiei WWF România
    am aflat cum a fost aleasă zona, în cadrul proiectului Sălbăticia din Carpati,
    bogăţie pentru oameni: Într-adevăr,zona este de poveste. E plină de legende, e plină de valori
    naturale, culturale, tradiţii, obiceiuri, avem o arie protejată şi păduri cu
    valoare ridicată de conservare, păduri propuse pentru UNESCO şi mai avem servicii care să răspundă nevoilor
    turiştilor. Avem servicii de cazare, de servire a mesei, dar şi de petrecere a
    timpului liber.Traseele
    turistice sunt toate marcate, omologate, sunt trecute pe o hartă care este
    disponibilă turiştilor şi e disponibil şi în pensiuni şi la Administratia
    parcului, dar şi în foarte multe puncte din destinaţii. E o hartă bogată în
    informaţii cu care nu ai cum să te pierzi.


    În Parcul Naţional Cheile
    Nerei, turiştii pot urma traseul către cascada Bigăr, o cascadă renumită pentru
    aspectul de cupolă, peste care se revarsă domol apa venită din peşterile
    subterane din munţi. O altă destinaţie turistică este Lacul Dracului, care se
    întinde pe o suprafaţă de 700 mp şi care s-a format prin prăbuşirea tavanului
    unei peşteri. Lacul Dracului are 9 metri adâncime, fiind cel mai adânc lac
    carstic din ţară. Situat într-o zonă sălbatică a parcului, Lacul Ochiul Beiului
    este un alt obiectiv turistic de interes. Acesta are forma unui crater, o
    adâncime de 3,6 m, iar apa este atât de limpede încât privitorii pot admira
    peştii înotând. La 20 de minute de Lacul Ochiul Beiului se află Cascada
    Beuşniţa, care măsoară are 15 m înălţime, este alcătuită din mai multe
    cascade mici şi este acoperită cu muşchi verde.


    Iar dacă zona Parcului
    Naţional Cheile Nerei va deveni destinaţie de ecoturism producătorii locali îşi vor putea vinde mai
    uşor produsele tradiţionale promovate şi la festivalurile internaţionale,
    precum răchia de Banat, vinul de Tirol, brânzeturi de toate felurile, gemuri şi
    dulceţuri din fructe de pădure sau produsele stupului: miere de salcâm, tei,
    polifloră sau propolis.



    Cu speranţa că veţi da curs invitaţiei noastre
    de a vizita Parcul Naţional Cheile Nerei, vă aşteptăm data viitoare cu o nouă
    destinaţie.

  • Zona Cheile Nerei, propusă ca destinaţie de ecoturism

    Zona Cheile Nerei, propusă ca destinaţie de ecoturism

    Parcul
    Naţional Cheile Nerei, situat în sud-vestul ţării, este una dintre cele mai
    frumoase arii protejate din România. Cel mai grandios loc al parcului îl
    reprezintă cheile Nerei. Pe o porţiune
    de aproximativ 20 de kilometri, râul Nera străbate un defileu îngust,
    spectaculos şi sălbatic, formând cele mai lungi chei din ţară. Aici, pereţii se înalţă până la 200 de metri,
    iar apa Nerei şi a afluenţilor săi a săpat si a format în roca calcaroasă
    numeroase lacuri, canioane, peşteri şi cascade impresionante. Zeci de mii de
    turişti vizitează în fiecare an zona Cheile Nerei, motiv pentru care
    autorităţile vor s-o declare ca
    destinaţie de ecoturism. Raluca Peternel s-a ocupat de proiectul Cheile
    Nerei din partea organizaţiei WWF România şi a declarat Zona
    Cheile Nerei, ca destinaţie ecoturistică, a fost propusă în urma unei selecţii
    făcută în toată zona Carpaţilor de sud-vest. Iniţiativa e una mai amplă
    şi face parte din cadrul unui proiect derulat de WWF România împreună cu câţiva
    parteneri. Proiectul se cheamă Sălbăticia din Carpati, bogăţie pentru oameni,
    iar pe partea de ecoturism au fost făcute câteva analize a zonelor cu potenţial
    turistic din toată zona Carpaţilor de sud-vest din ariile protejate. Cheile
    Nerei au fost alese, îndeplinind cel mai mare punctaj, pentru a fi
    propuse ca destinaţie ecoturistică. Zona este, într-adevăr, de poveste. E plină
    de legende, e plină de valori naturale, culturale, tradiţii, obiceiuri, avem o
    arie protejată şi păduri cu valoare ridicată de conservare, păduri propuse
    pentru UNESCO şi mai avem servicii care
    să răspundă nevoilor turiştilor. Avem servicii de cazare, de servire a mesei,
    dar şi de petrecere a timpului liber. Traseele turistice sunt
    toate marcate, omologate, sunt trecute pe o hartă care este disponibilă
    turiştilor şi e disponibilă şi în pensiuni şi la Administratia parcului, dar şi
    în foarte multe puncte din destinaţii. E o hartă bogată în informaţii cu care
    nu ai cum să te pierzi.


    Rezervaţia Naturală Cheile Nerei -
    Beuşniţa a fost creată în anul 1943 pentru a proteja biodiversitatea
    terestră şi acvatică, dar şi o serie de obiectivele peisagistice, unele
    menţionate chiar în topuri naţionale şi internaţionale de atracţii turistice
    unice. De exemplu, cascada Bigăr, unică în lume, are un aspect de cupolă peste
    care se revarsă lin apa venită din peşterile subterane din munţi. Lacul
    Dracului este una dintre cele mai interesante ape stătătoare din zonă. S-a
    format prin prăbuşirea tavanului unei peşteri şi se întinde pe o suprafaţă de
    700 mp. Are 9 metri adâncime, fiind cel mai adânc lac carstic din ţară.
    Situat într-o zonă sălbatică a parcului, Lacul Ochiul Beiului are forma unui
    crater şi o adâncime de 3,6 m. Are o culoare albastră iar apa este atât de
    limpede încât privitorii pot admira peştii înotând. La 20 de minute de Lacul
    Ochiul Beiului se află Cascada Beuşniţa alcătuită din mai multe
    cascade mici, are 15 m înălţime şi este acoperită cu muşchi verde.


    La Cheile Nerei găsim cele mai reprezentative păduri seculare şi
    semi-virgine
    de fag din Europa. Culmile împădurite nu au altitudini prea mari, dar găsim o
    biodiversitate bogată. Aici vegetează peste 30 de specii de orhidee, iar pe
    pereţii de calcar se caţăra o vegetaţie abundentă, prin crăpături sunt
    tufe de liliac sălbatic, scumpie şi alte plante submediteraneene. Călin Uruci,
    biolog la Administraţia parcului, ne-a spus: Legat de biodiversitate,
    pe râul Nera există unele specii rare relicte terţiare cum ar fi o specie de
    melc acvatic dungat sau peştele numit fâsa mare, (Cobitis elongata) care se
    găseste doar pe acest râu. Legat de făgetele de pe platourile calcaroase, de pe
    versanţii Nerei, suntem în curs de nominalizare a unui sit UNESCO, aici fiind
    unele dintre cele mai reprezentative păduri seculare şi semi-virgine de
    fag din Europa. Numeroase specii protejate de nevertebrate îşi găsesc aici adăpostul care depinde de existenţa arborilor bătrâni
    şi de cantităţile însemnate de lemn mort, ajutând astfel la regenerarea
    elementelor în cadrul ecosistemelor forestiere. Practic, într-un arbore mort
    este mai multă viaţă, ca număr de specii care se adăpostesc acolo, decât
    într-unul tânăr. Cu cât arborele este mai bătrân, cu atât este mai valoros din
    punct de vedere al biodiversităţii. O altă caracteristică a parcului este dată
    de influenţele submediteraneene şi a reliefului carstic, ceea ce face ca în
    această zonă să fie prezente vipera cu corn sau chiar specii emblematice pentru
    parc, care se regăsesc pe sigla Parcului naţional, cum ar fi scorpionul
    carpatin.


    Zona
    Cheilor Nerei adăposteşte şi multe specii de păsări, mamifere, iar în apele
    curate, limpezi şi nepoluate întâlnim şi specii de peşti răpitori.
    Călin Uruci: Dintre păsări avem efective însemnate de şoim călător, mai bine de trei
    sferturi din speciile de păsări răpitoare de zi din ţară, 9 specii de
    ciocănitori din cele 10 care se găsesc în ţară. Avem şi specii rare protejate
    la nivel european: caprimurgul, presura de grădină sau dumbrăveanca. In total
    sunt peste 140 de specii de păsări inventariate în zona ariei de
    protecţie specială avifaunistică. La nivelul cursurilor de apă avem destul de
    multe perechi de pescăraş albastru, una dintre cele mai frumoase păsări din
    Romania, cei care merg cu barca pe râul Nera au ocazia să o vadă zburând de-a
    lungul râului în lunile de vară. Ca mamifere avem o populaţie bine reprezentată
    de râşi, dar şi câteva haite de lupi. Ursul se observă mai rar, este doar în
    trecere prin zona. Pentru că apa este elementul cel mai important, în acest
    parc avem o populaţie bine reprezentată de vidre.


    Această zonă propusă pentru a deveni o destinaţie de ecoturism va
    avea de câştigat prin dezvoltarea comunităţilor locale.
    Producătorii îşi vor putea vinde mai
    uşor produsele tradiţionale promovate şi la festivalurile internaţionale: răchia de Banat, vinul de Tirol, brânzeturi de
    toate felurile, gemuri şi dulceţuri din fucte de pădure sau produsele stupului:
    miere de salcâm, tei, polifloră sau propolis.

  • Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa

    Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa

    Vă învităm astăzi să descoperiţi
    o zonă mai sălbatică, ferită de ochii iscoditori ai civilizaţiei: Parcul
    Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa. Înfiinţat în anul 1990, Parcul Naţional Cheile
    Nerei-Beuşniţa cuprinde zona sudică a Munţilor Aninei, din judeţul
    Caraş-Severin (din sud-vestul României). Împreună cu Parcurile Naţionale
    Domogled-Valea Cernei şi Semenic-Cheile Caraşului, el formează tezaurul natural
    al judeţului Caraş-Severin, de altfel singurul judeţ ce are pe teritoriul său
    trei zone mari de conservare ecologică, de interes naţional.


    Acoperind aproape 37 de mii de
    hectare, Parcul păstrează multe bogăţii naturale, etnologice şi culturale.
    Gheorghe Cifu, responsabil cu paza şi turismul în cadrul Parcului naţional
    Cheile Nerei-Beuşniţa, ne-a spus ce putem găsi aici: Peisajul de suprafaţă din Parcul Naţional
    şi zona limitrofă este un peisaj natural carstic, foarte puţin afectat de
    intervenţia omului. Caracterul aparte al peisajului este dat de formaţiunile
    geomorfologice, de numeroasele văi, ape curgătoare, cascade, lacuri, dar şi de
    păduri semi-virgine.


    L-am întrebat pe Gheorghe Cifu
    care sunt obiectivele obligatoriu de vizitat în Parcul Cheile Nerei-Beuşniţa::În primul rând Cascada Bigăr, situată pe valea Minişului, la mijlocul
    distanţei dintre Oraviţa şi Bozovici, pe unde trece şi paralela de 45 de grade,
    Ochiul Beiului, Cascada Beuşniţa, Cascada Văioagă, tunelele săpate în stâncă,
    punţi suspendate şi, nu în ultimul rând, Cheile Nerei, care sunt cele mai lungi
    chei din ţară, de apoximativ 24 km. Cheile Nerei se străbat doar pe jos, cu
    rucsac, cort şi un pic de antrenament. Există nouă trasee omologate şi marcate,
    în Parcul Cheile Nerei, cel mai lung e străbaterea Cheilor, de 24 km. Pe
    perioada de weekend, când fluxul de turişti este mult mai mare, asigurăm
    permanenţă la punctele de acces, respectiv la Podul Bei, unde se dau şi informaţii
    suplimentare. Un tarif de vizitare al ariei protejate, de 5 lei de persoană. Vă
    aşteptăm să vizitaţi Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa!



    În Rezervaţia Cheile Nerei-Beuşniţa se găseşte şi
    Lacul Dracului, unicul lac carstic din România, apărut ca urmare a prăbuşirii
    unui tavan de peşteră. Apele lui clare, cu adâncimea de aproximativ 12 m, lasă
    să se vadă bancuri negre de peşti, pietre ascuţite şi crengi uitate de vreme.
    Dintre activităţile care pot fi practicate aici, cele mai căutate sunt ecoturismul,
    drumeţiile pe poteci marcate, dar şi rafting pe râul Nera, alpinism pe trasee
    amenajate, cicloturism pe drumurile forestiere şi speologie în peşterile din
    parc, aceasta din urmă sub supravegherea rangerilor. Fotografierea şi filmarea
    florei şi faunei speciale se face cu acordul şi sub supravegherea personalului
    administratiei parcului. Şi pentru că în zonă există destul de puţine cabane,
    este recomandat să vă rezervaţi sejurul din timp, contactând administraţia
    parcului.