La Castelul Cantacuzino din Bușteni a fost vernisată expoziția sculptorului florentin Giorgio Butini, intitulată “Il Mito”. Cu aceasta ocazie, celebrul artist italian a donat domeniului Cantacuzino lucrarea “Icar” , sculptură monumentală în marmură de Carrara inspirată din mitologia greacă. Expoziția se află sub patronajul Ambasadei Italiei la București și a Institutului Cultural Italian
Expoziția România — 100 de artiști, 100 de ani de creație”, colecția av. George Șerban este găzduită în Galeria de Artă a Castelului Cantacuzino din Bușteni. Între 9 iunie şi 9 august 2023, vizitatorii pot admira numeroase lucrări de pictură, gravură și sculptură realizate de 100 de artiști români de renume de-a lungul unui secol, în perioada 1900-2000.
A fost pentru mine, în calitate de colecționar, o mare bucurie și o oportunitate de a pune pe simeze și de a prezenta publicului peste 100 de lucrări de desen, acuarelă, litografie, gravură, tehnică mixtă, realizate de artiști români de-a lungul secolului al XX-lea. Expoziția și prezentul catalog au fost structurate în două perioade principale: 1900-1950, 1950-2000. Un capitol special este dedicat artiștilor care formează “Școala Kazar”. Am în colecția mea câteva sute de lucrări realizate de artiștii acestei școli, am avut nenumărate întâlniri și discuții cu mulți dintre ei și am fost convins că, pornind de la numitorul lor comun, profesorul Vasile Kazar, și de la respectul pe care foștii săi studenți i-l poartă, putem vorbi de o adevărată școală de grafică românească, <<Școala Kazar, a declarat avocatul George Șerban, proprietarul colecției de artă.
Proiectul expozițional “România — 100 de artiști, 100 de ani de creație” prezintă numeroase lucrări realizate prin diferite tehnici de către artiști români de renume, între care Constantin Brâncuși, Nicolae Tonitza, Theodor Aman, Octavian Smigelschi, Samuel Mützner, Hedda Sterne, Nicolae Tonitza, Aurel Cojan, Geta Brătescu, Marcel Chirnoagă, Horia Bernea, Ștefan Câlția, Victor Brauner, Sorin Ilfoveanu, Florin Mitroi, Alin Gheorghiu, Horia Damian.
O secțiune a expoziției este dedicată reprezentanților graficii românești din Școala Kazar, precum Vasile Kazar, Ion State, Mircia Dumitrescu, Johanna Kovacs, Nicolae Săftoiu, Harry Guttman, Dan Erceanu, Ion Panaitescu ș.a.
Veniți la Castelul Cantacuzino din Bușteni pentru a descoperi un altfel de secol XX, narat cu ajutorul penelului și măiestriei artistice. Expoziția combină diverse curente artistice specifice secolului extremelor: academism, simbolism, avangardism, art nouveau, modernism etc. De la desen în cărbune la tuș, de la acuarelă la grafică și litografie, de la pictură la sculptură, expoziția vine în fața iubitorilor de artă cu lucrări realizate în decursul unui secol. Lucrările ilustrează teme diverse și reprezentative pentru pictura românească a timpului: peisaje, natură statică, portrete, dar și lucrări de avangardă. Toate pentru a evidenția geniul artistic românesc, demersul continuu între tradiționalism și inovație, fiecare artist punându-și amprenta asupra modului de interpretare a temei, coloritului sau luminii. Expoziția se constituie ca un important eveniment de restituire a unora dintre artiștii români, dar și de promovare a celor din ultima jumătate a secolului XX, a afirmat dr. Alexandru Constantin Chituță, curator şi manager interimar al Muzeului Național Brukenthal.
Astăzi vă invităm într-o localitate de
munte, aflată la aproximativ 150 km de Bucureşti, Poiana Ţapului. Deşi pe parcursul
istoriei locul a fost în componenţa mai multor comune, de atunci, din zonă, Sinaia,
Predeal, Buşteni, dar şi comună de sine stătătoare, de la jumătatea secolului
trecut este o localitate componentă a orașului Bușteni din județul Prahova. Poiana
Ţapului se află pe valea Prahovei, la sud de localitatea principală a orașului.
Poiana Țapului este o mică stațiune cu un
climat tonic-stimulant și un aer care recomandă zona pentru odihnă, recreere,
tratarea anxietății și oboselii fizice și intelectuale. Silviu Vasiliu este
proprietar al unei pensiuni din zonă şi ne-a lansat o invitaţie: Poiana Ţapului, tărâm de basm,
plin de păduri virgine, superbe peisaje, locul de unde poţi pleca într-o
călătorie de vis către Cascada Urlătoarea, poţi vizita, de asemenea, domeniile
Palatului Cantacuzino, un palat care a rămas foarte bine conservat şi foarte frumos.
Totodată, te poţi aventura într-o călătorie către păstrăvăria naturală. (pentru Română: Tot acolo poţi găsi şi
gara, din Poiana Ţapului, un loc în care s-a filmat memorabila scenă cu Dem
Rădulescu şi Vasilica Tastaman, din Asta seară dansăm în familie. Vă
aşteptăm la Poiana Ţapului!
Halta Poiana Țapului este o gară unică în
Prahova, datorită stilului arhitectural, de inspirație germană. Zona este
renumită și pentru faptul că regele Ferdinand avea o reședință aici, undeva pe
șoseaua națională, ascunsă într-o mică pădure. Un alt aspect ce leagă stațiunea
de Casa Regală îl constituie faptul că aici este mormântul doctorului Wilhelm
Kremitz, medicul personal al regelui Ferdinand, mai exact în parcul de aici.
De aici se poate pleca în unele dintre
cele mai frumoase trasee turistice, dar și cele mai frecventate, spre Cascada
Urlătoarea, de exemplu: un drum forestier, marcat cu punct albastru, ce poate
fi parcurs într-o oră. Un alt traseu, care pornește de la finalul străzii Mihai
Bravu, pleacă spre Poiana Stânii, unde se ajunge după aproximativ 2 ore de
urcat prin pădure. Poiana Stânii este locul unde Regele Carol I şi Regina Maria
obişnuiau să se plimbe sau să organizeze petreceri câmpeneşti. Continuând urcarea
încă vreo 15 minute, se poate ajunge până la punctul de belvedere denumit Stâncile
Franz Josef. De aici poate fi admirată panorama superbă asupra Văii Prahovei.
Se spune ca Regele Carol I l-a adus aici pe împăratul Austro-Ungariei care a rămas
uluit de frumuseţea Carpaţilor. De aici se poate continua urcarea către platoul
Bucegilor şi se poate ajunge și la Cabana Piatra Arsă, sau se poate coborî
către Sinaia pe Poteca Regală, ajungând în Valea Pleşului.
Invitaţia a fost lansată! Până data
viitoare vă dorim drum bun şi vreme frumoasă!
Bun-găsit la
prima ediție a rubricii noastre din acest an! Ajungem azi în stațiunea Bușteni,
situată pe Valea Prahovei, la doar două ore de București. Denumirea
binemeritată de Poartă a Bucegilor, primită de această stațiune, vine de la
faptul că de aici se poate cunoaște îndeaproape muntele pe nu mai puțin de 200
de trasee. În această așezare liniștită, de la poalele munților, veți remarca
printr-o simplă plimbare casele și vilele cu arhitectură rustică. Acestea au
cerdac prevăzut cu stâlpi care susțin arcade în stil brâncovenesc și scări de
acces create din piatră. Cel mai mare și valoros monument al stațiunii, unic in
România, este Crucea Eroilor Neamului, construită între anii 1926-1927, prin
grija Majestăţii Sale, Regina Maria și amplasată la cota de 2.291 metri. Crucea
este executată din oțel și are dimensiuni impresionante: înălțimea de 48 metri și
lățimea de 14 metri.
Cristian Achim lucrează
la centrul de informare turistică al stațiunii și este pasionat de promovarea
locurilor care-i sunt atât de tragi. Stațiunea Bușteni este
una dintre vechile stațiuni turistice românești, situate pe Valea Prahovei.
Dispune de o largă varietate de unități de cazare, foarte multe unități de
alimentație publică și de o ofertă turistică bogată pentru sporturi de iarnă,
dar și de vară. Avem o pârtie de schi de aproximativ 900 de metri lungime, cu o
diferență de nivel de 300 de metri, unde se pot practica schiul, snowboardul și
săniușul.
Stațiunea Bușteni
rămâne animată chiar și acum, după sărbătorile de iarnă. În
principiu, până în acest moment, se stabilise evenimentul Zilele orașului
Bușteni în perioada 1-7 februarie, însă, în ultimul timp, evenimentul a fost
decalat cu două săptămâni înainte sau două săptămâni după, din cauza timpului
care se încălzește în acea perioadă. Însă, tot pe tot parcursul perioadei de
iarnă, până aproape de luna aprilie, în fiecare săptămână, la domeniul schiabil
Kalinderu, sunt concerte pe o scenă amenajată acolo. Casa de Cultură din orașul
Bușteni pune la dispoziția turiștilor un program variat de spectacole și teatre.
Se pot vizita, bineînțeles, și muzeele clasice Castelul Cantacuzino și Muzeul Cezar
Petrescu. Bineînțeles Bușteniul este în centrul Văii Prahovei, iar de aici se
ajunge foarte ușor și în celelalte stațiuni turistice, Sinaia și Azuga.
În Bușteni, veți
fi cu siguranță impresionați de Castelul Cantacuzino. Acesta a fost construit
în anul 1911 și are o istorie bogată. Poate fi vizitat în fiecare zi a
săptămânii, începând cu ora 10.00, iar în interior veți putea vedea și o
galerie de artă și o expoziție de sculptură. Mai mult decât atât, imagini ale
castelului au ajuns în toată lumea, după ce regizorul Tim Burton l-a ales în
2022 pentru o nouă franciză a filmului Familia Addams. Toate aceste informații
și multe altele le veți obține chiar de la Cristian Achim, la centrul de
informare turistică. Centrul de informare turistică este
situat lângă gara din orașul Bușteni, lângă Primăria Bușteni. Este deschis
publicului de luni până vineri între orele 8-16 și se pun la dispoziție cam
toate informațiile necesare despre cazare, alimentație publică, trasee
turistice. Se distribuie gratuit, hărți, pliante și broșuri. Toți turiștii
rămân impresionați de peisaj și de bunătatea oamenilor.
Invitația a fost
lansată. Vă așteptăm și data viitoare cu o nouă destinație! Până atunci, drum
bun și vreme frumoasă!
La
Galeria de Artă a Castelului Cantacuzino din Bușteni a fost vernisată expoziția
Goya &Dali. Controversials, un proiect rar în spațiul cultural european dedicat celor doi mari artiști spanioli. Vizitatorii pot admira
peste 100 de lucrări de gravură și litografii semnate de Francisco de Goya,
respectiv Salvador Dali din colecția de artă europeană privată George Șerban.
Cu: George Serban – colecționar, Alexandru
Constantin Chituță – curator, manager interimar al Muzeului Național
Brukenthal, Cristina Ploscaru – marketing.
Astăzi rămâne să ne bucurăm de culorile
toamnei, într-o atmosferă montană. Mergem la doar 135 de kilometri de
Bucureşti, în staţiunea Buşteni, de la poalele Munţilor Bucegi, o zonă ce s-a
dezvoltat spre sfârşitul secolului al 18-lea, după înfiinţarea Mănăstirii
Sinaia. Atunci au apărut localităţile Buşteni, Poiana Ţapului, Azuga, Predeal,
devenite mai târziu staţiunile de pe Valea Prahovei.
Staţiunea Buşteni se găseşte la poalele
muntelui Caraiman, de unde stă drept pavăză, din 1928, Crucea Eroilor Neamului,
construită sub îndrumarea Reginei Maria, în perioada 1926 – 1928, în memoria
eroilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial. Este o cruce înaltă de 25 de
metri, ridicată la altitudinea de 2.300 de metri, vizibilă şi din staţiunile
alăturate.
Din Buşteni, turiştii au acces la trasee
montane marcate, pentru toate aspiraţiile. Pentru cei ce doresc plimbări pe
munte, dar fără solicitare prea mare, Buşteniul oferă trasee de maxim 2 ore, cum ar fi cel către Cascada
Urlătoarea. Cei mai experimentaţi pot porni în trasee de 4-5 ore, cum ar fi
cele către Cantonul Jepi şi Cabana Piatra Arsă, Cabana Caraiman, Cabana Babele,
Hotel Peştera, cu peste 1000 m diferenţă de nivel. Pe Platoul Bucegi se ajunge
foarte uşor, cu telecabina din staţiunea Buşteni. Aici, la 2400 metri
altitudine, se întâlnește climatul alpin, cu temperaturi în medie de 2-6° Celsius și vânt puternic. În Bucegi
vremea se poate schimba foarte repede, existând chiar zile în care cel puțin
trei anotimpuri sunt prezente în timp relativ scurt. Platoul Bucegi este preferatul amatorilor de drumeţii, el fiind
cunoscut în special pentru megaliţii numiţi Babele şi Sfinxul. Odată ajunşi pe platou
există posibilitatea de a continua excursia pe celălalt versant, cu o a doua
telecabină: Babele – Peştera. Astfel, se pot organiza excursii de o zi pe valea
superioară a Ialomiţei.
Buşteniul este renumit şi pentru pârtiile
de schi, ce o fac o staţiune mai populară iarna. În plus, de câţiva ani, la
baza pârtiei Kalinderu, a fost creat un Fun Park, dotat şi cu instalaţie de
iluminat, care oferă de la posibilitatea practicării schiului şi pe timp de
vară, până la tiroliană, tras cu arcul, tubing (coborârea unei pârtii ca cea de
bob, pe colac gonflabil) şi o sanie ce urmează un tobogan cu o lungime de 500
metri.
În staţiune, vă puteţi opri la mai multe
obiective turistice, unul dintre cele mai atractive fiind Castelul Cantacuzino.
Înconjurat de un parc care se întinde pe trei hectare şi jumătate, castelul
este un monument de arhitectură neoromânească, opera lui Grigore Cerchez.
Castelul dispune de o bogată colecţie de vitralii de început de secol 20,
lucrate la Veneţia. De asemenea, deţine o colecţie unică de heraldică, blazoane
şi scuturi aparţinând marilor familii boiereşti din Valahia şi Moldova. Un alt
punct de atracţie îl reprezintă fântânile arteziene, precum şi bisericuţa din
parcul castelului.
Peste 100 de stampe japoneze înfățișând scene și
actori din teatrul Kabuki, sunt expuse la Castelul Cantacuzino din Bușteni în
expoziția Kabuki – colecția Ukiyo-e av. George Șerban. Vizitatorii pot
descoperi în Galeria de Artă a muzeului și celebra poveste a celor 47 de ronin,
adaptată în nenumărate spectacole de teatru japonez kabuki.
Astăzi vom vizita
un castel care este din punct de vedere arhitectural în topul castelelor din
România. Se află în stațiunea montană Buşteni, iar construcţia lui a început
acum mai bine de un secol.
Diana Pârvulescu, ofițer relații publice la Castelul
Cantacuzino, spune că minunata construcție a apărut la cererea prințului Grigore
Cantacuzino, iar lucrările au durat zece ani: din 1901 până în 1911. Acesta se află pe fosta proprietate a unei case de vânătoare, care
aparținea tot familiei Cantacuzino. Familia, în drum spre Brașov, se oprea aici
pentru o scurtă vânătoare. Arhitectul castelului este Grigore Cerchez, cel care
a proiectat și clădirea Universității de Arhitectură din București. Astfel,
castelul este o minunăție arhitecturală cu piatră cioplită și cu un stil
neoromânesc omniprezent. Turiștii care ne vor vizita vor observa, după ce vor
intra pe porțile imense din fier forjat, că pe partea stângă se ridică
minunații și impunătorii Munți Bucegi. Aceștia pot fi admirați și la o cafea,
pe terasa noastră. Oaspeții noștri se vor bucura de întregul domeniu, unde avem
fântâni arteziene și o grotă construită tot prin anii 1900.
Turiștii se pot
plimba pe aleile pietruite ale domeniului, se pot opri să facă poze la fântâni
și pot merge să vadă sculpturile aduse în parcul castelului în 2018. Diana
Pârvulescu. În momentul acesta, sunt peste 30 de
sculpturi care au rămas expuse în curtea noastră. După această plimbare, se
poate merge în curtea interioară, unde se poate intra în turnul de vânătoare,
de unde se observă întregul domeniu, munții, parcul de aventură. Apoi, se poate începe turul. Punctul de
pornire este în partea de jos a castelului, unde, în vechile timpuri, familia Cantacuzino
ținea dineuri, serate muzicale. Chiar și George Enescu a cântat pe mica scenă din sala de bal a Castelului
Cantacuzino. Turul durează în jur de 35 de
minute și, la cerere, se poate desfășura în engleză, franceză, în
funcție de naționalitatea turiștilor. Oaspeții noștri vor urca apoi să vadă fostele dormitoare ale
familiei Cantacuzino. Acestea au fost transformate din 2015 într-o galerie de
artă. În fiecare an, avem trei, patru expoziții aici. În perioada comunistă,
din păcate, a dispărut mobila din castel, iar acum am organizat o expoziție,
Detaliu Neoromânesc, prin care am adus obiecte de mobilier care recreează
acea perioadă: mese, scaune, covoare.
În primul rând, vizitatorii
au fost impresionați de munții care se văd atât de bine de pe domeniu, spune Diana
Pârvulescu, ofițer relații publice la Castelul Cantacuzino. Apoi, un lucru care atrage atenția tuturor turiștilor care ne trec
pragul este sala de bal, unde toate geamurile sunt vitralii și unde avem o
colecție heraldică unică în România, care prezintă blazoanele familiei
Cantacuzino. Aceasta e într-adevăr menită să atragă atenția și, de aici, și
curiozitatea turiștilor să afle cine a fost Grigore Cantacuzino, cum a apărut
castelul. De obicei, ghidul nostru povestește minunata legendă prin care prințul Grigore Cantacuzino a vrut
să pietruiască aleea de la intrarea în curtea castelului cu monede de argint,
pentru a-și arăta bogăția. I se spunea Nababul, întrucât avea o avere
colosală, din care a construit acest castel, dar și Palatul Cantacuzino de pe
Calea Victoriei, din București, unde acum este Muzeul George Enescu și Palatul
de la Florești, care, din păcate, acum se află în ruină.
Castelul Cantacuzino are o suprafaţă construită de
3148 de metri pătraţi, iar în parcul care-l înconjoară, veți admira mai mult de
15.000 flori proaspăt plantate pe o suprafață de 60.000 mp.
În ultimii ani, interesul pentru
vechile reședințe nobiliare din România a crescut. Fie că e vorba de numărul
din ce în ce mai mare de curioși ce pleacă să străbată satele în căutare de
vechi conace sau de antreprenori care încep aventura de a readuce astfel de
clădiri la frumusețea de altădată, se poate observa un curent din ce în ce mai
amplu de redescoperire a reședințelor nobiliare extraurbane. Există în România
peste 300 de astfel de monumente, aflate pe lista monumentelor de patrimoniu. Dintre
acestea, vom încerca să ajungem la câteva castele mai puțin promovate sau
cunoscute.
În primul rând,
foarte aproape de București, avem palatul de la Florești, de lângă Ploiești,
spune Irina Leca, istoric de artă. A fost construit de nababul Cantacuzino,
după planurile lui Ion Berindei. Este un frumos exemplu de arhitectură de
început de secol XX, care, deși azi e în ruină, este un obiectiv cât se poate
de pitoresc și cât se poate de viu. Proprietarii actuali încearcă să-l
revitalizeze și organizează acolo foarte multe evenimente culturale, cel mai
important fiind concursul hipic Kapatia Horse Trials.
În estul
României, puteți vizita Castelul Sturdza, de la Miclăușeni. Acesta vorbește
despre istoria familiei nobiliare Sturdza. Sebastian Marcoci, ghidul
castelului.
Aici e o poveste frumoasă. George Sturdza și
Maria Ghica, construiesc un castel, pe structura vechiului conac, în stil
neogotic. Este un lucru deosebit pentru zona noastră. Construcția a durat circa
24 de ani. El este pictat la interior în stil art nouveau. Maria Ghica se naște
la Istanbul. Acolo învață să picteze miniaturi. Tot acolo a învățat și limba
engleză și s-a căsătorit în 1869 cu George Sturdza. După nuntă, cei doi întreprind
o călătorie în Occident, prin Germania, Franța și Austria. La întoarcere decid
să transforme conacul lor în castelul Miclăușeni.
Domeniul familiei Sturdza are
trei componente esențiale: un parc dendrologic de 30 de hectare, mănăstirea și
castelul. Avem componenta spirituală, cea culturală și cea naturală. Noi am
continuat cumva dorința familiei Sturdza de a crea aici evenimente culturale și
educative. Unele dintre anexe au fost transformate în pensiune, având cam 50 de
locuri de cazare. În castel avem o
maximă. Acolo unde este liniște și pace, domnește armonia. Cam asta caută
turiștii străini la noi, în România.
Ne
continuăm călătoria alături de Irina Leca, istoric de artă, și ajungem la Castelul
Cuza de la Ruginoasa, aflat la scurtă distanță de Miclăușeni.
Este, la fel, un exemplu frumos de arhitectură neogotică, într-un parc
dendrologic superb, un castel restaurat de curând, care adăpostește Muzeul
Cuza. Aici, vizitatorii pot afla mai multe despre istoria domnitorului român și,
mai ales, despre Elena Cuza, cea care a locuit în castel. Trecând ușor spre
Transilvania, ne vom opri la 30 de km de Sighișoara, unde găsim castelul din
Criș. Istoria acestuia începe în secolul al XV-lea, conform arheologilor, un
exemplu superb de arhitectură renascentistă.
Este unul dintre cele mai
autentice și pitorești care se găsesc acum în Transilvania. Deși nu este
cunoscut de către publicul larg, este deschis turiștilor de foarte multă vreme și
se află în plin proces de restaurare. Este și acesta administrat de o fundație
care oferă tururi ghidate dezvăluind istoria castelului, dar și a satului
săsesc în care se află acesta.
Avem în România
câteva zeci de castele reprezentative, însă lista este mult mai mare. Irina Leca.
Vorbim de Bran, Peleș, Pelișor, castelul Cantacuzino de la Bușteni. Topul
este destul de mare, iar un circuit al acestor obiective ar fi cât se poate de
fezabil și de atrăgător. De asemenea, foarte interesant este că, așa cum
francezii au și ei Valea Loarei, avem și noi două cursuri de apă, care au în
stânga și în dreapta lor o salbă întreagă de castele.
Pe Valea Mureșului, de la
Toplița până la ieșirea din țară, există zeci de castele, unele se pot vizita și
sunt foarte frumoase, altele sunt în stare mai puțin bună. Peste Carpați, avem
Valea Trotușului. La Dărmănești, Dofteana, Comănești, există foste reședințe
nobiliare cât se poate de pitorești și foarte interesante.
Faptul
că în partea central-nordică a României, în județul Mureș, veți găsi multe
castele de poveste ne este confirmat și
de Sanda Vițelar, consilier de comunicare și mass media la Consiliul Județean.
La 13 km de Sighișoara, vă așteaptă satul tipic săsesc Criș, unde se
află castelul Bethlen, reprezentativ pentru stilul renașterii transilvane,
construit între secolele XIV și XVIII. Dar puteți porni și
către Valea Gurghiului și pitorescul castel de vânătoare de la Lăpușna. Dacă
alegeți Valea Mureșului, în localitatea Brâncovenești, vă așteaptă Castelul
Kemény, construit de familia cu același nume, aproape de DN 15 Reghin-Toplița.
Județul Mureș este renumit pentru castelele și conacele de odinioară. Multe
dintre ele se află în stadiul de renovare, dar oferă posibilități de a petrece
timpul liber. În zona de câmpie, spre Cluj Napoca, putem face un popas la un
alt castel important, la Zau de Câmpie, castelul Ugron, cunoscut și sub numele
de Castelul Calendar. Are 365 de ferestre, patru turnuri, la fel ca numărul anotimpurilor,
52 de camere, câte sunt săptămânile dintr-un an, 7 terase, cât zilele
săptămânii și 12 holuri, care reprezintă lunile anului. Aici puteți găsi o
poveste de dragoste sub semnul căreia a și fost construit castelul, o dragoste
neîmplinită între proprietarul castelului și o prințesă rusă.
Cei care nu au mult timp la dispoziție pot vizita
castelele reprezentative ale României, cum ar fi Peleș, Pelișor, Bran sau
Corvinilor. Însă, dacă aveți mai mult timp la dispoziție, puteți accesa site-ul
monumenteuitate.org, o platformă vastă, cu foarte multe caracteristici și
foarte utilă, de cercetare și popularizare a reședințelor nobiliare extraurbane.
Veți găsi o listă interesantă cu castele mai puțin promovate.
Astăzi deschidem poarta munților Bucegi printr-o vizită în orașul Bușteni, situat pe Valea Prahovei, la doar două ore de București. Denumirea binemeritată de Poartă a Bucegilor primită de această stațiune vine de la faptul că de aici se poate cunoaște îndeaproape muntele pe nu mai puțin de 200 de trasee. În această așezare liniștită de la poalele munților, veți remarca printr-o simplă plimbare casele și vilele cu arhitectură rustică. Acestea au cerdac prevăzut cu stâlpi care susțin arcade în stil brâncovenesc și scări de acces create din piatră.
Mihai Colesi, coordonator al Centrului de Informare și Promovare Turistică, spune că stațiunea Bușteni este o stațiune de marcă în privința turismului montan prin prisma localizării și a cadrului natural deosebit. “Peisajele sunt inedite, masivul Caraiman e spectaculos și avem câteva obiective consacrate: Sfinxul, Babele, Crucea din vârful masivului. Climatul permite valorificarea acestor obiective pe tot parcursul anului, dar și practicarea sporturilor de iarnă și de vară. Tocmai de aceea, stațiunea se numește Poarta Bucegilor. Pârtiile noastre, Kalinderu I și II, sunt deservite de un scaun debraiabil, cu o capacitate de 1.200 de locuri pe oră. Lângă pârtii avem și un parc de distracție pentru toate vârstele, cu pârtie pentru începători. De asemenea, la stația superioară a pârtiei Kalinderu se află și o pistă specială pentru sănii care dispune de toate măsurile de protecție pentru a preveni toate evenimentele neplăcute. Sunt opt centre de închiriere echipament sportiv la baza pârtiilor. Acestea oferă echipament complet și pentru snowboard, pentru skiboard, dar, bineînțeles, și echipament complet pentru schiorii începători și avansați.”
Cel mai mare și valoros monument al stațiunii, unic in țară, este Crucea Eroilor Neamului, construit între anii 1926-1927, prin grija Majestății Sale, Regina Maria și amplasată la cota de 2291 metri. Crucea este executată din oțel, așezată pe un soclu din beton armat. Dimensiunile monumentului sunt impresionante, având înălțimea de 48 metri și lățimea de 14 metri. Noaptea când este senin, iar becurile care luminează monumentul sunt aprinse, turiștii au parte de o imagine deosebită. Această priveliște vă poate delecta în orice anotimp, fiindcă am putea spune despre Bușteni că este stațiunea tuturor anotimpurilor și a tuturor categoriilor de turiști. Mihai Colesi. “În afară de turismul sportiv și de agrement, acordăm o mare atenție petrecerii timpului liber prin crearea de soluții alternative. În timpul verii, le propunem turiștilor zboruri cu parapanta, paintball și escaladă pe uscat. De asemenea, avem turismul cultural și religios. În Bușteni, avem Centrul Cultural “Aurel Stroe”, care organizează pe tot parcursul anului spectacole de teatru și diverse manifestări culturale. În plus, mănăstirea Caraiaman a devenit un mare punct de atracție. Biserica Domnească și Castelul Cantacuzino sunt alte două puncte de interes. Recomandăm o vizită și la Muzeul Cezar Petrescu.”
Tot mai mulți au fost cei care au ales să-și petreacă vacanța în stațiunea Bușteni. Succesul recent se datorează investițiilor în infrastructură, în modernizarea orașului, în reabilitarea monumentelor, dar și evenimentelor organizate. Mihai Colesi, coordonator al Centrului de Informare și Promovare Turistică. “Pot spune cu bucurie că, în ultimii trei ani, numărul turiștilor străini a crescut constant. Mai nou, au început să vină turiști din țările nordice, dar fluxul turiștilor continuă din Israel, Italia, Franța. Au descoperit frumusețile zonei. Au fost încântați de peisaj și au spus că le pare rău că nu am știut să ne facem cunoscuți mai bine până acum. Centrul de Informare și Promovare Turistică oferă hărți pentru oraș, pentru traseele montane. Ultimele hărți le-am creat cu coordonate GPS, însă, bineînțeles, avem și ghizi care stau la dispoziția turiștilor. Turiștii au fost foarte încântați, fiindcă în luna februarie, în ultimii ani, am organizat și Cupa Mondială de Escaladă pe Gheață. Zilele Bușteniului s-au organizat, în general, în primul weekend al lunii februarie. Sperăm să le organizăm și anul acesta. Vremea ne ajută deocamdată. Este zăpadă suficientă pe pârtii și se pare că vom avea o iarnă lungă. În perioada de vară, sunt diverse festivaluri în aer liber, în amfiteatru, în parcul central al orașului.”
Bușteniul nu este doar o stațiune de munte pentru relaxare și schi, ci și una în care puteți cunoaște îndeaproape meșteșugarii români, continuă Mihai Colesi, coordonator al Centrului de Informare și Promovare Turistică. “La intrarea în stațiune și chiar în zona telecabinei care face legătura dintre stațiune și monumentul natural Babele, sunt spații amenajate în care sunt foarte mulți meșteșugari. De asemenea, în centrul orașului, la Centrul Cultural, se desfășoară permanent un târg al meșteșugarilor. Aceștia vin din întreaga țară și expun produse tradiționale românești de artizanat. Am întâlnit turiști străini care au fost foarte încântați și au spus că prețurile sunt foarte bune. În Bușteni sunt peste 250 de structuri de cazare, incluzând pensiuni și hoteluri de la o stea până la patru stele. Așteptăm cu mare drag turiștii. Noi avem câteva proiecte pe care le-am dezvoltat și încercăm să oferim servicii cât mai diversificate, iar oaspeții vor fi încântați de ceea ce vor vedea, de peisaje și de tot ce înseamnă Bușteni.”
Invitația a fost lansată. Vă așteptăm și data viitoare cu o nouă destinație.
Vă invităm azi pe Valea
Prahovei, la doar două ore de Bucureşti, să explorăm oraşul-staţiune
Buşteni. Şi cum, potrivit statisticilor, 32% dintre turiştii care vizitează judeţul
Prahova, se opresc aici, Buşteniul ocupă locul al doilea în topul staţiunilor
din zonă. Pentru un aflux atât de mare de turişti, infrastructura turistică a
fost pusă la punct, existând peste 200 de unităţi de cazare, în vile, pensiuni
şi hoteluri.
Cunoscută şi sub
denumirile perla de sub Craiaman sau poarta Bucegilor, staţiunea Buşteni
invită la nu mai puţin de 200 de trasee montane marcate. Fie că vor să vadă
Sfinxul sau Crucea (Eroilor Neamului) de pe muntele Caraiman, fie că vor doar să
se bucure de răcoarea pădurilor, vizitatorii pot folosi trasee montane mai
scurte sau mai lungi sau pot urca cu telecabina. Pentru cei ce doresc să facă
doar câţiva paşi prin pădure, indicat ar fi traseul către Cascada Urlătoarea,
care poate fi străbătut într-o oră, mergând uşor. Dar pentru turiştii mai
antrenaţi există şi trasee dificile, cum ar fi Jepii Mici şi Jepii Mari sau trasee
mai lungi, de 6-7 ore, către Vârful Omu (2505 m).
Chiar şi în plină vară,
dacă iubiţi răcoarea, vă mai puteţi bucura de zăpadă urcând pe firul Văii Albe.
Dar şi pentru aceia care
ar prefera să rămână la poalele munţilor o simplă plimbare poate bucura prin
peisajul spectaculos oferit de vârful Caraiman, dar şi de casele şi vilele
cochete, cu arhitectură rustică. În oraş, pot fi vizitate Casa memorială a
scriitorului Cezar Petrescu şi Castelul Cantacuzino.
Am aflat mai multe
despre Casa memorială a scriitorului Cezar Petrescu, în care scriitorul a
locuit din 1937 până când a murit şi care a devenit muzeu din 1967, de la Octav
Avramescu, muzeograf: În casă sunt trei colecţii interesante, o
colecţie de artă tradiţională, o colecţie de pictură şi alte arte grafice şi
statui care au aparţinut lui Cezar Petrescu, achiziţionate de la artişti care
îi erau contemporani, poate chiar şi prieteni, unii dintre ei, şi oricum
colaboratori la ziarele la care a lucrat. În casă sunt o colecţie de cărţi, o
bibliotecă foarte mare de 13 mii de cărţi şi spre 16 mii de publicaţii
periodice, strânse într-un cabinet de presă. În locuinţa aceasta Cezar Petrescu
s-a mutat la 45 de ani, în ideea de a avea mai mult timp pentru scris, lăsând
în urmă o carieră de publicist şi jurnalist foarte intensă. Aici aveţi o
sufragerie mobilată aşa cum şi-a dorit chiar el. Conceptul muezului este de a
păstra casa exact aşa cum era locuită. În cameră mobilierul este comandat la
meşteri din Bucureşti. În hol aveţi un tablou de Iser, de Demian, Jichidi,
Lowendhal şi statuile de Oscar Han.
Un birou de primire, amenajat
de scriitor la parterul casei sale, unde începe colecţia de cărţi, majoritatea
din această cameră, în franceză, mai multe birouri-bibliotecă, dar şi un balcon
în care se găsesc o cutie de medicamente şi o cutie de cafea cu ibricul din
acea vreme completează oferta casei memoriale.
Deschis în 2010 spre
vizitare, Castelul Cantacuzino inaugura în 2015 Galeria de Artă, prima
expoziție fiind dedicatã pictorului spaniol Salvador Dali. Au urmat expoziţiile
Pablo Picasso, Marc Chagall şi Vincent Van Gogh, pentru ca anul acesta castelul
să găzduiască începând din 16 iunie, expoziția 100 de ani România. 100 de
sculpturi. 100 de zile, un eveniment dedicat aniversării Centenarului. Peste
100 de sculpturi, unele de peste 6 metri înălțime, realizate din aproximativ 80
de tone de material, creaţii semnate de Paul Neagu, Darie Dup, Aurel Vlad,
Mircea Roman, Peter Jecza, Marian Zidaru, Nicolae Fleissig, Liviu Mocan și
mulți alți artiști îşi aşteaptă vizitatorii până pe 24 septembrie. Lucrările
sunt realizate din andezit, lemn, metal, marmură, bronz, piatră, ciment,
granit, sticlă, oțel și alamă.
Cu speranţa că Buşteniul
va reprezenta o destinaţie preferată pentru această vară, vă aşteptăm data
viitoare cu o nouă tentaţie.
Valea Prahovei este zona
montană cel mai bine dezvoltată din România. În staţiunile de aici aveţi la
dispoziţie pârtii de schi pentru toate categoriile, la cele de începători la
cele de competiţie. Ca zonă turistică, îşi are începuturile în a doua jumătate
a secolului al XIX-lea. Atunci a fost construit, la Sinaia, Castelul Peleş, iar
regele României, Carol I, şi-a stabilit acolo reşedinţa de vară. De atunci,
interesul pentru aşezările montane a crescut, ele transformându-se în staţiuni.
Aflăm azi cum se prezintă aceste staţiuni şi care sunt principalele atracţii
din zonă.
Oana
Constantinescu, secretar al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea
Turismului Prahova. Principalele obiective turistice pe care i
le-aş recomanda unui turist străin pe Valea Prahovei sunt Castelul Peleş şi
Castelul Cantacuzino. Castelul Peleş de la Sinaia este reşedinţa regalităţii
din ţara noastră încă de când a fost ridicat. Castelul Cantacuzino este, de asemenea,
o bijuterie arhitecturală. Este construit la începutul secolului XX de Gheorghe
Grigore Cantacuzino. Aş mai recomanda Babele şi Sfinxul, cele două monumente
ale naturii din munţii Bucegi. Sunt cu atât mai impresionante cu cât sunt
formaţiuni naturale în întregime. Apoi aş recomanda crucea de pe Caraiman,
aceasta aflându-se la cea mai mare altitudine.
În primul rând, este o
zonă premontană şi montană, continuă Oana Constantinescu. Valea Prahovei începe
din zona Posada. Cele mai vizitate staţiuni sunt Sinaia, Buşteni şi Azuga, dar
noi recomandăm mult şi Breaza şi Câmpina, în zona premontană. Aici au loc multe
evenimente şi găsim şi monumente arhitecturale superbe, cum ar fi Castelul
Iulia Haşdeu de la Câmpina, şi tradiţii de sute de ani, cum ar fi iile
specifice zonei Breaza. Acolo sunt ateliere care folosesc tehnici străvechi
pentru decorarea iilor. Însă staţiunile Sinaia, Buşteni şi Azuga sunt cele mai
căutate pentru domeniile schiabile şi pentru muzee. În acest sens, aici avem şi
o noutate. Din decembrie 2017 s-a deschis Muzeul Oraşului Sinaia. Acest muzeu
prezintă istoria, de la fondarea oraşului până în zilele noastre. Este în
Palatul Florescu Stirbey.
Valea
Prahovei este cunoscută ca o zonă în care pot fi practicate sporturile de
iarnă. Însă există un loc în care turiştii pot vedea cum se fabrică celebrele
ii româneşti. Îi pot chiar vizita pe meşteşugari acasă, Oana Constantinescu,
secretar al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova. La Breaza există ateliere unde turiştii pot beneficia de o experienţă
completă. Pot urmări meşteşugarii în timp ce lucrează. Apoi, bineînţeles, au şi
un magazin de desfacere, de unde pot achiziţiona produsele. Însă experienţa
începe cu urmărirea meşteşugarilor în timpul creaţiei meşteşugăreşti. Se fac ii
pentru femei, pentru bărbaţi şi ii în miniatură, pentru copii. Metoda
recomandată de vizitare este cu programare. Există site-uri dedicate, iar
turiştii pot contacta Centrul de Informare turistică de acolo.
O treime dintre turiştii
care vizitează Prahova, se opresc în Buşteni. În topul staţiunilor din zonă,
Buşteniul ocupă locul al doilea, spune Mihai Coleşi, de la Centrul de Informare
şi Promovare Turistică al staţiunii Buşteni, care ne prezintă starea pârtiilor
de schi. Pârtiile de schi Kalinderu 1 şi Kalinderu 2 sunt funcţionale, dar şi
pârtia pentru începători. Kalinderu 1 funcţionează şi cu nocturnă. Pârtia de
schi Kalinderu 1 are 1.500 de metri. Ea nu se înscrie într-o categorie de
pârtii de mare lungime şi este pentru schiorii cu pregătire medie şi avansată.
Şi pârtia Kalinderu 2 se adresează aceleiaşi categorii. Ambele sunt foarte
cochete, cu sisteme de protecţie, cu semnalizări. Ambele pârtii sunt deservite
de instalaţii moderne. Avem telescaun cu patru locuri. Baza pârtiei este
ocupată de centre de închiriere pentru toţi iubitorii sporturilor de
iarnă.
Valea Prahovei este considerată un pol al distracţiei în România. Prin
urmare, nici evenimentele nu puteau lipsi. Oana Constantinescu, secretar al
Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova. Primul va avea loc peste câteva săptămâni. Este Târgul Mierii de la
Câmpina, 16-18 februarie. Însă vor urma Festivalul Caşcavelei, Sinaia Forever,
Winter Airsports, Trofeul Sinaia. Există un concurs foarte interesant de
eleganţă automobilistică. În perioada respectivă, ajung în zonă automobile de
epocă foarte vechi, restaurate, toate funcţionale. Valea Prahovei este
recomandată în toate sezoanele. Într-adevăr, iarna ne bucurăm de numărul mare
de pârtii de schi. Dar şi în celelalte anotimpuri există activităţi pe care le
putem face printre care drumeţii şi escaladă. Sunt multe parcuri de vizitat.
Sunt trasee de cicloturism. Există concursuri MTB pentru ciclism, dintre care
cel mai cunoscut e cel de la Câmpina. Avem parcuri de aventură atât la Buşteni
cât şi la Sinaia.
Oana Constantinescu propune turiştilor un traseu special, Drumul Vinului.
Acesta reeditează un segment mai vechi dintr-un drum al vinului folosit de
romani, care străbătea Europa. Se vor vizita podgoriile renumite ale judeţului
şi se vor face opriri la conace, curţi domneşti şi mănăstiri. Pentru o zi pe drumul vinului, cu plecare din Bucureşti, veţi plăti 80 de
euro de persoană, pentru un grup de 6-8 persoane. Cu cât grupul este mai mare,
cu atât preţul scade mai mult. În preţ sunt incluse transportul pe ruta
Bucureşti – Sinaia – Dealu Mare şi retur, vizite cu degustare, dejun, intrarea
la obiectivele turistice şi însoţitorul de grup. Veţi fi preluat de la hotel la
ora 9.00 şi veţi ajunge înapoi la ora 18.00.
Drumul Vinului este un
traseu turistic în zona Dealu Mare, Urlaţi. Un turist se poate opri şi poate
degusta vinuri diferite din zona noastră,care sunt toate produse local. Un
asemenea traseu durează cam o zi. El merge din cramă în cramă, degustă vinurile
specifice cramei, vede procesul de fabricaţie, vizitează via de unde se
recoltează strugurii pentru vin. Este o experienţă inedită. Este vorba despre
vinuri albe şi roşii. Însă, în zona noastră, sunt predominante vinurile roşii.
Dacă turiştii nu au mult timp la dispoziţie există câteva crame în Azuga. Vă
aşteptăm pe Valea Prahovei, avem foarte multe de oferit şi ne bucurăm de
alegerea celor care ne vizitează în fiecare an.
Invitaţia
a fost lansată. Vă aşteptăm şi săptămâna viitoare cu o nouă destinaţie!
Il se trouve sur la colline de Zamora, un quartier de la station de montagne de Busteni, située à une centaine de km de Bucarest. Le château des Cantacuzène compte parmi les plus beaux édifices de Roumanie dun point de vue architectural. Sa construction a démarré en 1911 et sest étalée sur une dizaine dannées. Le château est bâti en style néo-roumain, il est entouré dun parc, dont les allées mènent à des chutes deau, des fontaines artésiennes et même à… une grotte.
Lédifice a été construit en pierre et brique, selon les plans dun architecte roumain très connu, Grigore Cerchez. Il sétale sur 3148 mètres carrés au cœur dun parc de trois hectares et demi. Les décorations créent une ambiance romantique. Les vitraux, les plafonds aux poutres apparentes et peintes, les balustrades en bois, en pierre ou en fer forgé, la ferronnerie en bronze richement décorée – tout cela et bien dautres éléments témoignent du talent de ceux qui y ont travaillé.
Les cheminées sont réalisées en pierre de la ville dAlbesti et décorées de mosaïques polychromes, et ne font quaccentuer latmosphère de résidence dune famille de nobles. Le château a appartenu à la famille Cantacuzène jusquen 1946. Malheureusement, les meubles dorigine nexistent plus. A présent il ny a que quelques salles intactes où lon peut voir encore les vitraux et les blasons de familles célèbres apparentées à celle des Cantacuzène, des familles roumaines de renom dont sont issus plusieurs princes de Roumanie.
Sur la QSL de mars vous pouvez voir la loggia du château, construite en style brancovan, avec des colonnes en pierre aux chapiteaux et arcades trilobées.
Grâce à Internet, il nest plus nécessaire de vous rendre en Roumanie pour admirer ce véritable joyau de larchitecture roumaine. Vous pouvez tout simplement entrer sur le site de ce musée, le nom est en anglais : http://www.cantacuzinocastle.com/
Vous y trouverez des informations en roumain et en anglais mais aussi et surtout des images de cet endroit magnifique. Ou bien si vous êtes de passage en Roumanie, nhésitez pas à vous rendre à Busteni pour découvrir ce château, car les paysages qui lentourent sont vraiment à couper le souffle. En plus, ce nest pas trop loin de Bucarest.