Astăzi continuăm să ne bucurăm de zăpadă şi sporturi
de iarnă şi facem un popas la Sinaia, staţiune situată la circa 120 km nord de
Bucureşti, numită şi Perla Carpaţilor. Aflată pe cursul superior al râului
Prahova, la poalele Munţilor Bucegi, localitatea s-a dezvoltat începând din
1695, când boierul Mihai Cantacuzino, revenit în ţară după un pelerinaj la
Ierusalim, s-a hotarât să construiască o mănăstire care să amintească de Muntele Sinai: Mănăstirea Sinaia. Cu trecerea
anilor, în jurul acestei mănăstiri s-a dezvoltat localitatea care i-a preluat
numele.
Încă
de la începutul secolului trecut, aici se desfăşurau competiţii de bob sau
schi. În prezent, Sinaia pune la dispoziţia pasionaţilor de sporturi de iarnă
unul dintre cele mai întinse domenii schiabile din ţară cu aproximativ 20 km de
pârtii. Însă cel mai mare avantaj al staţiunii rămâne diferenţa de nivel, Sinaia
fiind singura staţiune de iarnă din România care are pârtii dispuse pe aproape
1000 de metri altitudine. În plus, la Sinaia găsiţi pârtii cu toate gradele de
dificultate. Accesul la pârtiile de pe platoul Bucegilor, de la Cota 2000, se
face cu telecabina sau cu telegondola, iar pârtiile de la Vârful cu Dor şi din
Valea Soarelui sunt deservite de telescaun.
Pentru a evita să aşteptaţi prea mult la telecabină,
până la Cota 1400 puteţi ajunge și cu
mașina. Schiorii experimentaţi pot coborî pe pârtia Carp, o pârtie cu grad mare
de dificultate, între Cota 2000 şi Cota 1400. La cota 1400, mai există o pârtie
mai domoală, amenajată şi cu teleschi. O altă distracţie posibilă, atunci când
iarna e darnică în zăpadă, este coborârea continuă până în Sinaia, prin pădure.
Ne-a spus cum s-a schiat la început de an la Sinaia, Florin
Grigorescu, din Bucureşti, care caută să nu rateze niciun sezon de schi: Am redescoperit aceeaşi
staţiune, dar parcă mai aglomerată decât anul trecut, din câte am văzut eu. (…)
Pârtiile, foarte bine amenajate, dar transportul pe cablu, insuficient. Fiind foarte multă lume care dorea să schieze
s-a stat foarte mult la coadă. Pârtiile erau bine amenajate, au fost parcă mai
multe pârtii ca anul trecut.
Dacă instalaţiile de transport pe cablu funcţionează
însă, la Cota 2000 se schiază întotdeauna iarna, pârtiile de aici fiind foarte
generoase.
Şi nici dacă vântul îi obligă pe operatorii de
transport pe cablu să oprească funcţionarea telecabinei şi telegondolei, în
Sinaia nu vă puteţi plictisi. În 1875 aici a fost pusă piatra de temelie a
castelului Peleş, care este astăzi simbolul oraşului Sinaia şi obiectivul pe
care 90% dintre turişti aleg să îl
viziteze. Este un castel deosebit, pentru că regele Carol I a dorit să aibă un
castel unic şi a refuzat foarte multe proiecte care i-au fost prezentate,
conducerea lucrărilor fiind încredinţată
arhitectului german, Johannes Schultz, care a elaborat planurile castelului în prima
sa fază de construcţie (1879 – 1883). Clădirea cu aspect de chalet elveţian,
compusă din două etaje propusă de Schultz, era decorată la exterior în stil
german, Fachwerk.
În anul 1884 este instalată reţeaua electrică, castelul
dispunând de un grup electrogen propriu. În 1890, este construită Sala Maură,
după proiecte atribuite arhitectului francez, Émile André Lecomte du Noüy. În
anul 1894, la conducerea lucrărilor este
numit arhitectul ceh, Karel Liman (1860?- 1928), sub coordonarea căruia,
sunt amenajate cele mai multe dintre încăperi. Apar astfel Capela reginei
Elisabeta, Apartamentele principeselor, Galeria de marmură, Sala de concerte,
Sala mică de muzică şi Baia reginei. În 1906 este înălţat turnul central al
castelului, unde un an mai târziu a fost montat ceasul cu trei cadrane, creaţie
a Fabricii de ceasuri de turn a Curţii regale din Bavaria, Johann Mannhardt.
Sala de teatru adaptată şi proiecţiilor cinematografice, sălile de arme, Sala
Florentină, Sala de şah şi Sala de biliard, terasa cu busturi de împăraţi
romani sunt alte atracţii ale castelului.
În vecinătatea Castelului Peleş se găseşte Castelul
Pelişor, cu arhitectură în stilul renaşterii germane, cu turlele acoperite cu
ţiglă smălţuită în culori vii şi 70 de camere decorate cu piese originale, dar
şi replici, pentru a recrea atmosfera anilor 1900.
În speranţa că v-am convins să petreceţi câteva zile
la Sinaia, vă promitem şi data viitoare o nouă destinaţie!
