Începând de luni până pe 20 martie, alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să voteze la alegerile prezidenţiale din acest an prin corespondenţă se pot înregistra online pe portalul votstrainatate.ro, a anunţat Autoritatea Electorală Permanentă. Pentru cei interesaţi să se înscrie ca alegători la o secţie din diaspora, termenul limită este 4 martie. Românii din străinătate au la dispoziţie trei zile de vot, de vineri până duminică, 4 mai, iar, în ultima zi, secţiile se vor închide la ora locală a României, 21:00. Tot luni, AEP a publicat modelul listei de susţinători pentru alegerile prezidenţiale din 4 mai. Persoana care întocmeşte lista trebuie să ataşeze şi o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste autenticitatea semnăturilor, care pot fi colectate doar în format fizic. Instituţia subliniază că un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi pentru scrutinul prezidenţial din acest an. Alegerile prezidențiale au fost anulate, la finalul anului trecut, de Curtea Constitutionala, pentru vicierea procesului electoral.
România şi Ungaria îşi vor îmbunătăţi interconectarea rutieră, a anunţat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, după discuţiile pe care le-a avut luni, la Bucureşti, cu ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului, Péter Szijjártó. Un nou pod peste râul Mureş va fi construit în zona Cenad. De asemenea, noi conexiuni de transport între cele două ţări în zonele Satu Mare-Oar, Arad-Oradea şi Beba Veche. Şeful diplomaţiei ungare s-a întâlnit, luni, şi cu ministrul de Externe, Emil Hurezeanu. Cei doi au convenit asupra dezvoltării cooperării economice prin implementarea de proiecte comune în domenii precum infrastructura, transporturile şi energia. Ministrul român de Externe a subliniat necesitatea oferirii unui plus de substanţă parteneriatului strategic româno-ungar, element fundamental al cooperării bilaterale.
Identitatea culturală poate fi păstrată prin intermediul limbii, afirmă reprezentanții comunității românești din nordul Bucovinei, care au participat, recent, la un seminar organizat în incinta Liceului „Alexandru cel Bun” din orașul Cernăuți, care se numără printre cele mai bune instituții de învățământ cu predarea în limba română din vechea urbe cernăuțeană, transmite BucPress. Care este rolul limbii materne în procesul educațional? Aceasta a fost una din întrebările adresate participanților la „masa rotundă” organizată în cadrul seminarului „Diversitatea ca avantaj: experiența educațională a comunităților naționale din Bucovina”. La întrunire au participat profesori universitari, pedagogi, studenți, elevi, reprezentanți ai presei din regiunea Cernăuți. Cu un an în urmă, Rada Supremă a Ucrainei a adoptat unele modificări și completări la Legea Ucrainei „Despre învățământul general”, care prevede predarea obligatorie în școlile minorităților naționale a unor discipline în limba de stat, însă, datorită părinților care susțin procesul educațional în limba maternă, școlile cu predarea în limba română fac față acestor încercări, afirmă Ion Ignat, directorul Liceului „Alexandru cel Bun” din Cernăuți.
Până pe 6 aprilie, la Castelul Vianden din Luxemburg, poate fi vizitată expoziţia „PE FIRUL TRADIŢIILOR COMUNEˮ, eveniment dedicat celebrării a 115 ani de relaţii diplomatice între România şi Marele Ducat al Luxemburgului. În mod oficial, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost stabilite la 5 decembrie 1910 prin numirea, de către regele Carol I, a primului trimis special care să reprezinte interesele României pe lângă Marele Duce Guillaume al IV-lea. Reprezentanţii instituţiilor luxemburgheze şi europene, ai corpului diplomatic acreditat la Luxemburg, precum şi toţi ceilalţi invitaţi prezenţi la eveniment au avut, însă, ocazia să descopere profunzimea legăturilor istorice care există între România şi Luxemburg, care au la bază colonizarea saşilor originari din regiunile Mosellei şi Rinului de Jos în Transilvania, în secolele al XII-lea şi al XIII-lea. Această migraţie a influenţat profund identitatea culturală şi urbană a oraşelor transilvănene, cum ar fi Sibiul, şi nu numai. Cele 65 de artefacte expuse, incluse în Patrimoniul Naţional al României şi care au călătorit spre Luxemburg, permit vizitatorilor să exploreze această influenţă, descoperind frumuseţea meşteşugurilor săseşti din Transilvania.