Tag: castigator

  • Timişoara – Capitală Europeană a Culturii 2021

    Timişoara – Capitală Europeană a Culturii 2021

    Oraşul Timişoara din vestul României a fost ales de un juriu internaţional Capitală Europeană a Culturii în 2021, alături de alte două urbe, din Grecia şi Muntenegru. Iniţial, pentru acest titlu, şi-au depus candidatura mai multe oraşe româneşti, însă doar patru dintre ele au rămas pe lista restrânsă a finalistelor. Baia Mare (nord-vest) a mizat pe tradiţie, Bucureştiul pe revigorarea cartierelor mărginaşe, Cluj-Napoca (nord-vest) pe legătura dintre Est şi Vest, iar Timişoara – pe promovarea tuturor etniilor prin cultură.



    Ministrul culturii, Corina Şuteu, a declarat că dincolo de performanţă, această competiţie a avut un impact mult mai mare. “E pentru prima dată când primarii oraşelor din România şi-au pus problema că o strategie culturală este o strategie de dezvoltare. Este pentru prima dată când legătura dintre arhitectură, urbanism, inovaţie, educaţie, cultură, mediu a fost văzută ca o entitate integrată şi este pentru prima dată când planuri făcute pe o serie de ani care vor dezvolta conceptul capitalei au fost traduse în termeni operaţionali, financiari, de resurse umane.“



    După aflarea veştii că Timişoara va fi Capitală Europeană a Culturii în 2021, primarul acestui oraş, Nicolae Robu, a vorbit despre o victorie mare, de echipă: “Sunt extrem, extrem de emoţionat. În egală măsură, extrem de fericit, cum sunt convins că sunt toţi concitadinii mei. Mulţumesc comunităţii timişorene pentru efortul depus, pentru priceperea în a elabora acest proiect şi a-l susţine până în momentul de faţă, pentru că această victorie este o victorie de echipă, este o victorie de echipă mare, echipa fiind comunitatea timişoreană, în ansamblul ei.”



    Ministerul român de Externe a salutat alegerea Timişoarei drept Capitală Europeană a Culturii în 2021 şi a anunţat că va include între priorităţile sale de diplomaţie publică şi culturală promovarea orasului. Astfel, misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate vor contribui la pregătirea şi promovarea prestigiosului statut dobândit de Timişoara – model de multiculturalism, diversitate, creativitate contemporană, inovaţie şi spirit european, afirmă MAE.



    În 2007, Capitală Culturală Europeană a fost, timp de un an, Sibiul, din centrul României, împreună cu Luxemburgul. Titlul se acordă în fiecare an câte unui oraş din două state membre şi unui oraş dintr-o ţară candidată sau dintr-un potenţial candidat. Programul este considerat a fi iniţiativa culturală emblematică a UE.

  • Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii în 2021

    Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii în 2021

    Timișoara va fi deveni Capitală Europeană a Culturii în 2021, conform anunțului făcut vineri. Orașul a fost ales de Juriul internațional de experți delegat de UE, condus de Steve Green, cel are a făcut și anunțul oficial, în cadrul conferinței de presă de la sediul Bibliotecii Naționale a României.



    La prezidiu s-au aflat președintele juriului European Capital of Culture, Steve Green, șeful departamentului de Cultură din cadrul Comisiei Europene, Karel Bartak și ministrul Culturii, Corina Șuteu.


    “Conceptul de Capitală Europeană este extraordinar, pentru că promovează dialogul intercultural şi accentuează sentimentul de apartenenţă la Uniunea Europeană. Trebuie să aducem Europa aproape de oameni. Cultura este “miezul” din care s-a clădit Europa. Valorile culturale ne apropie între noi”, a declarat Karel Bartak.



    Vestea a fost prmită cu mare bucurie în orașul de pe Bega: “Sunt foarte emoţionat. Vreau să mulţumesc comunităţii timişorene, este o victorie de echipă, toţi timişorenii au contribuit. Vreau să mulţumesc şi echipei de proiect, pentru că au muncit enorm şi au muncit competent. A fost dăruire. Mulţumesc administraţiei şi consilierilor locali. Mulţumesc tututror. Liderilor bisericilor, rectorilor tuturor instituţilor, liderilor comunităţilor etnice. Suntem conştienţi că greul acum începe, este o răspundere uriaşă, pe parcursul celor cinci ani care urmează vom exercita, sper, cu onoare acest prestigios titlu”, a declarat primarul Timişoarei, Nicolae Robu, conform Mediafax.



    Alături de Timișoara, alte trei orașe românești s-au aflat în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021: București, Cluj-Napoca și Baia Mare.

  • Retrospectiva săptămânii  16.11 – 22.11.2014

    Retrospectiva săptămânii 16.11 – 22.11.2014

    Castigator surpriza al alegerilor prezidentiale din Romania



    O mare surpriză s-a consemnat în turul doi al alegerilor prezidenţiale din România, din 16 noiembrie – victoria detaşată, la o diferenţă de aproape 9 procente, a candidatului Alianţei Creştin Liberale, primarul Sibiului, Klaus Iohannis, în fata candidatului PSD — UNPR- PC, premierul Victor Ponta, cotat principalul favorit. Neaşteptată a fost prezenţa masivă la urne a românilor, 64,10%, cea mai ridicată din ultimii 18 ani. Numărul mare al românilor din diasporă, aproape 380 de mii, care s-au prezentat la vot în turul doi a reprezentat o surpriză plăcută. In schimb, cozile kilometrice cu români aşteptând, în frig sau ploaie, în faţa ambasadelor şi consulatelor din mai multe oraşe europene pentru a vota, au constituit o surpriză neplacută. Curtea Constituţională a validat, vineri, alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de şef al statului. El va fi cel de-al patrulea preşedinte al României de la Revoluţia din 1989. Actualul primar la Sibiului va prelua funcţia după 21 decembrie, când expiră mandatul preşedintelui în funcţie, Traian Băsescu.




    Efectele eşecului organizatoric al alegerilor pentru românii din diasporă



    Deficienţele înregistrate în organizarea în străinatate a alegerilor prezidenţiale nu au ramas fără consecinţe. Ele au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlatean, după primul tur de scrutin, şi a înlocuitorului său, Teodor Melescanu, după turul doi, ambii asumându-şi responsabilitatea dar acuzand legislaţia electorală în vigoare, prea rigidă, şi care nu ar fi permis deschiderea de noi secţii. Eşecul organizatoric de la secţiile votare din străinătate a obligat Parlamentul de la Bucureşti să reia discuţiile despre modificarea legislaţiei electorale. Pe de alta parte, joi, Parchetul General a anunţat începerea urmăririi penale în cazul modului cum autorităţile cu atribuţii în domeniu au asigurat dreptul la vot pentru românii din afara granitelor. Parchetul a primit numeroase sesizări îndreptate împotriva unor miniştri şi reprezentanţi ai autorităţilor, care, în opinia petiţionarilor, au avut atribuţii în organizarea celor doua scrutine.





    Mai mulţi senatori şi deputaţi români au rămas fără imunitate pentru ca justiţia să-şi poată spune cuvântul în legătură cu acuzaţiile care planează asupra lor privind diverse cazuri de corupţie sau incompatibilitate



    Camera Deputaţilor de la Bucuresti a votat, marţi seara, în cvasiunanimitate, pentru respingerea unui proiect legislativ privind graţierea şi amnistierea. Depus în urma cu aproape un an, proiectul a suscitat proteste vehemente din partea societăţii civile. Pe de altă parte, în urma votului acestei Camere, deputaţii Ion Diniţă – PC, Ioan Adam – PSD şi Mircea Roşca — PNL , acuzaţi de acte de coruptie, au rămas fără imunitate parlamentară. Ulterior, instanţa Supremă a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Ioan Adam si Mircea Rosca, respectiv cercetarea în libertate, sub control judiciar a lui Ion Diniţă. Pe de altă parte, în Senat s-a votat ridicarea imunităţii în cazul a doi parlamentari acuzaţi în dosarul Microsoft — social-democrata Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu, de la UNPR. Dosarul priveşte alocarea de licenţe IT pentru şcoli. Preşedintele Traian Băsescu a dat şi el avizul pentru urmărirea penală a fostului ministru liberal Cristian David, acuzat de procurori că ar fi primit mită.




    Premieră în istoria judiciară a României post-comuniste, unui procuror-şef în funcţie i s-a deschis dosar penal



    Şefa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Alina Bica, a fost reţinută într-un dosar în care DNA o acuză de abuz în serviciu. Infracţiunea ar fi fost comisă în perioada în care şefa DIICOT era subsecretar de stat în Ministerul Justiţiei şi membră a unei comisii care se ocupa de restituiri de terenuri. Ei i se impută că, în 2011, împreună cu doi colegi de comisie, şi ei cercetaţi, ar fi înlesnit plata unor despăgubiri supraevaluate pentru un teren de 13 hectare de la periferia capitalei. Prejudiciul adus statului ar fi de peste 62 de milioane de euro.




    Rusia este invitatul de onoare a celei de a 21-a editii a Târgului internaţional de carte de la Bucureşti



    La Bucureşti se desfaşoară până duminica a 21-a ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de Învăţătură. Peste 300 de edituri româneşti şi străine, tipografii, instituţii de învăţământ şi institute culturale prezintă cărţi pentru toate gusturile. Invitatul de onoare al ediţiei 2014 este Federaţia Rusă. 17 scriitori, critici literari şi jurnalişti ruşi vor avea lansări şi prezentări de carte, sesiuni de autografe şi dezbateri. Vizitatorilor li se oferă 750 de evenimente editoriale – număr record în istoria târgului. La această ediţie a Târgului menţionăm şi lansarea a volumului bilingv Depărtările nu ne vor despărţi niciodată/Distance will never come between us, alcătuit pe baza interviurilor şi a declaraţiilor, a fotografiilor ascultătorilor RRI din aproape 20 de ţări, care au câştigat Marile Premii ale concursurilor de cultură generală organizate de Radio România Internaţional din 1995 încoace.




    2014 a fost unul bun pentru nationala de fotbal a Romaniei



    Naţionala de fotbal a României a câştigat ultimul meci din 2014, amicalul de la Bucureşti cu Danemarca, cu scorul de 2-0. In urma acestui rezultat echipa va urca, luna aceasta, pe locul 15 în clasamentul FIFA, cea mai bună clasare din septembrie 2008 încoace. După 1-0 cu Grecia şi 2-0 cu Finlanda, ambele în deplasare, şi, respectiv, 1-1 cu Ungaria şi 2-0 cu Irlanda de Nord la Bucureşti, naţionala ocupă primul loc în Grupa F a preliminariilor. În ultimii doi ani, România a recuperat 42 de locuri în ierarhia FIFA, după ce, în septembrie 2012, se afla pe poziţia a 57-a, cea mai slabă din istorie. Cea mai bună clasare a României în clasamentul FIFA s-a înregistrat în septembrie 1997, locul 3.