Radio România Internațional

Tag: castigatori

  • România, aşa cum au văzut-o câştigătorii Concursului „Radio România 85”

    România, aşa cum au văzut-o câştigătorii Concursului „Radio România 85”

    Câştigătorii Marelui Premiu al concursului Radio România – 85” , Elena Kurbanova şi Igor Paskarev din Ashgabat, Turkmenistan, şi-au încheiat săptămâna trecută sejurul de 10 zile în România, în 3 zone acoperite de emisia unor posturi regionale ale Radioului public — judeţele Gorj, Timiş şi Cluj. Au fost zece zile pline, la finalul cărora Elena Kurbanova a afirmat: Câte locuri am văzut, câte lucruri ne-au fost povestite despre această ţară?! Într-un timp atât de scurt am aflat foarte multe, programul nostru a fost foarte bogat. Noi am vrut să vedem tot ce a fost posibil de văzut. În timpul sejurului am vizitat trei studiouri regionale ale Radio România, în oraşele Craiova, Timişoara şi Cluj-Napoca. Redactorii acestor posturi ne-au povestit cu o deosebită meticulozitate despre înfiinţarea posturilor lor de radio, despre activitatea lor, despre perspectivele îmbunătăţirii emisiei radio. Ne-au arătat cum se pregătesc emisiunile, ne-au prezentat cabinele de emisie şi de înregistrări, sălile de concerte. Pentru noi a fost important să vedem tot ce e legat de emisia radio pentru că noi am ajuns în România în urma participării la concursul dedicat împlinirii a 85 de ani de emisie a Radio România, moment care va fi marcat pe 1 noiembrie 2013”.



    Sigur că excursia ascultătorilor noştri nu s-a limitat la vizitarea studiourilor regionale. Muzeele, atât cele în aer liber, cât şi cele găzduite în clădiri celebre au fost, la solicitarea câştigătorilor, o prioritate: Pe parcursul călătoriei noastre am vizitat muzeele etnografice în aer liber, unde sunt expuse case ţărăneşti unice, gospodării, biserici din lemn, construite începând cu secolul 15 şi până la începutul secolului 20. Este vorba de cula Cartianu şi Muzeul de la Curtişoara din judeţul Gorj, Muzeul satului bănăţean de la Timişoara şi Parcul etnografic de la Cluj-Napoca. Aş vrea să amintesc în mod deosebit vizitarea ansamblului Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, precum şi a muzeelor. Mă refer la Muzeul judeţean şi Muzeul de artă din Târgu Jiu, Muzeul de artă din Timişoara, unde sunt expuse lucrările unor pictori români renumiţi, inclusiv tablourile lui Corneliu Baba. M-au impresionat portretele compozitorului George Enescu. Cu totul remarcabil este Muzeul revoluţiei din 1989 din Timişoara. Exponatele muzeului, mărturiile istorice expuse aici sunt foarte emoţionante. De asemenea am vizitat minunatele colţuri de verdeaţă din oraşe; fermecătorul parc al trandafirilor din Timişoara şi Grădina botanică din Cluj-Napoca. O impresie foarte puternică mi-a creat Salina Turda. Am petrecut acolo peste o oră, am coborât la adâncimea de 120 de metri, am vizitat lacul subteran. Ce mi se pare unic este faptul ca salina respectivă funcţionează din 1271”.



    Elena Kurbanova s-a declarat o mare melomană, drept urmare nu a ratat nici un eveniment muzical în locurile vizitate. Şi, din fericire, acestea nu au fost puţine: Ca un mare admirator al muzicii, am vrut să ascult live muzică românească, cântecele româneşti, şi această dorinţă a mea a fost îndeplinită cu ajutorul prietenilor mei români. Am participat la festivaluri populare: în localitatea Baia de Fier din judeţul Gorj, în Piaţa Unirii din Cluj Napoca. Aici am avut ocazia să ascult cântecele populare incendiare interpretate de interpreţi din toate regiunile României. Am participat şi la o horă, am dansat din tot sufletul. De asemenea, la cererea noastră, în Timişoara am fost la un concert al Filarmonicii Banatul, unde am avut fericita ocazie să ascultăm muzica minunată a genialului compozitor George Enescu. Nu ne-a scăpat nici muzica românească modernă. La Cluj am ascultat concertul formaţiei Nightlosers”. Mi-a plăcut combinaţia de genuri; rock, blues şi elemente ale folclorului românesc”.



    Obişnuiţi probabil cu peisajul arhitectonic al ţării lor natale, unde majoritatea populaţiei este musulmană, Elena şi Igor, creştini ortodocşi, au fost impresionaţi de numărul mare de biserici şi de atitudinea românilor faţă de biserică: Vreau să remarc în mod special atitudinea plină de seriozitate şi pietate a poporului român faţă de religie. Am văzut aici biserici ortodoxe foarte frumoase, prezente în fiecare sat. Iar în oraşe sunt foarte multe. Există biserici foarte vechi, din secolele al XV-lea, al XVI-lea, şi important este faptul că ele sunt păstrate într-o stare foarte bună, iar icoanele, împodobirea lor, frescele sunt pur şi simplu unice. O impresie puternică ne-au lăsat mănăstirile vizitate: Tismana, Crasna şi Polovragi în judeţul Gorj, precum şi Mănăstirea Sfânta Ana din Orşova şi Mănăstirea Nicula din judeţul Cluj. Poporul român are un respect profund pentru monumentele sale istorice. Centrele istorice ale Timişoarei şi Clujului sunt pur şi simplu unice. Pieţele şi clădirile datând din secolele XV-XVII sunt admirabile. Mie mi-au plăcut foarte mult Pieţele Unirii şi Victoriei din Timişoara”.



    Din excursia oaspeţilor noştri nu au lipsit mesele cu mâncăruri tradiţionale şi cu vinuri româneşti: Mi-au plăcut mititeii, mi-a plăcut salata de bureţi de fag. Sinceră să fiu, nu am reţinut multe din denumiri, nu mi-am notat, din păcate. Şi bineînţeles vinurile româneşti – pe bună dreptate – mândria românilor. Am fost la Cramele Recaş, unde am vizitat cramele propriu-zise şi am participat la o degustare de vinuri. Este o bucătărie foarte interesantă şi bineînţeles originală. Cu adăugarea diverselor condimente gustul se schimbă. Apoi, prezentarea în farfurie a fost unică, aş putea să spun. Ne puneau în faţă farfurii care erau opere naturale de artă, ne era milă să le distrugem. Totul a fost perfect. Suntem foarte mulţumiţi”.



    Elena şi Igor ne-au promis că vor recomanda România ca destinaţie turistică ideală tuturor prietenilor şi cunoscuţilor. Şi trebuie subliniat faptul că România se află pe o listă lungă de ţări vizitate de ascultătorii noştri. Pe lângă pachetele turistice obişnuite care pot fi achiziţionate de la agenţiile de turism, concursurile organizate de RRI rămân o bună posibilitate prin care puteţi vizita România. Urmăriţi concursurile noastre şi răspundeţi corect la întrebările acestora.



  • Câştigătorii concursului „Radio România 85”

    Câştigătorii concursului „Radio România 85”

    Dragi prieteni, Radio România Internaţional v-a invitat până la 30 iunie, data poştei, să participaţi la un concurs de cultură generală cu titlul “ Radio România 85”. Concursul a fost dedicat dedicat împlinirii, la 1 noiembrie 2013, a 85 de ani de radiofonie românească. Societatea Română de Radiodifuziune (SRR/Radio România), serviciul public, este lider pe piaţa radio din ţara noastră, cu 4,7 milioane de ascultători pe zi (daily reach) la nivel naţional şi cu o cotă de piaţă cumulată (market share posturi naţionale şi regionale) de 30%.



    Concursul v-a trezit interesul şi am primit 515 răspunsuri complete şi corecte! Vă mulţumim şi vă invităm să participaţi şi cu alte ocazii la concursurile RRI.



    Marele Premiu va fi un sejur de 10 zile (nouă nopţi), cu pensiune completă, pentru două persoane, în perioada 15-24 septembrie 2013, în 3 zone din România acoperite de emisia unor posturi regionale ale Radioului public — judeţele Gorj, Timiş şi Cluj.



    Concursul a fost sponsorizat de Complexul Energetic Oltenia şi de SC Boca Junior SRL, din Timişoara. Partenerii concursului au fost Consiliul Judeţean Gorj, Asociaţia Cluj-Napoca 2020 — Capitală Culturală Europeană”, Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Consiliul Judeţean Timiş, Uniunea Artiştilor Plastici, Filialele Cluj şi Gorj, Centrul de Studii Transilvane, Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni, Centrul Judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale Cluj.



    Din emisiunile noastre, de pe site-ul RRI, dar şi de pe profilurile Facebook şi Twitter aţi putut afla răspunsurile la întrebările cu care v-am provocat să ne scrieţi.



    Concursul s-a încheiat la 30 iunie. Până să aflaţi cine sunt câştigătorii vă reamintim întrebările la care v-am invitat să răspundeţi:



    – Când s-a difuzat prima transmisie radiofonică oficială din România? Răspuns corect: la 1 noiembrie 1928, orele 17.00.


    – Care este cota de piaţă a serviciului public de radio din România? Răspuns corect: 30%.


    – Enumeraţi cel puţin 3 posturi de radio din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune. Aici puteaţi alege dintre posturile naţionale Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Antena Satelor, postul cu vocaţie naţională Radio România Muzical, postul pentru străinătate Radio România Internaţional, posturile regionale şi locale grupate în reţeaua Radio România Regional (din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Craiova, Târgu Mureş, Reşiţa, Constanţa, Sibiu, Braşov, Sighetu Marmaţiei, Arad), posturile online Radio3net şi Radio România Junior, dar şi Radio Chişinău, post SRR care acoperă două treimi din Republica Moldova.


    – Cine este considerat părintele radiofoniei româneşti? Răspuns corect: Dragomir Hurmuzescu.



    Acum putem derula lista câştigătorilor.



    Cele 30 de Menţiuni au revenit ascultătorilor sau utilizatorilor de Internet: Kamal Bouamama şi Adel Firjaoui, ambii din Algeria, Adrian Micallef din Malta, ascultător al emisiuniilor în limba italiană şi Claudio Vittorini din Italia, Zhi Yanjiao, Ji Kuang, Li Ming şi Yu Hongyan, toţi 4 din China, Dieter Feltes şi Herbert Jörger, ambii din Germania, Vladimir Andrianov, din Ucraina, ascultător al emisiunilor RRI în limba rusă, Nikolai Popov şi Oleg Panko, ambii din Rusia, Abderahim Sebbar, din Maroc, şi Nikolai Epişov, din Rusia, ambii au scris Serviciului Francez, Freddy Ampuero Saldivia, Chile, José Roberto da Silva Cunha, din Brazilia, care a scris Serviciului Spaniol, Jorge Néstor Herrera Toledo, din Ecuador, Claudio Alfredo Martijena, din Argentina, Alfredo Perdomo, Venezuela, Bandar Alhazmi, din Arabia Saudită, care a scris Serviciului Englez, Nasir Aziz, Rawal Khan şi Dewan Rafiqul Islam, toţi 3 din Pakistan, Juan Franco Crespo, Spania, şi Miguel Angel Lahera Rivero, Cuba, care au scris Serviciului Englez, familia Robert C. Ackx şi Maria Ackx Blom, din Olanda, Chinmoy Mahato şi Gurmeet Singh Meeta, ambii din India, şi Nizzam Uddin Nayan, Bangladesh.



    Vladimir Andrianov, din Ucraina, ne-a scris: ”În calitate de fost director al postului de radio regional Kurgan şi de redactor de emisiuni muzicale şi pentru copii şi corespondent la acelaşi post, sunt foarte încântat să particip la concursul aniversar organizat cu prilejul împlinirii a 85 de ani de Radio România. Îmi place România, îmi plac istoria, cultura, poporul ei talentat şi muncitor! Şi minunatul Radio România Internaţional!”



    Jorge Néstor Herrera Toledo, din Ecuador, argumenta concis: “Ceea ce m-a determinat să particip a fost dorinţa de a cunoaşte mai bine unul dintre posturile de radio cele mai prestigioase pe care le ascult zilnic. În plus vizitez pagina web pentru a completa programele ascultate.”



    Cele 30 de Premii III au revenit ascultătorilor sau userilor: Daniel Marrero Ramirez, din Spania, care a scris Serviciului Român RRI, Ihor Kariveţ, din Ucraina, Boudoukha Mohamed şi Ben Amer Laid, ambii din Algeria, Agide Melloni şi Stefano Citterio, ambii din Italia, Li Meng, Xiao Xiejiang şi Li Hua, toţi 3 din China, Gerald Kallinger, din Austria, Birgit Denker şi Kurt Enders, ambii din Germania, Mihail Bahanov şi Anatoli Klepov, ambii din Rusia, Alexandr Gurcovski, din Belarus, Anselmo de Paula Camargo, Brazilia, care a scris Serviciului Francez, Luis Gerardo Pérez Loyola, din Mexic, Carlos Campos Aldana, din Cuba, José Luis Corcuera Gil şi Enrique Ballester Burcet, ambii din Spania, Mitul Kansal, Mohammad Shamim, Najim Uddin şi Eyamin Hossain, toţi 4 din India, Marek Pis, din Polonia, care a scris Serviciului Englez, Christer Brunstrom, Suedia, Keith A. Simmonds, din Franţa, şi Christopher Akpai, Nigeria, ambii ascultători ai emisiunilor în engleză, Nazmus Sadat şi Erfan Sazid, ambii din Bangladesh.



    Ihor Kariveţ, din Ucraina, argumenta răspunsul la concursul RRI: ”Particip la acest concurs datorită interesului pentru istoria radiofoniei în lume. Pentru mine radioul nu este doar un hobby, ci mai ales o sursă de informaţii despre cultura şi tradiţiile altor ţări. Îmi place foarte mult să ascult posturile de radio care emit pe unde scurte. Acest concurs m-a ajutat să aflu mai multe despre istoria radiofoniei româneşti.”



    Boudoukha Mohamed, din Algeria, a explicat succint de ce a scris: ”Motivul principal care m-a determinat să particip la acest concurs este câştigarea unuia dintre premiile oferite. În plus, am dobândit informaţii despre România şi bogăţiile sale, economice, culturale, sociale, sportive, bazându-mă pe site-ul Radioului.”



    Li Meng, din China, ne-a scris: ”Particip la acest concurs pentru că sunt un radioamator fervent, pe lângă emisiunile în limba chineză le mai ascult, acum, şi pe cele în limba engleză şi la fiecare emisiune trimit şi raport de recepţie. În prezent, emisiunile posturilor de radio internaţionale sunt tot mai puţine, sper însă ca RRI să continue să emită şi să-şi onoreze rolul de punte între ascultătorii din întreaga lume.”



    Ascultătorul german Kurt Enders argumenta: ”Particip cu plăcere la concursuri, mai ales în situaţiile în care pot afla informaţii noi despre o ţară sau un post de radio. Ascult RRI pentru că mă interesează ţara, o ţară situată în Estul continentului, cu o istorie culturală lungă şi în care se vorbeşte o limbă latină. Îmi doresc să transmiteţi încă mult timp emisiunea în limba germană.”



    Iar vechiul nostru ascultător suedez Christer Brunstrom ne scria: “Am descoperit radioul pe unde scurte în 1962 şi am început să ascult zilnic. Scriu articole despre posturile de radio internaţionale pentru o revistă suedeză. Ascult RRI pentru că România este o ţară fascinantă, cu o incredibilă diversitate etnică şi o istorie interesantă. Sunt fermecat de muzica tradiţională românească. Atunci când România se confruntă cu unele probleme, RRI este un instrument util pentru noi, pentru a descoperi ce se întâmplă în ţara dumneavoastră.”



    30 de Premii II au revenit următorilor: Vasile Nurciu, din România, ascultător al programelor RRI în dialectul aromân, Dejan Mijatovici, din Serbia, Olexandr Vorona, Ucraina, Noura Toubal, Algeria, Mouad Belgrid, din Maroc, Fiorenzo Repetto şi Francesco Morsilli, ambii din Italia, Yang Gang, Zhou Nan şi Lu Dacheng, toţi 3 din China, Jörg Clemens Hoffmann, Marcel Batz şi Johann Ruff, toţi 3 din Germania, Nikolai Matveev şi Alexandr Abramov, ambii din Rusia, Amrane Meriem Sabine, din Algeria, care a scris Serviciului Francez, Jean-Marie Lambret, Franţa, Davi Lucas Pinto de Sousa, Brazilia, care a scris Serviciului Spaniol, Ivan Alain Quispe Vargas, Bolivia, Orlando Ortiz Bohorquez, Columbia, David Iurescia, Argentina, Emilio Sahuquillo, din Spania, Amy-Felicia Hodge, SUA, Martin Rogan şi Michael Whing, ambii din Marea Britanie, Henk Poortvliet, Olanda, Hans Verner Lollike, Danemarca, Debaki Ranjan Biswas şi Surendra Kumar, ambii din India, şi Jaroslaw Jedrzejczak, Polonia, ascultător al emisiunilor în engleză.



    Vasile Nurciu, din România, explica de ce a participat: ”Emisiunile le ascult mereu pentru că Radio România reuşeşte să îmbine perfect programele energice, necesare fiecărei dimineţi, cu jurnalele profesioniste, din care ne culegem şi necesarul zilnic de ştiri. Pe lângă motivaţia premiilor, de care nu pot sa spun că nu mă tentează, un alt lucru m-a făcut să iau parte la acest concurs — faptul că prin acesta pot să trimit un feedback – în acest domeniu fiind esenţială existenţa ascultătorilor. Şi dacă voi ştiţi că noi suntem aici, o să vă facă să mergeţi mai departe, lucru pe care şi noi ni-l dorim foarte mult”.



    Dejan Mijatovici, din Serbia, argumenta: Participarea la concursul dvs. a fost un minunat prilej de a-i încuraja pe elevii mei, de la o şcoală cu profil electrotehnic, să citească biografiile oamenilor de ştiinţă care şi-au desfăşurat activitatea în domeniul fizicii şi electrotehnicii. Printre aceştia se află şi Dragomir Hurmuzescu, care a contribuit la realizarea electroscopului, a generatorului de curent continuu de înaltă tensiune de 4000 de volţi şi a echipamentelor de laborator pe care, mai târziu, le-au utilizat Pierre şi Marie Curie pentru descoperirea radiului. Ştiind că Hurmuzescu a fost contemporan cu marele nostru om de ştiinţă Nicola Tesla, ne întrebam dacă s-au cunoscut şi dacă au lucrat vreodată împreună, iar răspunsul la aceste întrebări poate constitui o temă interesantă de cercetare.”



    Ascultătorul Olexandr Vorona, Ucraina, ne-a scris: ”Ce m-a determinat să particip la concurs? În primul rând pasiunea mea, încă din copilărie, pentru radio şi geografie. În ultima perioada mă pasionează recepţia posturilor radio în regim DX (mai ales în FM). Astfel deseori, când (…) sunt condiţii de propagare bune, ascult posturi de radio româneşti în oraşul Poltava din Ucraina. De asemenea îmi place să aflu cât mai multe despre limba, istoria şi cultura României, dar şi ale altor ţări din vecinătatea Ucrainei”.



    Yang Gang, din China, ne-a transmis următorul mesaj: ”Participând la concurs ajung să aflu tot mai multe lucruri despre România, să cunosc amănunte ce nu se pot găsi în manuale. Voi sunteţi cei care mă ajută să cunosc România şi care mă fac să o admir din ce în ce mai mult – o ţară pe care mi-aş dori foarte mult să o văd cu ochii mei.”



    Jörg Clemens Hoffmann, din Germania, scria: ”România înseamnă mult mai mult decât corupţie, criminalitate şi catastrofe climatice, despre care relatează de regulă mass-media germane. Din acest motiv emisiunile pe unde scurte reprezintă cea mai simplă şi rapidă cale de a obţine informaţii din ţara dumneavoastră. Programele sunt interesante, diverse şi realizate profesionist. Cu fiecare emisiune redescopăr România şi cunosc mai bine ţara. Din acest motiv ascult cu regularitate emisiunile voastre, mă bucur că acordaţi multă atenţie relaţiei cu ascultătorii şi particip cu plăcere la concursurile voastre”.



    Iar Orlando Ortiz Bohorquez, din Columbia, ne scria: “Îmi place să ascult RRI, unul dintre puţinele posturi de radio internaţionale care mai transmit pe unde scurte. RRI ne oferă o viziune completă asupra ţării şi relaţiile ei cu UE.”



    Cele 30 Premii I au revenit următorilor ascultători sau internauţi: Ivana Mihailovici, din Serbia, conaţionala noastră Delia Biţă, din Italia, Mikola Vasiliniuk, Ucraina, Abdel Kader Hasan Eid, din Egipt, Idriss Bououdina, din Maroc, Giovanni Sergi şi Gianangelo Rosati, ambii din Italia, Zhang Chao şi Wang Yifan, ambii din China, Eberhard Lauber, Germania, Ferhat Bezazel, din Algeria, care a scris Serviciului German RRI, Christian Ghibaudo, Sandrine Ollivier şi François Jaby, toţi 3 din Franţa, Omar Alfredo Ortiz Robayo, din Columbia, Francisco LLerena Vega, din Peru, Miguel Ramón Bauset şi Antonio-Ángel Morilla Ríos, ambii din Spania, Antônio Avelino da Silva, Brazilia, care a scris Serviciului Spaniol, Williams López, Venezuela, Mogire Machuki, din Kenya, Costa Constantinides, din Cipru, ascultător al emisiunilor în engleză, John Eberle, John Rutledge, Jim Holthus şi Roberta Selesky, toţi 4 din SUA (iar Roberta Selesky şi soţul ei, John, au câştigat, reamintim Marele Premiu al precedentului nostru concurs, cel consacrat salinelor!), Grant Skinner şi Brian Kendall, ambii din Marea Britanie, Master Jaydeep, din India, şi Thein Soe, din Malaezia, ascultător al programelor în engleză.



    Ivana Mihailovici, din Serbia, argumenta răspunsul la concurs: Datorită concursului dvs. mi-am îmbogăţit fondul de cunoştinţe de cultură generală, pentru că am aflat multe informaţii despre viaţa şi activitatea profesorului Dragomir Hurmuzescu. Mă miră că în enciclopediile pe care le-am citit, copil fiind, nu existau date despre un om de ştiinţă atât de important şi a cărui valoare este dovedită de simplul fapt că invenţiile sale au fost utilizate de Antoine Becquerel şi Marie şi Pierre Curie în experimentele din domeniul radioactivităţii, pentru care au şi primit premiul Nobel pentru fizică în anul 1903. Mă bucură faptul că există în România instituţii de învăţământ care poartă numele lui Dragomir Hurmuzescu, subliniind astfel importanţa lui, nu numai pentru lumea ştiintţifică, dar şi pentru ţara din care provine.”



    Vechiul nostru ascultător italian Giovanni Sergi ne scria: “În primul rând doresc să felicit Radio România pentru decoraţia Nihil Sine Deo” conferită de Casa Regală, cu ocazia celor 85 de ani de activitate. Meritaţi din plin această recunoaştere pentru munca voastră de zi cu zi, pentru că vă îndepliniţi misiunea de serviciu public, prin emisiunile difuzate în România şi în străinătate. Eu sunt de mulţi ani pasionat de radio şi, datorită acestui hobby, am reuşit să îmi perfecţionez cunoştinţele de engleză, franceză sau spaniolă. Sunt şi editorul revistei Radio Notizie”, dedicată posturilor de radio internaţionale, în care am publicat întotdeauna anunţurile concursurilor promovate de Radio România Internaţional. În timp, am ascultat pe unde medii şi posturile locale ale Radio România, precum cele de la Cluj, Constanţa, Iaşi, Timişoara sau Târgu Mureş, care mi-au oferit întâlniri foarte plăcute cu muzica tradiţională românească, dar şi informaţii pe care nu le poţi afla din alte surse.”



    Un alt ascultător italian, Gianangelo Rosati, ne-a scris, la rândul său: “Particip la acest concurs pentru a susţine munca voastră de zi cu zi, prin care oferiţi ascultătorilor informaţii despre România. V-am ascultat pentru prima dată în seara zilei în care a murit Nicolae Ceauşescu şi de atunci am devenit un prieten fidel al Radio România Internaţional. Imi plac mult emisiunile voastre în limba italiană, care, cu toate că sunt limitate la durată de o jumătate de oră, conţin esenţialul despre România”.



    Zhang Chao, din China, argumenta: ”Sunt profesor la catedra de jurnalism specializat pe radiodifuziunea internaţională, iar de 16 ani sunt pasionat de emisiunile diverselor posturi de radio internaţionale difuzate pe unde scurte. Ascult de multă vreme emisiunile în limba chineză ale Radio România Internaţional, un post de radio care leagă punţi între Europa şi Asia, între România şi China, aducându-i mai aproape pe ascultătorii chinezi de prietenii din România. Aş dori să aflu mai multe amănunte legate de istoria şi dezvoltarea radioului românesc, aceasta nefiind doar o cerinţă a specializării mele, ci şi un interes al meu, personal”.



    Tot din China, Wang Yifan explica: ”Particip la concurs din recunoştinţă faţă de RRI; de-a lungul timpului am mai răspuns de câteva ori invitaţiilor de a mă alătura programelor interactive. Admir atitudinea redactorilor şi sunt atent la întreaga activitate a postului.”



    Vechiul nostru ascultător francez Christian Ghibaudo a participat din nou la concursul RRI: ”Particip la acest concurs pentru a încuraja toate echipele RRI în munca lor cotidiană pentru a face cunoscută şi apreciată România. Îmi face întotdeauna mare plăcere să ascult RRI în franceză; datorită vouă am învăţat să cunosc România, această ţară care m-a interesat de mulţi ani şi pe care am descoperit-o prima dată în 2001, exact datorită unui concurs RRI.”



    Iar Sandrine Ollivier, Franţa, ne scria, la rândul ei: ”Intru cu regularitate pe site pentru a citi articolele, ca şi pentru lecţia de limba română, al cărei fan sunt…”



    Ascultătorul nostru Mogire Machuki ne-a transmis: “Salutări din Kisii, Kenya. Sunt extrem de încântat să particip la acest eveniment special, pentru că am crescut alături de RRI. Provin dintr-o familie cu nouă copii. Părinţii mei nu au avut niciodată şansa de a merge la şcoală, dar au considerat educaţia noastră foarte importantă. Pe-atunci nu prea aveam posibilitatea să ascult radioul, deşi tata avea unul, pe care îl preţuia enorm. Părea o mică comoară, pe care nu ne lăsa niciodată să o atingem. Ai mei ascultau radioul pentru a afla ultimele ştiri, în special cele referitoare la izbucnirea unor conflicte în zonă. Lucrurile s-au schimbat în şcoală, când am descoperit o nişă a radioului: dx-ingul, şi am început să călătoresc imaginar, departe de ţara mea, Kenya. Am descoperit BBC, Vocea Americii, Deutsche Welle şi RRI. Am devenit ascultător fidel al RRI în 1997, iar ceea ce m-a atras a fost apropierea faţă de ascultători, răspunsurile rapide pe care le primeam la scrisori şi, nu în ultimul rând, tradiţiile minunate şi concursurile RRI. RRI este o sursă crucială de informaţie pentru noi. Chiar dacă importanţa unui post de radio nu poate fi evaluată cu adevărat mai ales în ceea ce priveşte impactul asupra vieţii unor indivizi, sunt momente când poţi reflecta şi face comparaţii. Nu este o sarcină uşoară să oferi ascultătorilor informaţii nepărtinitoare, detaliate şi pertinente despre România şi restul Europei, dezvăluind trecutul, istoria şi prezentând fundamentul cultural pe care România este cladită. RRI reuşeşte să facă asta. Pentru noi, RRI este o fereastră către România.”



    Costa Constantinides, din Cipru, ne-a trimis următorul mesaj: “Ascult Radio România de când am început să împărtăşesc acest hobby, în 1969. Pe atunci trăiam în Africa de Sud, în apartheid, şi ne era interzis să ascultăm posturi de radio din fostul bloc comunist est-european. Într-o zi chiar am primit vizita şefului biroului securităţii de stat. Aveam doar 15 ani şi mi-a fost groaznic de frică, dar am continuat să ascult posturi pe unde scurte. Din 1995 trăiesc în Cipru, dar încă mai simt bucuria de a recepta semnale puternice, precum cel al Radio România. Imagini pozitive sunt acum proiectate de undele care vin din eter, suntem liberi, şi noi şi voi. Încă mai păstrez aminitirea unor zile şi câteva QSL-uri de la postul dumneavoastră de radio în albumul meu, la capitolul Europa”.



    Iar britanicul Grant Skinner, ne-a scris: “Sunt un ascultător fidel şi fan al RRI, pentru că dx-ingul este un hobby fascinant, interesant şi extrem de motivant. O investiţie minimă mi-a adus ore de bucurie. Odată ce am primit scrisori şi mici materiale promoţionale am devenit dependent. Cum altfel aş putea fi la curent cu ştiri internaţionale, evenimente culturale sau sportive, muzică, decât ascultând radioul pe unde scurte, un mijloc de informare la distanţă de o atingere?“



    11 Premii Speciale au revenit următorilor ascultători sau Internet useri: Natalia Zabolotna, din Ucraina, Abdel-Kader Khalil, din Algeria, Xu Wenjuan, din China, Andreas Karger, din Germania, Valeri Lugovski, din Belarus, ascultător al programelor în rusă, Jacques Augustin şi Paul Jamet, ambii din Franţa, Daniel Meinardi, din Argentina, Marc Ferrer Ferrando, din Spania, Jayanta Chakrabarty, din India, şi Weldon Walles, SUA.



    Natalia Zabolotna, din Ucraina, ne-a scris: ”În curând Radio România va împlini venerabila vârstă de 85 de ani. În 1928 lumea era altfel, oamenii duceau un mod diferit de viaţă, aveau alte obiceiuri şi obişnuinţe, alt nivel de trai. Probabil şi postul Radio România era, la începuturile sale, mult diferit în comparaţie cu ceea ce este astăzi. Societatea modernă beneficiază de foarte multe surse de informare, dar, în acelaşi timp, este şi bombardată de multă informaţie de multe ori neverificată, cum este cea de pe Internet. Cândva, apariţia radioului a fost o adevărată revoluţie. Radioul a apărut într-un moment când existau doar ziare. Ziarele, însă (la fel ca şi televiziunea sau calculatorul în prezent), îţi fură timp, radioul nu, şi nici nu-ţi oboseşte ochii, fiind accesibil şi pentru cei care au probleme cu vederea sau pentru nevăzători. (…) Radioul este una dintre cele mai bune şi mai utile invenţii ale omenirii. Nu-mi pot imagina lumea modernă şi nici viitorul omenirii fără radio. În opinia mea, difuzarea emisiunilor radio exclusiv pe Internet este o politică greşită, Internetul poate doar să dubleze emisia clasică, poate stoca emisiuni în arhivă, poate furniza informaţii vizuale suplimentare, dar nu poate fi un substitut pentru radiofonie.”



    Andreas Karger, din Germania, îşi argumenta răspunsul: ”Dragă echipă RRI, din tinereţe sunt interesat de radio ca subiect, deoarece undele medii, lungi şi scurte au oferit şi oferă în Germania o zonă largă de experimentare. Particip la acest concurs din interes faţă de Radio România (şi cu speranţa că voi avea norocul să vizitez unele studiouri locale) şi nu în ultimul rând pentru a-mi exprima bucuria că RRI mai emite pe unde scurte. Ca mulţi alţi ascultători din toată lumea doresc să vă încurajez să continuaţi să emiteţi.”



    Valeri Lugovski, din Belarus, afirma: ”Aş dori să subliniez că spaţiul virtual al Internetului la care am avut acces datorită Radio România şi implicit paginile de web ale departamentelor Societăţii Române de Radiodifuziune sunt realizate cu dragoste, cu atenţie, într-o manieră coerentă, exemplară. Aş vrea să le mulţumesc celor de la Radio România, sponsorilor şi partenerilor acestora, pentru tema foarte interesantă pe care au propus-o pentru concursul acesta. M-am familiarizat cu plăcere şi entuziasm cu aportul României la dezvoltarea radioului şi radiodifuziunii, cu specialiştii români în domeniu. Remarcabil este că acest concurs mi-a satisfăcut şi curiozitatea nemijlocită pentru informaţiile tehnice şi administrative ale Radio România, am aflat şi de Ziua Internaţională a Radioului din februarie, de aniversarea Radio România care va avea loc în noiembrie şi de o particularitate a tuturor concursurilor dumneavoastră — mândria şi demnitatea naţională.”



    Paul Jamet, din Franţa, un pasionat radioamator, ne-a scris: ”Am avut şansa să pot să merg de 3 ori în România: ca turist, în septembrie 1976, pe litoralul Mării Negre, de la sud de Constanţa la Mangalia, la Bucureşti, Braşov, în Maramureş cu ale sale biserici, în ”dulcea Bucovină” cu ale sale mănăstiri minunate şi de neuitat; în scop profesional în martie 2003, la Bucureşti, cu vizitarea Palatului Parlamentului; am reuşit să revăd celebrul Castel Bran. Ca şi Castelul Peleş; în iulie 2007, câştigător al concursului despre Delta Dunării. Prin diversitatea şi calitatea programelor sale, RRI îmi evocă de-a lungul timpului nu doar numeroase amintiri plăcute, dar mă face şi să doresc să cunosc mai multe despre România şi români, cetăţeni europeni (…). La aceste motive culturale aş adăuga unul tehnic, posibilitatea de a asculta RRI în DRM — Digital Radio Mondiale! De peste 3 ani am un receptor DRM. DRM-ul reprezintă, fără îndoială, viitorul undelor scurte. Magiei acestora tehnologia DRM îi oferă o audiţie de o calitate incomparabilă (codarea AAC folosită este de mai bună calitate decât sunetul mp3 oferit de Internet). Este adevărat că în alegerea staţiilor pe care le ascult am tendinţa puternică de a prefera posturile care folosesc DRM-ul, în special RRI. De altfel regret că doar două emisiuni (…) sunt difuzate în DRM, dimineaţa şi seara”.



    Jayanta Chakrabarty, din India, argumenta: “Faptul că sunt ascultător al RRI şi fan online este atât o onoare, cât şi un privilegiu. Oricum mă simt un câştigător, pentru că mă bucur să ascult programe de calitate şi să receptez un semnal excelent. Nu simt nevoia să vânez zilnic posturi de radio pentru porţia zilnică de ştiri despre România, Europa şi alte colţuri ale lumii. RRI este o sursă de informaţii nepărtinitoare, oferind o proiecţie corectă asupra României, dintr-o perspectivă onestă. Diseminarea informaţiilor socio-politice, economice, ştiinţifice, culturale şi istorice este o trăsătură specială a RRI. Serviciul Englez al RRI este o încântare, un dar pentru noi, cei pentru care engleza este a doua limbă. Atât eu, cât şi familia mea ne bucurăm că RRI ne-a oferit diferite programe de-a lungul anilor, care sunt atât educative, captivante, antrenante, cât şi interesante. Este nemaipoment că atâtea lucruri ne aşteaptă la doar o rotire de buton. Având muzica românească în suflet, vă pot spune că RRI este o sursă de muzică fantastică, de toate genurile, de la cea tradiţională, clasică, la jazz. Pentru mine, echipa de la RRI, prin devotamentul şi interesul faţă de ascultători, a facut ca RRI să fie unul dintre cele mai îndrăgite posturi de radio din Europa. “



    Iar americanul Weldon Walles mărturisea: “Am deosebita plăcere să particip la concursul ocazionat de a 85-a aniversare a Radio România. Parte a bucuriei de a asculta posturi de radio internaţionale este oportunitatea de a interacţiona cu staţii precum RRI, care plasează ascultătorii pe primul loc al preocupărilor lor. Întotdeauna aştept cu nerăbdare programele dvs. şi concursurile, care nu sunt doar plăcute, ci şi educative. Vă mulţumesc pentru plăcerea pe care mi-aţi oferit-o de-a lungul anilor, de a vă asculta emisiunile, ca un ascultător fidel.”



    Mulţumim tuturor celor care ne-au răspuns la întrebări şi care au argumentat ce i-a convins să participe. Şi acum, momentul cel mai aşteptat. Au participat la concurs, au răspuns corect şi au câştigat un sejur cu pensiune completă în în perioada 15-24 septembrie 2013, în 3 zone din România acoperite de emisia unor posturi regionale ale Radioului public — judeţele Gorj, Timiş şi Cluj … Elena şi Igor Kurbanov, din Turkmenistan, ascultători ai programelor RRI în limba rusă. Felicitări şi vă aşteptăm în România! Elena ne-a transmis un răspuns extrem de amplu, practic un mic album despre Radio România, în care argumenta, între altele: ”Radiodifuziunea reprezintă o componentă a sistemului mondial de schimb informaţional şi este şi un element important al sistemului naţional mass-media din orice ţară. Radioul este mijlocul de comunicare cu cel mai mare auditoriu din lume. Este un mijloc de comunicare ce dispune de foarte multe posibilităţi şi nu necesită cheltuieli mari. Radiodifuziunea este accesibilă atât pentru comunităţile izolate, cât şi pentru cele mai sensibile categorii de populaţie: persoane nealfabetizate sau cu dizabilităţi, nevoiaşi, femei şi tineri, oferindu-le tuturor posibilitatea să participe la dialoguri sociale şi să primească informaţii utile, indiferent de nivelul de educaţie. Totodată, radiodifuziunea joacă un rol important în situaţiile de criză, uşurând munca salvatorilor în cazul producerii de calamităţi naturale. Cei care cunosc specificul muncii de radio ştiu că nu este deloc o muncă uşoară. (…) De aceea, pentru a rezista la acest loc de muncă, trebuie să dai dovadă de abnegaţie şi să îţi iubeşti meseria. (…) Aş vrea să adaug că Radio România este un adevărat pod al prieteniei între poporul român şi popoarele lumii. Pe parcursul celor 85 de ani, podul a fost luminat de soare şi de curcubee, dar a fost şi încercat de vânt, ploaie şi vreme rea. Eu sunt, însă, convinsă că pe viitor de pe aceast pod se vor putea admira peisaje incredibile şi că el va dăinui mulţi ani de acum încolo!!



    La aflarea veştii că ea şi soţul ei sunt câştigătorii Marelui Premiu, Elena Kurbanova ne-a scris: ”Vă mulţumesc că aţi inclus eseul meu în lista potenţialilor câştigători! (…) Igor şi cu mine visăm să descoperim frumuseţile României, să facem cunoştinţă cu oameni minunaţi! Visăm să simţim suflul României!”.



    Premiile şi menţiunile vor fi expediate prin poştă şi vă rugăm să ne confirmaţi, într-o scrisoare, într-un fax sau într-un e-mail atât primirea, cât şi conţinutul! Vă mulţumim, din nou, că v-aţi încercat şansele şi ne-aţi răspuns la concursul consacrat celor 85 de ani de radiofonie românească, şi vă invităm să participaţi în număr cât mai mare şi la următoarele noastre concursuri!



  • Câştigătorii concursului RRI „Prin salinele României”

    Câştigătorii concursului RRI „Prin salinele României”


    Dragi prieteni, Radio România Internaţional v-a invitat până la 28 februarie, data poştei, să participaţi la un concurs de cultură generală cu titlul “Prin salinele României”. Concursul a fost dedicat uneia dintre principalele resurse minerale ale României, sarea, o resursă economică, dar şi de sănătate, având în vedere proprietăţile curative ale aerului salin.


    Concursul a trezit interesul dvs. şi am primit 429 de răspunsuri corecte! Vă mulţumim şi vă invităm să participaţi şi la alte concursuri.




    Marele Premiu va fi un sejur de 10 zile (nouă nopţi), cu pensiune completă, pentru două persoane, în perioada 15-24 mai 2013, în 4 zone din România cunoscute pentru exploatarea sării: Slănic Prahova (judeţul Prahova), Târgu Ocna (judeţul Bacău), Praid (judeţul Harghita) şi Turda (judeţul Cluj).




    Concursul a fost sponsorizat de SC Salina Turda Durgău SA, respectiv de Pensiunea ”Elena” şi ”Motelul Anda”, ambele din Târgu Ocna. Pentru cei care nu câştigă Marile Premii avem premii în obiecte, legate de zonele respective, oferite de partenerii noştri: Consiliul Judeţean Bacău, Consiliul Judeţean Prahova, Primăria Municipiului Ploieşti, Primăria Municipiului Turda, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Harghita, Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Societatea Naţională a Sării S.A. (inclusiv Sucursalele Salina Târgu Ocna, Salina Slănic Prahova, Salina Praid), Uniunea Artiştilor Plastici, Filialele Ploieşti, Bacău şi Turda, Centrul Cultural Judeţean Harghita, Casa Municipală de Cultură Turda, Şcoala Populară de Arte «Tudor Jarda» din Cluj-Napoca.




    Din emisiunile noastre, de pe site-ul RRI, dar şi de pe profilurile de Facebook şi Twitter aţi putut afla răspunsurile la întrebările cu care v-am provocat să ne scrieţi.




    Concursul s-a încheiat la 28 februarie 2013, data poştei. Până să aflaţi cine sunt câştigătorii vă reamintim întrebările la care v-am invitat să răspundeţi:



    Cât timp şi-ar putea asigura România necesarul de sare din resurse interne? Răspuns corect: 1000 de ani. – Menţionaţi cel puţin 3 saline din România. Răspuns corect: Puteaţi menţiona cel puţin dintre Ocna Sibiului, Turda, Ocnele Mari, Ocna Mureş, Slănic Prahova, Târgu Ocna, Ocna Dej, Slănic Moldova, Praid, Cacica.



    Cum se numeşte tratamentul care pune în valoare calităţile curative ale aerului salin? Răspuns corect: speleoterapie. – Ce saline vor vizita câştigătorii Marilor Premii ale concursului RRI? Răspuns corect: Slănic Prahova, Târgu Ocna, Praid, Turda.



    Acum putem derula lista câştigătorilor. Cele 30 de Menţiuni au revenit ascultătorilor sau utilizatorilor de Internet: Oana Apostol, din România, Farid Boumechaal, din Algeria, Abdel Naser Mohamad Rashad Kamel, din Egipt, Ferhat Bezazel, Algeria, Jikuang, He Xige, Daying şi Ji Mingzhuo, toţi 4 din China, Giorgio Borsier, Alessandra Bedendo, Luca Zazzeri, Emiliano Andrea Busnelli, Massimo de Muro şi Giancarlo Severini, toţi 6 din Italia, Juan Antonio Morales, Spania, Maikel Viltrés Estrada, Cuba, Adervall Lima Gómez, Henrique José Dantas Felinto şi Jose Roberto da Silva Cunha, toţi 3 din Brazilia, Denis Ullmann şi Claude Unsinger, ambii din Franţa, Nikolai Matveev, Anatoli Dorofeev, Nikolai Popov şi Pavel Pucikov, toţi 4 din Rusia, Ian Morrison, China, şi Rafi Md. Nazmus Sadat, din Bangladesh, ambii ascultători ai emisiunilor RRI în engleză, Hans Verner Lollike, Danemarca, Brian Kendall, Marea Britanie, şi câştigătorul Marelui Premiu al concursului nostru precedent, dedicat Bucureştiului cultural, Robert C. Ackx, din Olanda.




    Vechiul nostru prieten brazilian Henrique José Dantas Felinto ne-a scris: “Am participat pentru că îmi place foarte mult România şi vreau să cunosc cât mai multe lucruri despre ţara dvs. De asemenea, pentru că oraşul meu (Rio Grande do Norte) este cea mai importantă regiune braziliană care produce sare. Sursele mele de informare au fost programele RRI şi Internetul.”




    “Fiecare concurs RRI îmi oferă noi cunoştinţe despre România. Şi…a cunoaste înseamnă a iubi”, ne mărturisea un alt vechi prieten, Hans Verner Lollike, din Danemarca.




    Cele 30 de Premii III au revenit ascultătorilor sau userilor: Volodimir Sytnikov, Ucraina, Abdelilah Izou, din Maroc, Georg Pleschberg, Austria, Peter Lakati, din Ungaria (ascultător al programelor RRI în germană), Li Ming, Xue Fei, Yu Hongyan şi Zhi Yanjiao, toţi 4 din China, Agide Melloni şi Maria Chiara Fresco, ambii din Italia, José Balbino Cruz Menjivar, Costa Rica, Antonio Ángel Morilla Ríos, din Spania, Osvaldo Gomez González, Cuba, Víctor Gutiérrez, Panama, Djefel Djilali, din Algeria, şi Samba Ba, din Senegal (ambii ascultători ai emisiunilor în franceză), Naved D. Raiyan, Chitturi Sowmya, Rajesh Chandwani, Surendra Kumar, toţi 4 din India, Stu Taylor, Steven Handler şi Alvarez Galloso, toţi 3 din SUA, ca şi ascultătorii programelor noastre în engleză S.J. Agboola şi Ayeni Adedayo, ambii din Nigeria, Fachri, din Indonezia, Aziz Nasir, din Pakistan, Didarul Iqbal, Bangladesh, Henk Poortvliet, Olanda, şi Krzysztof Borski, Polonia.




    Fidelul nostru prieten Agide Melloni, din Italia, scria: “Ştiam foarte puţine lucruri despre această bogăţie naturală a României, despre frumuseţea salinelor sale şi efectul lor terapeutic. După ce am vizitat virtual, graţie concursurilor precedente, frumoasa voastra ţară şi am aflat foarte multe lucruri despre arta şi istoria sa şi despre tradiţiile sale seculare, de această dată ne-aţi oferit posibilitatea de a face o incursiune în istoria exploatării sării în România şi de a afla care sunt posibilităţile de tratament şi de vacanţă în zona salinelor. A fost un concurs original, care nu putea să nu-mi trezească interesul”.




    Tot din Italia, Maria Chiara Fresco argumenta de ce ne-a răspuns la întrebări: “Aş dori să vizitez România fiindcă este o ţară frumoasă şi, probabil, una dintre ultimele în Europa în care putem încă descoperi o civilizaţie rurală tradiţională.”




    Iar Djefel Djilali, din Algeria, explica: ”Graţie emisiunilor dvs. şi concursurilor pe care le organizaţi, am început să cunosc şi apoi să iubesc România. Am început să caut pe cont propriu mai multe date şi am descoperit şi mai multe elemente despre ţara dvs. Am adăugat, astfel, încântării personale în faţa frumuseţilor naturale pe care le aveţi, plăcerea cunoaşterii şi a descoperirii. Vă felicit!”




    Iar Samba Be, din Senegal, ne scria sintetic: ”Îmi place foarte mult RRI! Emisiunile dvs. au fost principala mea sursă de documentare, o sursă, de altfel, exhaustivă”.




    30 de Premii II au revenit următorilor: Amela Omerspahici Jakubovici, Bosnia şi Herţegovina, conaţionalul nostru Liviu Şandor, din Germania, Manuela Peanci, din România ascultătoare a programelor RRI în dialectul aromân, Volodimir Bondar, Ucraina, Ben Chohra Ali, din Algeria, Adam Mohamad Gibril, Sudan, Michael Lindner şi Ralf Urbanczyk, ambii din Germania, Li Hua, Zhou Fei, Li Xue şi Huang Liqiang, toţi 4 din China, Gian Luca del Marco şi Arianna Vailati Canta, ambii din Italia, Alexis Roca Ramírez, din Venezuela, Miguel Ramón Bauset (Spania), Hugo Calderón Carbajal, din Mexic, Alexei Kasatkin, Rusia, Mohamed Goumidi, Algeria (ascultător al emisiunilor în franceză), Thein Soe (Malaezia), ascultător al emisiunilor în engleză, Mohammes Nazin, din Maroc, de asemenea ascultător al programelor în engleză, Weldon Wales, James Drexler, Harold Woering, Christopher R. Rumbaugh, Lee Kraig şi Ryan Jeffery, toţi 6 din SUA, Keith A. Simmonds, Franţa (ascultător al Serviciului Englez), S.B. Sharma, India, şi R.S. Oulton, din Zimbabwe.




    Amela Omerspahici Jakubovici (Bosnia şi Herţegovina) ne scria: “Chiar dacă particip de mult timp la concursurile RRI, de fiecare dată o fac din toată inima!”.




    ”De fiecare dată sunt încântat să particip la concursurile RRI. Răspunzând la întrebarile dvs. am ocazia să descopăr noi şi noi atracţii turistice şi geografice din România”, ne-a transmis Volodimir Bondar, din Ucraina.




    Vechiul nostru ascultător Michael Lindner, din Germania, explica de ce a răspuns la concurs: “Dragi prieteni din redacţie, deoarece tradiţiile vechi trebuie respectate, doresc să particip ca ascultător fidel la concursul referitor la saline. Motivele pentru care particip la acest concurs sunt interesul pentru atracţiile turistice ale României şi prietenia mea de lungă durată cu RRI”.




    La rândul său, un alt prieten RRI din Germania, Ralf Urbanczyk, ne-a scris: “În momentul în care RRI a lansat concursul privind salinele gândurile mi-au zburat imediat la salinele din zona în care locuiesc. Am devenit curios. Oare există în România o tradiţie a mineritului similară? Prin intermediul emisiunilor RRI din ultimele luni, care au abordat acest subiect, am ajuns să aflu multe lucruri despre acest domeniu. Mi-a trezit curiozitatea şi a început să mă preocupe mai intens această temă, căutând informaţii şi din alte surse.”




    Italianul Gian Luca del Marco argumenta noua sa participare la un concurs marca RRI: “Şi de această dată particip cu plăcere la concursul vostru, fiindcă tema este foarte interesantă. Sunt convins că salinele vor avea un rol foarte important în promovarea turistică a României. Aceste locuri excepţionale sunt unice, iar capacitatea terapeutică le scoate în evidenţă în peisajul turistic european. Am întâlnit persoane care au petrecut sejururi la Slănic Prahova, pentru odihnă şi tratament, şi care mi-au vorbit foarte frumos despre acest loc.”




    Iar Arianna Vailati Canta, de asemenea din Italia, ne-a scris de ce a atras-o concursul dedicat salinelor: “Imi doresc să cunosc mai bine România, despre care am auzit până acum numai din poveştile unei prietene românce, şi să vizitez un loc în care se desfăşoară o activitate atât de importantă.”




    Alexei Kasatkin, din Rusia, ne-a transmis un răspuns bine documentat: Sunt un ascultător fidel al emisiunilor RRI şi particip cu mare plăcere, pentru a doua oară, la concursurile organizate de dvs. Acest concurs mi-a lărgit orizontul de cunoştinţe. România este una dintre cele mai mari ţări din Sud-Estul Europei din punct de vedere al populaţiei, teritoriului şi resurselor naturale. Ea a jucat întotdeauna un rol important în istoria lumii, fiind situată la întretăierea drumurilor istoriei: provincie de graniţă a Imperiului Roman, Marea migraţie a popoarelor, lupta popoarelor Europei împotriva Imperiului Otoman, ambele războaie mondiale, viitorul postcomunist al ţărilor Europei de Est etc. România şi Federaţia Rusă (şi în particular Republica Udmurtia) au o colaborare îndelungată în sferele economică, umanitară, ştiinţifică şi educaţională. Studenţii din ţara noastră învaţă în cele mai cunoscute facultăţi din România. Iar turiştii noştri vizitează România şi urmează tratamente în staţiunile ei (inclusiv în saline, de exemplu în oraşul Slănic Moldova). Aşa că, deşi din punct de vedere teritorial sunt situate departe una de cealaltă, ţările noastre sunt legate prin strânse relaţii de prietenie. Cu atât mai mult, cu cât la pavilionul ONU steagurile României şi Rusiei sunt alăturate, ceea ce face ca delegaţiile noastre să se afle mereu alături la forumuri internaţionale, întreceri sportive, evenimente culturale etc.”




    Mohamed Goumidi, din Algeria, afirma: ”Am dorit să particip la acest concurs pentru că am dorit să ştiu mai multe despre resursele României şi îndeosebi, despre sarea care se găseşte din abundenţă în ţara dvs. Rezervele de sare ar ajunge României pentru o mie de ani… Aceasta este o bogăţie care ar putea susţine foare mult economia şi dezvoltarea ţării dvs.”




    În sfârşit, Keith A. Simmonds, Franţa, explica: “Motivaţia mea de a participa la concurs rezidă în faptul că am fost întotdeauna fascinat de această ţară minunată, România. Participarea la concurs îmi oferă oportunitatea de a căuta şi a descoperi frumuseţea pe care România o are de oferit. Sper ca într-o bună zi să mi se ofere şansa să vizitez această ţară şi să fiu martorul direct al măreţiei ei.”




    Cele 10 Premii I au revenit următorilor ascultători sau internauţi: conaţionala noastră Clemansa Ecaterina Baciu, din Italia, Leokardia Bogutska, Ucraina, Abdel-Rahim Ait Al-Awad, din Maroc, Udo Scherbaum, din Germania, Gao Junxia, din China, Paolo Valente, Italia, Alexandr Abramov, Rusia, Mogire Machuki, din Kenya (ascultător al emisiunilor în engleză), Jacques Giraud, Franţa, şi Nouari Naghmouchi, din Algeria, ascultător al programelor RRI în franceză.




    ”Nu am fost niciodată în România, dar ştiu că este o ţară foarte frumoasă, cu natură minunată, iar oportunitatea de a vizita salinele este incredibilă. Imi doresc foarte mult să câştig şi să am posibilitatea de a vizita o ţară minunată precum România”, argumenta Leokardia Bogutska, din Ucraina.




    Udo Scherbaum, din Germania, ne-a scris: Pe lângă urmărirea emisiunilor RRI şi a citirii cu atenţie a textului concursului, am căutat răspunsurile şi pe Internet. Am găsit articole (de exemplu pe Wikipedia) care m-au ţintuit în scaun. Am aflat, astfel, mult mai multe informaţii. Mulţumesc pentru descoperirea unui subiect românesc care nu prea îmi era cunoscut“.




    Paolo Valente, din Italia, argumenta concis: “Am fost motivat să particip la concurs de pasiunea pe care o am pentru România; îmi plac mult cultura românească, mâncarea, muzica, românii… Şi sper din tot sufletul să pot petrece o vacanţă într-una din zonele cu saline, pentru a mă întoarce acasă cu amintiri frumoase.”




    Dl. Jacques Giraud, din Franţa, ne-a scris: ”Graţie concursului RRI am dscoperit o tehnică de exploatare a sării aproape necunoscută în Franţa, unde producţia de sare se face în sărării (n.r. lacuri sau iazuri superficiale cu apă sărată, exploatate la suprafaţă). Mi-aş dori să realizez o călătorie iniţiatică” în România, în aceste regiuni care beneficiază de un microclimat excepţional, pentru a promova mai departe ţara dvs.”




    Iar Nouari Naghmouchi, din Algeria, ne scria foarte concis: ”Sunt un ascultător fidel am RRI şi m-am înscris la acest concurs pentru a descoperi salinele româneşti şi, mai ales, pentru a vizita radioul meu drag”.




    Mogire Machuki, Kenya, afirma, la rândul său: “S-a mai terminat un concurs grozav organizat de RRI. Ca de obicei, mi-a facut plăcere să particip, pentru a afla lucruri noi despre România, o ţară foarte rar menţionată în presa din ţara mea. Ştim foarte puţin aici despre această fascinantă ţară europeană. M-a bucurat faptul că România are depozite de sare care pot fi exploatate încă o mie de ani, dar ceea ce m-a impresionat cu adevărat este modul în care se tratează diferite alergii, cazurile de astm bronşic şi bronşita în minele de sare. Sunt interesat de speleoterapie, care ar trebui introdusă şi în ţara mea, pentru că avem mii de cazuri de alergii şi astm bronşic.”




    16 Premii Speciale au revenit următorilor ascultători sau Internet useri: Gennadiy Reşetnik, din Ucraina, Abdel Kader Hasan Abdel Kader, din Egipt, Khalil Abdel-Kader, din Algeria, Joe Leyder, din Luxemburg (ascultător al programelor noastre în germană), Shan Jinhai, din China, Antonella La Brocca, din Italia, Claudio Alfredo Martijena (Argentina), José Luis Corcuera Gil (Spania), Elena Kurbanova, Turkmenistan, Roman Braghin, Rusia, Tracy Marvin şi James Holthus, ambii din SUA, Richard Cooke, Marea Britanie, Satoshi Nishimota, din Japonia, Eric Mompontet şi Christian Canoen, ambii din Franţa.




    Ce m-a determinat să particip la concursul “Prin Salinele României”? — se întreba Gennadiy Reşetnik, din Ucraina: ”Probabil nu doar posibilitatea de a câştiga un sejur mult dorit în România, ci şi oportunitatea de a face o călătorie în lumea misterioasă şi fascinanta a regatului sării”, o lume care este la fel de atractivă atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, o lume plină de culori, stalactite sclipitoare şi diferite formaţiuni saline. Este ca şi cum, cu ajutorul maşinii timpului”, ai face o călătorie în urmă cu milioane de ani, o excursie pe fundul unui ocean străvechi. Mergând în jos, ai posibilitatea să vezi o lume aparte, în care totul e din sare: pereţii, podeaua, tavanul, sculpturile … Acolo poţi să respiri aerul salin binefăcător sau, pur şi simplu, te poţi relaxa într-o ambianţă plăcută, ascultând un concert de muzică simfonică şi bucurându-te de acustica uimitoare a unei săli inedite. Poţi practica sportul sau poţi urma tratamente speciale… Toate acestea sunt posibile în salinele din România”.




    Dl. Joe Leyder, din Luxemburg, explica de ce a răspuns la concurs: Pentru 2013 mi-am propus să ascult mai mult posturile de radio internaţionale, după ce renunţasem de mai mulţi ani la acest hobby. Acum ascult radio numai pe Internet. Îmi amintesc cu plăcere de RRI, deoarece am câştigat la un moment dat Marele Premiu, dar din motive profesionale nu am putut călători. Păcat, însă ca profesor am vacanţă numai în anumite perioade. Poate reuşesc acum.”




    Shan Jinhai, din China, ne-a trimis următoarea argumentaţie: ” Zăcămintele minerale sunt viaţa unei ţări, fiecare ţară are resursele minerale proprii şi specifice, aceste resurse joacă un rol-cheie în dezvoltarea economică a acesteia, iar sarea este un element care nu poate lipsi din viaţa şi activitatea de producţie a locuitorilor ei. România are astfel de resurse din zorii istoriei sale, iar peisajele din jurul unor asfel de formaţiuni au atras, prin pitorescul lor, atenţia întregii lumi. Prin organizarea unui concurs pe o astfel de temă, RRI nu îşi propune doar să prezinte prietenilor de pe diverse meridiane frumuseţea unor asemenea locuri, ca şi ceea ce numim cultura săii, însă privind şi mai profund la această iniţiativă, ne dăm seama că RRI ne invită şi să preţuim o comoară. Sarea este o resursă care se diminuează în timp, de aceea trebuie să fie valorificată cu chibzuială, pentru ca să se poată folosi de ea şi cei ce vor veni după noi. (…) Sper ca RRI să organizeze mai multe campanii referitoare la zăcămintele minerale, pentru ca astfel să-i înveţe pe ascultători să le preţuiască”.




    Antonella La Brocca, Italia, motiva: “Ceea ce m-a determinat să particip la concurs este faptul ca imigranţii români sunt o realitate a ţării noastre şi cu toţii ar trebui să le cunoaştem ţara de origine şi rădăcinile, pentru o convieţuire paşnică, sub semnul respectului şi al conştientizării realităţii din care vin”.




    José Luis Corcuera Gil, din Spania, ne-a dat următoarea explicaţie: “M-a motivat să particip interesul pentru tot ce are legătură cu România. În plus, am vrut să arăt postului dvs. de radio că sunt dispus să particip la toate iniţiativele pe care le dedică ascultătorilor. Pentru răspunsuri am folosit mijloacele puse la dispoziţie de RRI şi am mai văzut câteva materiale video pe Internet.”




    Elena Kurbanova, din Turkmenistan, a argumentat pe larg de ce ne-a scris: Pasiunea mea pentru călătorii a început încă din copilărie. Iar participarea mea la concursul Prin salinele României” nu este întâmplătoare. Îmi place să explorez tainica lume subpământeană, adâncurile pământului nostru. Locuiesc la poalele munţilor Kopetdag şi am zilnic în faţa ochilor conturul lor minunat. Îmi plac excursiile şi merg şi acum în drumeţii pe munte. Pe când eram studentă, eram pasionată de speologie. Pe teritoriul Turkmenistanului, în raionul Kughitang, se află peşteri naturale unicat. Săli uriaşe, cu stalactite şi stalagmite albe precum cristalul atingând câţiva metri, perdele” de onix, cu forme carstice stranii — toate acestea lasă o impresie de neuitat. De-a lungul anilor am reuşit să vizitez multe peşteri din Turkmenistan, şi nu numai în calitate de turist interesat de acest fenomen, ci şi ca sportiv-speolog. Am coborât cu coarda în gol la adâncimi de 100 de metri, m-am târât de la o sală la alta a peşterilor prin treceri înguste şi prăfuite, m-am lovit cu casca de protecţie de bolţile subterane, am înnoptat în peşteră. Da, lumea subterană are romantismul ei aparte! În Turkmenistan se desfăşoară o activitate intensă de protejare a patrimoniului naţional, a peşterilor din Kughitang. În anul 1987 am mai descoperit o serie de peşteri extraordinare, călătorind prin Cehoslovacia. Peşterile se numeau Mravski Karst, am coborât în sălile lor pline de măreţie, ne-am plimbat cu barca pe râul subteran. În anul 2006, aflându-mă în regiunea Capadoccia din Turcia, am vizitat un întreg oraş subteran şi am văzut frescele minunate pictate pe pereţii peşterilor în care erau situate primele biserici creştine din timpurile bizantine. În anul 2010, călătorind prin China şi vizitând provincia Zhejiang, am avut ocazia să văd grotele din munţii la poalele cărora este situat oraşul Guangzhou. Acolo se află statui minunate ale lui Buddha, tăiate în piatră. Cu toate că suntem foarte ocupaţi, eu şi prietenul meu Igor ducem o viaţă activă, mergem la munte, facem drumeţii cu prietenii. De România suntem interesaţi de multă vreme, în parte şi pentru că pe linie paternă, Igor are rădăcini româneşti. Îmi doresc foarte mult să vizitez România, să văd munţii Carpaţi, acoperiţi de păduri verzi, să respir aerul terapeutic al salinelor din România! Îmi doresc să văd lumea subterană a României!”




    Francezul Christian Canoen argumenta de ce a participat la concurs: ”Am ales să particip la acest concurs pentru că mă interesează importanţa europeană a României, această ţară răscruce a mai multor culturi. Nu am avut şansa să vizitez ţara dvs. şi după aderearea la UE, aşa că m-ar interesa să văd care sunt schimbările petrecute şi progresele înregistrate după 2007”.




    Compatriotul său Eric Mompontet, argumenta, la rândul său, iar motivul participării este unul foarte clar: ”Concursul dvs. mi-a atras atenţia pentru că am un interes personal pentru saline. Încerc să vizitez câte una în fiecare dintre călătoriile mele, din Fanţa până în Thailanda. Descoperirea României ar fi inedită…”.




    Mulţumim tuturor celor care ne-au răspuns la întrebări şi care au argumentat ce i-a convins să participe. Şi acum, momentul cel mai aşteptat. Au participat la concurs, au răspuns corect şi au câştigat un sejur cu pensiune completă în zonele Slănic Prahova, Târgu Ocna, Praid şi Turda în perioada 15-24 mai 2013 … Roberta şi John Selesky, din Texas, SUA. Felicitări şi vă aşteptăm în România!




    La aflarea veştii că sunt câştigătorii Marelui Premiu, cei 2 ascultători americani ne-au scris: ”Vă mulţumim că ne ajutaţi ca visul nostru să devină realitate. Suntem foarte încântaţi să vizităm minele de sare, despre care nu am ştiut că există până nu am ascultat Radio România Internaţional”.




    Premiile şi menţiunile vor fi expediate prin poştă şi vă rugăm să ne confirmaţi, într-o scrisoare, într-un fax sau într-un e-mail atât primirea, cât şi conţinutul! Vă mulţumim, din nou, că v-aţi încercat şansele şi ne-aţi răspuns la concursul consacrat salinelor din România, şi vă invităm să participaţi în număr cât mai mare şi la următoarele noastre concursuri!