“Eliberarea cărților de identitate pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate” – interpelare adresată ministrului afacerilor interne Cătălin Predoiu, de senatorul de diaspora George Cătălin Bochileanu.
Tag: Catalin Predoiu
-
România este în Spaţiul Schengen cu drepturi depline
România şi Bulgaria au intrat, la miezul nopţii, în Spaţiul Schengen terestru, dupa 18 ani de la integrarea in Uniunea Europeană (UE). Consiliul JAI al UE a decis, în 12 decembrie 2024, eliminarea controalelor la frontierele interne terestre.
Odată cu aderarea deplină a României și Bulgariei, de la 1 ianuarie 2025, numărul țărilor care fac parte din spațiul Schengen a ajuns la 29.
La vama Giurgiu-Ruse, miniștrii de interne român și bulgar, Cătălin Predoiu și Atanas Ilkov, au ridicat împreună bariera dintre cele două țări, pe acordurile Odei bucuriei, imnul UE.
Este un moment istoric care marcheaza integrarea deplina si irevocabila a Romaniei in UE, un moment cu consecinte practice deosebite pentru fiecare cetatean roman, pentru companiile romanesti. România va continua să investească în tehnologii avansate, pentru gestionarea eficientă a graniţelor externe, a declarat ministrul Predoiu.
La Nădlac 2, în judeţul Arad, în acordurile imnului Uniunii Europene, şefii polițiilor de frontieră din România și Ungaria au ridicat bariera, simbolizând eliminarea controalelor permanente între cele două țări.
Eliminarea controalelor de la frontierele cu Ungaria şi Bulgaria aduce un beneficiu major pentru călătorii care nu vor mai trebui să oprească pentru verificarea documentelor. Pentru prevenirea migraţiei ilegale şi combaterea criminalităţii transfrontaliere, controalele aleatorii vor continua timp de cel puţin şase luni. Potrivit autorităţilor, actele de identitate trebuie să fie întotdeauna la îndemână
Odată cu intrarea completă a României în Spațiul Schengen, în punctele de trecere a frontierei cu Bulgaria și Ungaria va fi personal doar pentru comercializare de roviniete și emiterea de autorizații speciale de transport, informează Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Pe sensul Giurgiu-Ruse, CNAIR va menține angajații pentru încasarea tarifelor de trecere a podului peste Dunăre, folosind cele opt benzi de tranzit existente.
Pentru a simplifica procesul, în viitorul apropiat va fi implementat un sistem on-line de plată electronică a taxelor.
Instalațiile de cântărire pe sensul de ieșire din țară vor fi conservate; în schimb, cele de pe sensul de intrare vor fi păstrate funcționale. Toate aceste măsuri vin în sprijinul șoferilor și al transportatorilor, mai precizează compania.
-
Schengen, mai aproape de aderarea completă
Miniştrii de Interne din România, Ungaria, Austria şi Bulgaria au ajuns vineri, la Budapesta, la un acord istoric privind extinderea Spaţiului Schengen, deschizând calea aderării complete a României şi Bulgariei începând cu 1 ianuarie 2025. Decizia finală, însă, care necesită acordul tuturor miniştrilor de Interne din Uniunea Europeană, va fi luată pe 12 decembrie la Consiliul JAI de la Bruxelles.
“Întotdeauna am considerat că situaţia actuală este injustă faţă de România, care a făcut numeroase eforturi în ultimii ani şi şi-a îndeplinit demult toate condiţiile pentru a deveni parte a Spaţiului Schengen” – a declarat premierul Ungariei, Viktor Orbán, a cărui țară deține, până la finalul anului, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.
De altfel, toate instituțiile europene au susținut în ultimii ani aderarea celor două state la spațiul de liberă circulație și au salutat rezultatul pozitiv al reuniunii de la Budapesta.
“În 2025, Spaţiul Schengen va deveni mai puternic”, a scris liderul Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe o rețea de socializare.
Si preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a salutat ‘evoluţia pozitivă în privinţa aderării depline la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei’.
La rândul său, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a cărui țară s-a opus până acum aderării României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație, a recunoscut că “migraţia ilegală a scăzut, dar trebuie să continuăm să consolidăm graniţele externe ale Uniunii Europene”. Referindu-se la veto-ul asupra aderării complete a României şi Bulgariei, acesta a punctat: “nu este numai decizia mea, este decizia întregii cancelarii”.
La Budapesta, ministrul Cătălin Predoiu a salutat acordul şi a subliniat că acest obiectiv atins de București este în beneficiul tuturor. A apreciat că România este un adevărat furnizor de siguranţă în Spaţiul Schengen.
Cătălin Predoiu: “Am ajuns la un acord. Întâlnirea este un succes. Obiectivul nostru, al României, la această întâlnire, a fost să creăm condiţiile pentru o decizie pozitivă la Consiliul JAI din luna decembrie. A fost să creăm condiţiile pentru ca veto-ul austriac să poată fi ridicat, astfel încât să avem o decizie în acest an. Şi cred că a fost un obiectiv comun inclusiv al colegului şi prietenului Gerhard Karner.
Era important ca toată lumea să fie confortabilă, ca munca foarte bună depusă de poliţiştii de frontieră români şi bulgari, alături de colegii lor din Serbia, Ungaria, Austria, munca aceasta foarte bună care a stat la baza drumului pe care l-am parcurs, va continua şi după intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen cu frontierele terestre”.
Amintim că Austria se opune din 2022 extinderii zonei de liberă circulaţie în semn de protest faţă de numeroasele intrări ilegale pe teritoriul său. În luna martie a acestui an, a acceptat calitatea de membru parţial al Schengen pentru cele două state est-europene, cu frontierele aeriene şi maritime, şi a stabilit o foaie de parcurs pentru o posibilă extindere la frontierele terestre.
-
Jurnal românesc – 21.11.2024
România își intensifică demersurile pentru aderarea terestră la Spațiul Schengen, iar ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, s-a angajat într-o serie de întâlniri și convorbiri strategice cu oficiali din alte state europene. Ultima dintre aceste discuții, desfășurată miercuri în format videoconferință, a avut loc cu ministrul de Interne al Ungariei, Sandor Pinter, în pregătirea unei reuniuni cruciale ce va avea loc la Budapesta pe 22 noiembrie. Ministrul român a explicat că aceste eforturi vizează crearea unui context favorabil pentru Consiliul JAI, care urmează să aibă loc pe 12 decembrie la Bruxelles. Obiectivul principal este obținerea unui progres semnificativ în dosarul aderării României la Schengen.
Cătălin Predoiu a subliniat că dialogul cu omologul său din Ungaria, țară ce asigură președinția semestrială a Uniunii Europene, vine după alte două întâlniri importante cu miniștrii de Interne din Austria, Gerhard Karner, și Bulgaria, Atanas Ilkov. În urma acestor întâlniri, Bucureştiul, Sofia şi Viena şi-au armonizat poziţiile referitoare la aderarea terestră la Schengen a României şi Bulgariei.
* * *
Românul Cristian Jura a fost ales în structura de conducere a Comisiei Europene împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) din cadrul Consiliul Europei, cu sediul la Strasbourg, fiind votat de 55% dintre membri. ECRI are trei mari direcţii de activitate, a precizat Cristian Jura – emite recomandări de politică generală pe diferite teme – migraţie, rromi, hate speeching, monitorizează toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei și face rapoarte de ţară, inclusiv pentru România, şi mai are o componentă de colaborare cu societatea civilă. În vârstă de 52 de ani, Cristian Jura, de profesie jurist, este, totodată, arbitru la Curtea de Arbitraj Sportiv de la Lausanne şi membru în Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). De asemenea, este unul dintre fondatorii şi preşedintele Tribunalului Român de Arbitraj Sportiv.
* * *
Două aeronave F-16 Fighting Falcon ale Forţelor Regale Olandeze, ultimele care intră în dotarea Centrului European de Instruire F-16, au aterizat miercuri, la Baza 86 Aeriană “Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniţă” din Feteşti. Potrivit MApN, aeronavele se alătură celor 16 aflate deja în România pentru consolidarea capacităţii de instruire a Centrului, care are în dotare în acest moment, în total, 18 aeronave de acest tip. Primele cinci avioane au ajuns în România în luna noiembrie a anului trecut, ulterior fiind livrate încă 11 aeronave. ”Odată cu primirea ultimelor două aparate de zbor, escadrila de instruire este completă, respectându-se, astfel, angajamentele asumate de parteneri”, precizează sursa citată.
* * *
Sub motto-ul „România. Cărți de neuitat / Rumänien. Unvergessliche Bücher”, literatura română are și anul acesta o prezență însemnată la Târgul Internațional de Carte de la Viena – Buch Wien, cel mai important proiect de profil din spațiul cultural austriac, care are loc între 20-24 noiembrie. Institutul Cultural Român, prin Centrul Național al Cărții și ICR Viena, continuă prezența României la acest eveniment major cu un stand propriu și un program bogat de evenimente literare: Gabriela Adameșteanu, Mircea Cărtărescu și Dana Grigorcea își prezintă cele mai recente opere traduse în limba germană.
La standul României, vizitatorii pot găsi o selecție reprezentativă de titluri semnate de autori români și traduse în limba germană. Manifestarea reunește peste 500 de scriitori, editori, traducători și librari din 27 de țări, sute de edituri expozante, în cadrul Târgului organizându-se peste 400 de discuții, lansări, mese rotunde și prelegeri care vor lua pulsul pieței de carte internaționale. Participarea României la Târgul Internațional de Carte de la Viena continuă strategia de promovare a literaturii române în străinătate și consolidează vizibilitatea literaturii române contemporane pe piața de carte din spațiul de limbă germană.
-
Schengen, încă o amânare
Consiliul Justiție și Afaceri interne de joi nu a produs nicio modificare în privința aderării depline a României și Bulgariei la spațiul Schengen: Austria rămâne la fel de inflexibilă în a-și da acordul, la fel cum a făcut și în urmă cu aproape un an. Aceasta, în pofida reiterării de către Comisia și Parlamentul European a faptului că cele două țări îndeplinesc toate condițiile pentru aderarea și cu frontierele terestre. Mai sunt multe de făcut, susține ministrul austriac Gerhard Karner
“Suntem pe drumul cel bun, dar nu la capătul discuţiilor. Măsurile au în mod vădit efecte bune. Pe frontiera austro-ungară migraţia a scăzut. Frontex şi funcţionarii se implică pentru protecţia graniţelor Uniunii. Dar ar trebui să continuăm intens discuţiile în privinţa graniţei Bulgariei cu Turcia, pentru ca nu doar pentru Austria, ci pentru tot Spaţiul Schengen situaţia să se îmbunătăţească. Este clar că atât controale la graniţele Uniunii, cât şi cele din interiorul Spaţiul Schengen îşi arată efectele. Mai sunt multe de făcut, mai e nevoie de multă muncă grea.”
O declarație destul de ambiguă şi care nu avansează niciun termen clar pentru extinderea terestră a spaţiului european de liberă circulaţie cu cele două țări, care fac tandem în acest demers. Un demers început în urmă cu circa două decenii și pentru care Bucureștiul îndeplinea acquisul Schengen încă din 2011, când era prevăzută inițial aderarea.
“România este pe deplin pregătită, am aplicat şi am îndeplinit toate criteriile pentru a intra şi cu graniţele terestre. Implementăm perfect decizia Schengen aerian adoptată de Consiliu anul trecut în decembrie”, a declarat ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, înaintea consiliului JAI de la Luxemburg: “Am redus semnificativ migraţia ilegală prin eforturile Poliţiei de Frontieră şi cooperare poliţienească. Vom continua să aplicăm toate procedurile Schengen şi suntem pregătiţi să implementăm toate instrumentele Schengen.(…) Vom continua să cooperăm cu statele membre şi cu Comisia pentru a asigura în mod riguros securitatea frontierelor ţării noastre şi, implicit, ale UE.”
“Nu există nicio cerinţă pe care să nu o fi îndeplinit”, a declarat și ministrul interimar al afacerilor interne din Bulgaria, Atanas Ilkov. “România şi Bulgaria au îndeplinit toate condiţiile şi au făcut chiar mai mult decât era necesar. Sunt foarte optimistă şi sper ca această decizie să fie luată cât mai curând, cât sunt eu în funcţie”, a declarat, la rândul său, Ylva Johansson, comisarul european pentru Afaceri Interne, potrivit căreia, aderarea României şi Bulgariei va fi din nou discutată la Consiliul din decembrie, iar până atunci se vor purta negocieri în Coreper (Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană).
-
Cooperare europeană împotriva incendiilor de vegetaţie
Consecință a temperaturilor foarte mari înregistrate, incendiile de vegetație dau mari bătăi de cap în mai multe țări europene. Ca și în anii precedenți, Grecia este cea mai afectată, cu zeci de incendii izbucnite. Situații similare s-au soldat în ultimii trei ani cu distrugerea unor mari suprafeţe din pădurile situate în zona Atenei, precum şi a unor părţi considerabile din pădurile existente pe insulele greceşti Evia şi Rodos.
La momentul respectiv, incendiile au fost optim gestionate cu sprijinul oferit de numeroase state europene, printre care şi România. La fel se întâmplă și acum, în derulare fiind un program de asistenţă finanţat de UE, prevăzut ca măsură de sprijin pentru comunităţile elene, după incendiile devastatoare din anii trecuţi. Acesta se regăseşte în noua politică a Bruxellesului pentru limitarea incendiilor de pădure din sudul Europei şi reuneşte, în Republica Elenă, echipaje operative de stingere din Bulgaria, Malta, Republica Moldova şi România.
În cadrul programului, patruzeci de pompieri români şi opt mijloace tehnice au plecat, marţi, pentru o misiune de pre-poziţionare în Grecia.
Misiunea va dura până în 15 septembrie, scopul programului fiind acela de a reduce timpul de răspuns în cazul producerii incendiilor de pădure, eficientizarea activității de pregătire a modulelor de intervenție aparținând statelor membre, precum și îmbunătățirea interoperabilității între forțele participante.
Șeful DSU, Raed Arafat le-a transmis pompierilor că, deşi pleacă într-o misiune de sprijin, situaţia este dificilă în Grecia şi, cel mai probabil, vor participa la intervenţii.
Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu a apreciat profesionalismul pompierilor, dar a făcut şi o adevărată pledoarie pentru actuala structură a sistemului de intervenţii în situaţii de urgenţă.
”V-aţi dovedit capacitatea de a salva vieţi, de a proteja comunităţi, în România şi în străinătate. Această expertiză nu s-a acumulat la voia întâmplării, ci, pentru că, în urmă cu mai mulţi ani, România a reuşit să structureze un sistem de intervenţii în situaţii de urgenţă pentru apărare civilă, un sistem coerent, integrat, un sistem din care fac parte mai multe profesii şi specialităţi. Acest sistem funcţionează integrat şi cu SMURD, medicină de urgenţă, cu asistenţi, funcționează integrat cu Poliţie, Jandarmerie, Salvamont, o serie de instituţii articulate, într-un mecanism care şi-a dovedit, în ultimii zece ani, eficienţa”, a declarat ministrul.
Pe 29 iulie, și din Republica Moldova a plecat spre Grecia un grup de 20 de pompieri pentru a-i înlocui pe colegii lor care și-au încheiat misiunea începută în primele zile ale lunii. În aceeași zi, incendiul de la granița bulgaro-greacă s-a extins – focul a traversat în două locuri pe teritoriul Bulgariei, iar operațiunilor de stingere li s-au alăturat și două aeronave franceze.
Pe de altă parte, recent, la solicitarea omologilor francezi, pompierii români au intervenit pentru stingerea unui incendiu de vegetaţie uscată produs în sudul Franţei. Regiunea în care s-a desfăşurat misiunea este una turistică, cu aflux de persoane, în proximitate fiind multe zone de campare.
-
Modificarea legislaţiei antidrog
În urma criticilor vehemente ale societății civile, Guvernul de la București a modificat Ordonanţa de Urgenţă privind testarea antidrog a şoferilor. Actul normativ prevedea că șoferii care refuzau să sufle în drugtest erau lăsați fără permis până la aflarea rezultatelor testelor biologioce, care ar fi putut dura chiar și luni de zile. Astfel, Executivul a decis că, în situaţia în care rezultatul analizelor biologice din laboratoarele de medicină legală nu este gata în cel mult 72 de ore, conducătorii auto cărora le-au fost suspendate permisele le vor primi înapoi.
Autorităţile au precizat că poliţiştii vor efectua teste asupra şoferilor în momentul în care va fi evident că în autovehicul sau asupra conducătorului auto există substanţe interzise. În cazul în care rezultatele finale de la Institutul de Medicină Legală indică prezenţa în organism a drogurilor, atunci carnetul de conducere va fi luat din nou, iar şoferul va suporta rigorile legii.
Marcel Ciolacu a declarat că măsurile luate pentru a preveni dramele cauzate de consumul de droguri la volan sunt foarte importante, dar nu pot afecta drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. Premierul a afirmat că se va urmări cu mare atenţie cum se va desfăşura, de acum înainte, procedura de testare antidrog a conducătorilor auto.
Marcel Ciolacu: „Pregătim inclusiv norme privind recoltarea, depozitarea şi transportul mostrelor în vederea testării antidrog. Ministerele Sănătăţii şi Afacerilor Interne vor prezenta, în fiecare lună, o analiză comună despre capacitatea de respectare a termenului de 72 de oreˮ.
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a precizat, la rândul său, că există o a treia modificare importantă care prevede faptul că analizele biologice se efectuează doar de către instituţiile de medicină legală. Anterior, în varianta ordonanţei precedente, aceste analize puteau fi efectuate şi de către laboratoarele Poliţiei Române, laboratoare care, a subliniat ministrul de Interne, sunt acreditate conform standardelor internaţionale.
Cătălin Predoiu a adăugat că, în continuare, prioritatea ministerului este de a creşte efortul pe combatere a drogurilor. „Este foarte important să ne mărim capacitatea, ca societate în ansamblu, de a riposta contra flagelului drogurilor, care este devastator nu numai în România, ci în toate statele membre ale UEˮ, a spus ministrul de Interne.
Modificările asupra ordonanţei de urgenţă au venit ca urmare a observaţiilor făcute de specialişti în medicină legală, organizaţii neguvernamentale şi şoferi. De altfel, comunitatea Declic a organizat, în București, un protest prin care a cerut anularea ordonanţei referitoare la testele antidrog. Reprezentanţii acestei organizații susţin că documentul conţinea o serie de prevederi abuzive, precum apariţia unor rezultate pozitive chiar şi în cazul consumului de medicamente banale de răceală.
-
Toleranţă zero pentru traficul cu migranţi
În Romania, foşti sau actuali angajaţi ai Ministerului de Interne sunt suspectaţi că ar face parte dintr-un grup infracţional organizat specializat în trafic de migranţi. Procurorii DIICOT şi DNA au făcut, marți, zeci de percheziţii la sedii de firme şi domicilii. Gruparea ar fi formată, potrivit autorităților, din zeci de persoane, cetăţeni români şi străini, despre care anchetatorii spun că introduceau în ţară migranţi cu vize de muncă pe care îi ajutau apoi să treacă graniţa către state din spaţiul Schengen. O parte dintre ei părăseau România fără a intra în contact cu societăţile care îi recrutau pentru muncă. Majoritatea veneau din ţări cu potenţial terorist, precum Pakistan sau Bangladesh.
Potrivit procurorilor, angajaţi din Inspectoratul General pentru Imigrări ar fi primit mită, pentru a aproba permisele de muncă, sume de până la 1.000 euro, dar dacă termenul era mai scurt se ajungea şi la câteva mii de euro. Într-un comunicat, Inspectoratul General pentru Imigrări s-a delimitat ferm de orice acţiuni ilegale şi a afirmat că de fiecare dată când situaţia a impus a sesizat organele de parchet competente cu privire la posibile infracţiuni. În acest an, mai precizează Inspectoratul, s-au derulat 50 de astfel de activităţi, la care au participat peste 500 de poliţişti, inclusiv cu funcţii de conducere. Totodată,
Inspectoratul General pentru Imigrări menţionează că, împreună cu ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie, efectuează permanent consiliere şi activităţi de prevenţie a corupţiei la nivelul tuturor structurilor subordonate. Este ceea ce aşteaptă cetăţenii români şi partenerii externi ai României în contextul eforturilor de aderare la Spaţiul Schengen, a subliniat ministrul de Interne, Cătălin Predoiu.
“Este ceea ce aşteptăm şi noi de la partenerii europeni din alte state membre ale Uniunii Europene, care sunt supuse presiunii migraţiei ilegale, toleranţă zero la corupţie în toată Europa, combaterea energică a migraţiei ilegale în toate ţările europene’, a transmis Predoiu.
Într-un comunicat al ministerului de resort, acesta a declarat că în ultimul an, migraţia ilegală la frontierele României a coborât cu 73 la sută. Potrivit oficialului, ministerul pe care îl conduce îşi reafirmă angajamentul faţă de transparenţă, integritate şi colaborare internaţională pentru a asigura securitatea şi stabilitatea la frontierele României, contribuind astfel la obiectivul de integrare în spaţiul Schengen. Amintim că pe 31 martie 2024, România și Bulgaria au intrat în spațiul de liberă circulație parțial, cu frontierele aeriene și maritime. Autoritățile române depun în continuare eforturi pentru aderarea deplină la Schengen, și cu frontierele terestre.
-
România, în drum spre aderarea deplină la Schengen
Cu toate temele legate de acquisul Schengen făcute de mult, România, alături de Bulgaria cu care face tandem în acest dosar, a intrat la 31 martie în spațiul european de liberă circulație, dar doar cu frontierele aeriene și maritime. Asta înseamnă că, la 17 ani de la aderarea la UE, pe 17 aeroporturi şi patru porturi din întreaga ţară călătorii care circulă către sau dinspre celelalte țări ale spațiului nu mai sunt supuşi controlului documentelor de călătorie.
Este un pas important ce aduce numeroase beneficii: “trecerea în această nouă etapă va contribui la stimularea legăturilor de afaceri dintre România şi celelalte state membre, a turismului în interiorul Uniunii şi în relaţia cu statele terţe”, a punctat șefa diplomației de la București, Luminița Odobescu.
Invitat la Radio România, ministrul de Interne Cătălin Predoiu a vorbit despre eforturile considerabile făcute de București vreme de mai bine de un deceniu pentru a ajunge în acest punct:
“România este, de fapt, pregătită pentru aderarea la Spaţiul Schengen încă din anul 2010. Pentru că încă de atunci a luat măsuri de reorganizare a controalelor la frontiera de stat, de combatere a migraţiei ilegale, de cooperare poliţienească internaţională, de implementare a legislaţiei europene, de punere la punct a unor sisteme de informaţii Schengen, a unui sistem tot aşa de informaţii numit EURODAC, pentru verificarea tranzitului de migranţi. Au fost investite sute de milioane de euro în aceste proiecte, în sisteme care sunt perfect operabile şi funcţionale.
De asemenea, au fost efectuate opt vizite de evaluare în aceşti ani, pentru a se verifica îndeplinirea criteriilor Schengen şi toate aceste vizite au fost încheiate cu succes, confirmând faptul că îndeplinim criteriile tehnice de aderare. Ei bine, pe baza acestui efort din anii trecuţi, dar în mod special anul trecut, Ministerul Afacerilor Interne a făcut eforturi considerabile pentru a construi o relaţie de încredere, nu numai cu Ministerul de Interne austriac, ci şi cu toate celelalte ministere de interne din statele membre ale Uniunii Europene, cu Comisia Europeană, comisarul european pentru Afaceri Interne, cu alţi parteneri ai României. (…) Nu pot, de asemenea, să trec cu vederea faptul că exportăm deja expertiză în combaterea migraţie ilegale, în domeniul legislaţiei privind azilul.”
Din acest moment, procesul de aderare a României la Spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre este ireversibil, însă această decizie depinde şi de factori care nu sunt în sfera de intervenţie diplomatică a României, de evoluţii şi conjuncturi politice externe, a precizat ministrul Cătălin Predoiu. “Este un început şi pe baza acestui început, în funcţie de rezultatele alegerilor din toamnă din Austria – singura țară care se opune aderării României și cu frontierele terestre – cred că vom putea face şi pasul următor”, consideră politologul Cristian Pârvulescu:
“Am vorbit cu nenumăraţi austrieci care au un sentiment de penibil în momentul în care trebuie să vorbească despre această situaţie, de toate culorile politice. Spun că este o nedreptate care s-a făcut celor două state, înţeleg foarte bine contextul politic şi spun, şi asta este foarte important, că de fapt nici măcar nu au reuşit să-şi atingă obiectivele, pentru că în final, această situaţie n-a făcut decât să crească ponderea electorală a extremei drepte, a Partidului Libertăţii, şi nu a Partidului Popular al cancelarului Nehammer. Ca urmare, e posibil ca spre finalul acestui an, negocierile să intre într-o zonă ceva mai rapidă, va depinde şi de preşedinţia maghiară şi de noua Comisie. Vor fi o mulţime de imponderabile, care însă, în contexte pe care le putem spera favorabile, ar putea duce la rezolvarea acestei probleme pe care o vedem trenând de 13 ani.”
În cifre, neaderarea și cu granițele terestre costă România anual 10 miliarde de euro. Va conta pentru atingerea acestui obiectiv modul cum se prezintă România în Air Schengen? Din nou, profesorul universitar Cristian Pârvulescu:
„Evident, ne vor monitoriza cu grijă şi orice eroare va fi speculată de către austrieci pentru a întârzia lucrurile, pentru a justifica ceea ce au argumentat. Sigur, noi ştim că argumentele lor referitoare la migraţie nu ţin. Instituţiile Uniunii Europene, Frontex în primul rând, prin datele pe care le publică, arată că acuzaţiile austriece nu au nicio bază. Din contră, Croaţia, a cărei intrare au permis-o în 2023, este mai degrabă pe ruta migraţiei balcanice decât Bulgaria şi România.”
Cred că problema cea mai complicată pe care o avem este cu migraţia legală din România, care a crescut foarte mult – 100.000 de migranţi veniţi din ţările Asiei, în special în 2022-2023, care ar trebui să crească la 250.000 anul acesta, spune politologul Cristian Pârvulescu:
“Aceia vor trebui supravegheaţi cu foarte mare grijă, pentru că pot oricând urca într-un avion şi lua drumul ţărilor din Vest. Dacă vor scăpa de controalele de pe aeroporturile româneşti, vom avea, într-adevăr, o problemă şi există această tentaţie. Ei vin în România, sigur, pentru că este şi o piaţă ceva mai deschisă, dar şi pentru că speră să poată pleca în Occident şi acum au o oportunitate.”
Autorităţile române au dat, însă, asigurări că vor exista în continuare patrule ale poliţiei de frontieră în aeroporturi, care îi vor legitima pe toţi cei care ar putea să încalce legislaţia, pentru că cei care vin să muncească în România nu beneficiază de dreptul de liberă circulaţie în spaţiul Schengen, amintește Cristian Pârvulescu.
-
România va avea un Registru al traficanților de droguri
România va avea un Registru al traficanților de droguri de la 1 ianuarie 2025, după ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care prevede înfiinţarea acestuia. Proiectul a fost propus de liberali în septembrie 2023 și adoptat de Senatul de la București la finalul anului trecut, în calitate de prim for sesizat, iar luna trecută de Camera Deputaților, ca for decizional. Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a explicat că acest Registru are un rol preventiv, iar Poliţia va putea, prin intermediul lui, să supravegheze şi să identifice în mod operativ traficanţii de droguri. În funcţie de pedeapsa pe care o primesc în instanţă, traficanţii de droguri vor fi înscrişi în Registru între 5 şi 20 de ani, perioadă în care Poliţia va putea şti unde există riscul ca persoana monitorizată să vândă din nou substanţe interzise, a precizat ministrul. Nu sunt înscrise în Registru persoanele fizice care la data comiterii faptelor sunt minore, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată dispune acest lucru în mod expres în cadrul unui proces penal.
Alina Gorghiu a adăugat că “Registrul naţional al traficanţilor de droguri este un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri”, un instrument util în lupta cu acest flagel. Potrivit ministrului, siguranţa cetăţenilor români, mai ales a tinerilor, este pe primul loc, iar combaterea fenomenului drogurilor rămâne o prioritate. În acest efort de eradicare a flagelului consumului de droguri şi a traficului de droguri, trebuie antrenate toate instituţiile cu atribuţii în prevenţie, în educaţie şi în combatere – declară și ministrul de Interne, Cătălin Predoiu. Potrivit acestuia, pe lângă efortul de combatere, la fel de important este şi efortul de prevenţie şi de educaţie. El a anunțat că statele lumii vor crea o coaliţie, la iniţiativa Statelor Unite, pentru a combate traficul de droguri care a devenit un fenomen global pentru că niciun stat nu poate lupta singur împotriva acestui flagel.
De aceea, spune ministrul, este importantă cooperarea internaţională în ceea ce privește combaterea, fiind un efort pe termen lung. El a mai declarat că, anual, în lume, sunt produse de către crima organizată 80 de noi tipuri de droguri, iar Poliţia Română face eforturi de adaptare la tacticile şi strategiile noi folosite de crima organizată. Ministrul a dat asigurări că în România sunt lansate săptămânal acţiuni de combatere a traficului de droguri. Numai anul trecut s-a confiscat peste 1 tonă de droguri şi a fost făcută cea mai mare captură de comprimate Ecstasy din istoria structurilor antidrog din România, peste 230.000 de comprimate, a mai subliniat Predoiu. Registrul traficanților de droguri pe care România îl va avea de anul viitor va fi organizat de Ministerul de Interne şi ţinut de unităţile Poliţiei Române, prin structuri specializate în acest domeniu.
-
Schengen terestru – un obiectiv fezabil
La sfârşitul acestei săptămâni, România va intra în Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime. Aceasta este însă doar primul pas înspre integrarea completă în spaţiul european de liberă circulaţie, obiectiv fezabil până la sfârşitul anului, potrivit ministrului român de interne Cătălin Predoiu. El a spus că partea română a încheiat deja pregătirile tehnice pentru momentul 31 martie şi că, în ciuda blocajului Austriei, relaţia cu omologul său austriac Gerhard Karner este foarte bună.
Cătălin Predoiu: “Avem permanent contact cu Ministerul Afacerilor Interne din Austria. Am avut personal discuţii cu ministrul Karner îndelung în acest an, de trei ori până acum, cea mai recentă a fost săptămâna trecută, la Viena. Relaţia este foarte bună, cooperăm foarte bine; protecţia frontierelor, combaterea migraţie ilegale, combaterea criminalităţii transfrontaliere. Am propus ministrului Karner să extindem colaborarea noastră dincolo de subiectul Schengen şi să avem o platformă de cooperare poliţienească internaţională foarte solidă cu Austria. Ne interesează foarte mult combaterea traficului de droguri şi a traficului de persoane.”
După 31 martie, românii care vor călătorii pe cale aeriană înspre state Schangen, adică 70% dintre cei care folosesc avionul pentru deplasări în străinătate, nu vor mai trebui să se oprească la filtrele de control din cele 17 aeroporturi din România pentru a le fi verificate documentele. Cu toate acestea, poliţiştii vor rămâne în incinta aeroporturilor şi vor efectua controale aleatorii, a spus şeful Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Cornel-Laurian Stoica. Acesta a explicat că astfel de verificări vor avea loc în baza unei analize de risc sau a unei suspiciuni rezonabile.
Cornel-Laurian Stoica: “Într-un astfel de caz, poliţistul va putea face demersuri pentru a stabili identitatea persoanei şi verificări în bazele de date operative. Poliţiştii vor avea în dotare dispozitive mobile de control cu care vor efectua aceste verificări. Dacă suspiciunile se confirmă, persoanei i se va întrerupe călătoria şi se vor aplica măsurile legale.”
Conform Comisiei şi Parlamentului European, România îndeplineşte toate criteriile tehnice pentru aderarea la Spaţiul Schengen, de altfel singurele necesare pentru a primi undă verde. Decizia Austriei de a bloca încă accesul şi cu graniţele terestre, care sunt şi cele mai aglomerate, este considerată un demers politic fără fundament, în condiţiile în care argumentul conform căruia România s-ar afla pe ruta migraţiei ilegale spre vestul Europei este invalidat de cifre.
Menţinerea României la uşa Schengen are însă efecte negative semnificative din punct de vedere economic. Administraţia de la Bucureşti a arătat că prejudiciul provocat se ridică la cel puțin 2% din produsul intern brut, iar un fost ministru român al economiei estima că ţara pierde anual 10 miliarde de euro.
-
România şi Spaţiul Schengen
Preşedinţia belgiană a Consiliului Uniunii Europene va continua să lucreze pentru o aderare deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, în concordanţă cu recomandările Comisiei Europene, a dat asigurări ministrul de interne belgian Annelies Verlinden, după încheierea primei zile a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne de la Bruxelles. “Am evaluat decizia foarte importantă adoptată în decembrie anul trecut, care va conduce la ridicarea controalelor la frontierele interne, aeriene şi maritime în România şi Bulgaria, începând de la 31 martie. Doresc să transmit cele mai calde felicitări celor două ţări implicate şi preşedinţiei spaniole a Consiliului Uniunii Europene pentru această realizare majoră” – a declarat oficialul belgian.
Prezent la Consiliu, ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu a subliniat că Bucureștiul cooperează deja pentru protecţia frontierelor şi combaterea migraţiei ilegale in Romania. “România a redus migraţia cu circa 60% anul trecut. Spre exemplu, pe graniţa cu Serbia, datorită unui program pilot, am redus migraţia la aproape de zero. Doar 40 de persoane au trecut graniţa ilegal anul trecut. Azi am semnat o scrisoare comună alături de comisarul european Johannson, pentru a continua aceste proiecte pilot şi suntem gata să împărtăşim statelor membre expertiza noastră. Aşa că, dacă ne uităm la situaţia din teren, vedem că România ar putea întări zona Schengen şi nu este corect deloc să fim doar parţial integraţi în spaţiul Schengen”.
La Bucureşti, premierul Marcel Ciolacu a dat asigurări că România va fi admisă complet în spaţiul de liberă circulaţie până la sfârşitul anului. Într-un interviu la un post privat de televiziune, acesta a declarat că autorităţile guvernamentale vor reuşi să îndeplinească şi alt obiectiv important – aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD). “Eu vă garantez că până la sfârşitul anului acesta România va intra în Schengen terestru, iar în 2026 o să intrăm în OECD – cele mai importante lucruri pe care le au de făcut decidenţii din România în acest moment. Ca să realizăm aceste lucruri, trebuie să facem reformele din PNRR care sunt suprapuse pentru aderarea la OECD. În momentul în care am intrat în OECD, România este alături de toate statele dezvoltate din lume”.
În Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică sunt cele mai dezvoltate state care deţin 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din investiţiile mondiale directe.