Radio România Internațional

Tag: catandisea di alertă

  • Efecti dupu catastisea di alertă

    Efecti dupu catastisea di alertă

    Neise eclipsate di asparizmili adusi di polimlu ditu Ucraina viţină, trăñipserlri pe cari epidimia di COVID-19 li adusi a românilor lipseasti s’hibă vindicate. Di la diclanșarea a pandimiei, pe teritoriul a României fură nregistrate circa 2,8 milioane di cazuri di contaminare, iara aproapea 65 di ñilli di persoane diagnosticate cu noulu coronavirus muriră. Dimecu, spun dimografii, România kiru, tru doi ani, populaţia a unui casabă di mărime medie. Turnarea la normalitate s’faţi cu preayalea şi cu pidim, acă, di săptămâna aesta, catandisea di alertă antiepidimică danasi. Epidimia di COVID-19 easti pi ună pantă discendintă accelearată, iar dalga 5 easti aproape ta s’bitisească’ – explică şeful statului, Klaus Iohannis.



    Apufusită tru mai 2020, după doi meşi di catastisi di urgență, catandisea di alertă nsimna multi restricţii, cari zñiipsiră, tu idyiulu kiro, evoluţia economică şi coeziunea socială tru România. Trei guverne, unu monhromaticu şi minoritar PNL, unu di coaliţie PNL-USR-UDMR şi unu PSD-PNL-UDMR kivernisiră văsilia tru aestă perioadă. Iara dispoziţiile pritu cari autorităţile spunea că va s’combată pandimia fură di nai multi ori, incoerente şi, ma multi ori arada, abuzive.



    Curtea Constituţională invalid născănti ditu diciziile a guvernanţălor, di la amendzăli cabaia mări ditu perioada catastisillei di urgenţă la obligativitatea ti purtari prusupida di protecţie sanitară tru spaţiile dişcllisi. Unu ditu cazurli di mari căvgă evocate di mass-media fu aţelu a unăllei huryeată auşi, amendată că işi pi geadii să-şi adună papiili ascăpate pi sum gardu, tru ună perioadă tru cari miniştrii liberali celebra, cu alcool şi ţigări, tru clădirea Guvernului, yiurtusearea a premierului şi a şeflui a lor di partid ditu epocă, Ludovic Orban.



    Tora, autorităţile cilăstăsescu s’rifacă dialogul cu societatea şi dimanda misuri tră perioada post-pandimică. Reglementările ditu sistemul di sănătate apufusiti tru contextul a crizei sanitare va s’armână valabile până tu bitisita a aluştui mesu, ama yeaţărlli di familie stipsescu iminenta consultaţiili faptă afanu di la distanţă, pritu cari aminta kiro şi elli, şi pacienţii.



    Unăoară cu dănăsearea a catandisillei di alertă numata s’da şomaj tehnic, numata sunt obligatorii dicalarea a programului di lucru şi niţi telelucărlu şi numata s’intră pi posturi fără concurs tru instituţiile di stat.


    Cărţăli di idintitate cu vadi di valabilitate expira tru perioada 1 marţu 2020 – 7 marţu 2022 sunt valabile tră ună perioadă di 90 di dzăli di la dansearea-a catandisillei di alertă. Asl, data limită a alaxearillei actili di idintitate expirate, di ordinlu a sutelor di ñilli, easti 7 cirişaru 2022, iara serviciile di paşapoarte şi di evidinţa populaţillei sunt, di multu kiro cu călbălăki. Tut la nai multu trei meşi di la danasearea a catandisillei di alertă, lipseaşti s’hibă ripăzărăpsiti contractele colective di lucru, aţea ţi, anticipeadză analiştilli, poate s’aducă năi mintireaşi tu planu suţialu şi riloarea a protestilor sindicale.





    Autor: Bogdan Matei

    Armânipsearia: Taşcu Lala






































































  • Catandisea di alertă, prilundzită diznău

    Catandisea di alertă, prilundzită diznău

    Tu hăvaia anda s’arăspăndeaşti iruşi lumakea Omicron a coronaviruslui, cari s’pitreaţi unu-alantu multu ma lişor, purtarea a prusupidăllei di protecţie năpoi agiundzi s’hibă obligatorie di sâmbătă tru tuti locurli ncllisi şi dişcllisi ditu România, unăoară cu prilundzirea a catandisillei di alertă di cătră Guvernu. Ma multu, numata s’da izini ta s’ufilisească prusupidili textile ică aţeali ditu laşticu, di itia a eficienţăllei a lor multu scădzută.


    Yeaturlu Valeriu Gheorghiţă feaţi timbihi ti turlia alăthusită tru cari easti purtată di nai multi ori prusupida di protecţie, fără s’anvălească aşi cumu lipseaşti narea şi gura.


    Valeriu Gheorghiţă: “Diplo va u fac aestă urminie ti cum lipseaşti s’ufilisimu ună prusupidă medicală di turlia di ufiliseari corectă a prusupidăllei, tră aţea că geaba am ună prusupidă bună, cara nu u ufilisescu cumu lipseaşti. Prusupidili chirurgicali, ateali trei dipli, iuva la patru săhăţ lipseaşti s’hibă alăxiti. Prusupidili FFP2 pot s’hibă purtati ti un kiro ma mari, di itia că au ună filtrare multu ma hăirlătică”.



    Pi ningă obligativitatea ti purtarea a prusupidăllei, va s’aibă limitări tră activitatea a restaurantilor, tră spectacole şi evenimente sportive, andicra di incidenţa ditu cathi localitati ahoryea. Magazinili şi restaurantili va s’hibă dişcllisi până la oara 22:00.


    Tru aestu kiro, tră dalga 5 a pandemiillei, autorităţli apufusescu iu va s’hibă dişcllisi ţentri di evaluare şi tratament anti-COVID tru ambulatoriu, misură ţi ari scupolu s’ñicureadză para-călbălăkea a spitalelor, aşi cum s’feaţi astă toamnă.


    Uidisitu cu yeaturlu Beatrice Mahler, managerlu a Institutlui Marius Nasta ditu Capitală, aesti ţentri va s’hibă di mari agiutor nu maş ti hăbinisearea-a spitalilor, ama şi tru vindicarea ntrăoară a pacienţlor.


    Beatrice Mahler: “Tru aesta oară, n’ampulisimu cu dalga 5 ditu videala a unei terapii cari poati s’hibă faptă ditu protili dzăli di lăngoari. Easti important ca aeşti pacienţă cari au riscu di evoluţie cătă ună turlie greauă, aţelli cama di 65 di ani,, tu ilikie ică pacienţă cari au ună lăngoari cronică tru tratament, s’aibă iu s’ducă tru protili dzăli di la debut. Sigura, nu lipseaşti s’excludim prezenţa a pacienţălor cari sunt simptomatiţ şi au şubei di infecţie cu SARS-CoV-2. Şi aeşţă pot si s’ducă la aesti centre, tră diagnostic”.



    Autorităţile fac urminie maxusu ti vaccinari, di itia că aesta ñicureadză cbaia multi riscul ta s’dizvolta ună formă severă di COVID-19 şi riscul di moarti. Uidisitu cu specialiştillli, persoanele vaccinate cari feaţiră doza booster ică aţelli cari tricură pritu lăngoari sunt categoriile nai ma viglleati tru perspectiva a nauăllei dalgă a pandemiillei.


    Românii nu s’ayuñiusescu, ama, să s’imunizeadză, acă numirlu a infectărilor easti di patru ori ma mare andicra di aoa şi ună săămână, numirlu a vaccinurilor administrate cafi dzuuă hiinda multu ñicu, di ordinlu a ñilliloru. Aţelli cari, ama, au, faptă schema completă di vaccinari apufusescu ma lişoru s’facă şi aşi-număsita doză booster.



    Autor: Eugen Coroianu


    Armânipsearia: Taşcu Lala
















  • Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 01.08 – 07.08.2021

    Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 01.08 – 07.08.2021

    Situația epidemiillei tru România


    Catandisea di alertă apufusită tu hăvaia-a epidemiillei di coronavirus fu prilundzită tru România cu nica 30 di dzăli ahurhinda cu data di 11 di agustu. Apofasea yini di itia că ari criscută cathi dzuuă numirlu di infectări cu SARS-CoV-2, cazurli năi raportate la 24 di sihăţ trecu, diznou, tru aestă stămână, praglu di 200. Ma largu creaşti şi numirlu a pacienţăloru cu coronavirus internaț tru spitali, inclusiv a aţiloru di la tearapie intensivă. Premierlu Florin Cîţu cundille că prilundzirea a catandisillei di alertă nu aduţi şi noi restricţii andicra di apofasea ti fu loată tru ahurhita-a meslui alunaru.


    Di altă parti, ministurlu ali Educaţiei, Sorin Câmpeanu, ari nădii că școala va s’ahurhească tu 13 di yismăciuni cu prezenţa-a elevilor tru clasi. El exclusi, di altă parti, obligativitatea-a vaccinarillei ti lucrătorlli ditu nviţămintu, ama lă da curayiu s’facă aestu lucru, ase că, până la ahurhearea diznău a cursurloru, rata di imunizari poati nica s’crească. Niheamă pisti 30% ditu români suntu vaccinaț, ținta di 5 miliuñi di persoani imunizati, apufusită ti 1 di cirişaru, hiinda agiumtă cu doi meşi amănatu.


    Tru condițiili că ari căbili s’yină patra dalgă și tru România, autoritățile ma largu fac cllimari ti imunizari. Prezidentulu Klaus Iohannis declară că nu ndrupaşti băgarea a născăntoru restricţii tra persoanili nivaccinate – “nu pot s’aprokiu misuri cari duc la discriminări. Nu putem s’azvindzemu pandemia pritu discriminari, putemu s’azvindzemu pandemia pritu vaccinare”, spusi șeflu a statlui.



    Minduita ali României tru cazlu ali atacă cu dronă faptă tru strimtoarea Ormuz, incidentu tru cari muri și un român


    Reprezentanţălli ali Marii Britanii, Românie şi Liberie informară Consiliul di Securitate al ONU că easti “multu di căbili” ca forţili iraniene s’ufilisiră una ică ma multi droni tra s’facă ataca ditu largul a coastăllei a Omanlui, faptă tru 29 di alunaru, contra a unui petrolier operat di ună companie ţi easti a unlui miliardaru israelianu. Dupu atacă, doi membri a echipajului, un român și un britanic, muriră. “Aestă atacă minti şi reprezentă un riscu ti siguranţa şi securitatea-a transportului internaţional şi fu ună călcari limbidă a ndreptului internaţional, iara aestu actu lipseaşti s’hibă condamnat di comunitatea internaţională”, săspuni tru cartea pitricută a Consiliului. UE și NATO condamnară sertu ataca, faptă cu ună dronă, tru strimtoarea Ormuz. Washingtonul tăxi ună apandisi colectiv deadunu cu aliaţlli a llei contra Iranlui, cari nu aproki, ama, stepsurli di implicari tru atacă. Londra, premierlu Boris Johnson spusi că “Iranlu lipseaşti s’da giueapi ti aţea ţi feaţi”.


    Ministerlu român di Externe ţănu ligătura cu oficiali inclusiv di rangu analtu ditu Israel, Statili Uniti şi Marea Britanie, iara după ţi işi tu videala ca easti dealihea spunearea că Tehearanlu fu dinăpoia a atacăllei, ateali patru stati dimăndară că ndregu ună apandisi simfunizată. Tru ună muabeti telefonică cu şeflu a diplomaţiillei europeane, Josep Borrell, șeflu a diplomațiillei di București, Bogdan Aurescu, cundille condamnarea sertu a atacăllei contra unei ţintă ţivilă, cum şi impactul aluştui inţidentu ti libirtatea di navigaţie tru reghiune, tru simfunie cu ndreptul internaţionalu. “Incidentulu cundilleadză un nău capitulu di tensiuni anamisa di Israel şi Iran, după alti sabotaje cari avură tu scupo tora ma ninti și alti pampori”, ngrăpsiră agențiile di presă.



    România cundilleadză ti anvărtuşearea-a securitatillei tru Flanculu Estic al NATO


    Ambasadorlu ali Românie tru Statele Unite, Andrei Muraru, cundille importanţa ti anvărtuşeari securitatea-a flancului di estu al NATO, tru cadrulu unei muabeti telefonică cu Jake Sullivan, consilieru tră securitate naţională a prezidentului american, deadunu cu ambasadorllii la Washington a statiloru ditu formatlu Bucureşti 9. Ambasadorlu Muraru şi spusi nădia că proceslu di reevaluare a minduităllei globale a Statelor Unite va s’ducă la ună prezenţă militară americană consistentă pi flancul di estu, inclusiv tru România. Formatlu Bucureşti 9 easti ună iniţiativă lansată di prezidentulu Klaus Iohannis şi di atelu ali Polonie, Andrzej Duda, la cari llia parti statele membre NATO ti suntu tru flanculu di estu ali Alianţă – Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.



    2 agustu — Dzuua di comemorare a Holocaustului romilor


    Tru 2 di agustu, fu nsimnată Dzuua Europeană di Comemorare a Holocaustului contra romilor. Cathi an, la aestă dată, “aduţemu ună tiñie ti memoria a giumitati di miliuni di cilimeañi, mlleri şi bărbaţ romi cari fură vătămaţ tru Europa tru perioada a Holocaustului. Aeşti fură victimele unui regim brutal, dizumanizantu, cari promovă rasismul, antisemitismul, ura şi nistrăxearea ca politiţ di stat”, să spuni tru un mesaj pitricutu cu aestă itie di prezidentulu Klaus Iohannis. “Rememorarea easti una dimensiune fundamentală a banăllei. Tru România, aproximativ 25.000 di romi fură purtaţ tru Transnistria, aproximativ 11.000 muriră. Easti borgea-a noastră adză s’lă aduţemu aminti memoria şi s’nă asigurăm că ahtări fănicadz numata va si s’facă”, adăvg4 șeflu a statului.


    Tru România va s’hibă băgatu tu lucru un proiect pilot realizat di Ministerul Educaţiei, deadunu cu Institutul Naţional tră Studierea Holocaustului tru România -“Elie Wiesel” şi cu Agenţia Naţionala tra Romi, cari va s’prezintă a elevilor aest episod aproapea ignorat ditu istoria a romilor ditu România. Tutunăoară, să spuni vrearea ti dişcllidearea-a unui Muzeu ali Istorie şi Cultura a romilor, cu fonduri ahărdziti di la bugetlu di stat şi ditu bugetlu ali Agenţie.



    Programu-pilotu tră năi cărță di identitati tru România


    Cluj-Napoca agiundzi protlu căsăbă ditu România tru cari suntu eliberate cărţă electroniţi di identitati, tru cadrul a unui proiectu-pilot. Autorităţli vor s’lărdzească proiectul tru tută văsilia, ti ndoi meşi, cundille ministrul di Interne, Lucian Bodi. Năile documente au dimensiunile a unui cardu bancaru, iara pi ningă datili ţi li ari ună carti di arada di identitate, eale stocheadză şi imaginea facială, cum şi dauă amprente digitale a posesorlui. Cartea electronică di identitate, cari easti şi documentu di călătorie, ari hlambura ali Uniuni Europeană simfunu cu regulamentulu adoptat tru tutu bloclu comunitar, ama şi ayalma ali Românie. Ună altă năutate easti alăxearea a rubricălleii “sex” cu “gen”, pritu apofasi di guvernu di spuni că tră aesta ari maş dauă opțiuni – feminin ică masculin. Documentul va poată s’hibă elibearat tră cilimeañî nica di anda suntu amintaţ.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Catandisea di alertă, prilundzită

    Catandisea di alertă, prilundzită

    România va s’armănă tu catandisi di alertă! Guvernul vulusi, tru andamusea di lucru di gioi, prilundzirea-a catandisillei di alertă cu nica 30 di dzăli ahurhinda cu data di 11 di agustu, ghini ma, va s’armănă tu lucru, ma largu restricțiili di tora. S’aduţemu aminti că, di anlu ţi tricu, ditu 15 di mai, după doi meşi di catandisi di ananghi, România easti tru catandisi di alertă, prilundzită, succesiv, până tru aestu kiro.



    Di altă parti, Bucureștiul u actualiză lista-a văsiliiloru cu riscu epidimiologhicu. Aşi, di dumănică, Franţa intră pi lista aroşe, deadunu cu Gărţia, Spania, Marea Britanie, Irlanda şi Portugalia. Persoanili nivaccinati cari agiungu tru România ditu aesti stati va s’armănă tru carantină 14 di dzăli. Nu intră tu aestă pruvideari cilimeañilli sumu 3 añi, ama şi atelli cari au anamisa di 3 şi 16 di añi, ma s’facă un testu Covid cu rezultatu negativ. Pi lista galbină intră Turchia, iu nica suntu Belgia şi Israelu. Italia şi Ghirmănia armânu tru zona veardi. Alliumtrea, Marea Britanie u băgă România pi lista veardi a statiloru cu riscu epidimiologic, lucru ţi spuni că, tutu di dumănică, româñilli cari urdină tru Regat numata lipseaşti tra s’şeadă tru carantină, că suntu ică nu suntu vaccinaţ. Cu tuti aesti, cetăţeañilli români cari agiungu tru Marea Britanie lipseaşti s-aibă unu testu PCR negativ adratu ninti ta s’intră pi teritoriul aluştui cratu şi s’adară un doilu testu dupu dauă dzăli di anda agiumsi.



    Tuti aesti, di mansusu adusi aiminti, tu hăvaia a unăllei crişteari, tru România, a cazurlor năi di infectari cu năulu coronavirus! Tru aesti ditu soni ndauă dzăli, numirlu a infectărloru ndzuuă năstricu 200. Tru spitali suntu internaţ anvărliga di 500 di pacienţă cu SARS-CoV-2, ditu cari aproapea 70 la terapie intensivă, catandisi comparabilă cu aţea ditu bitisita-a meslui cirişaru. Numirlu a morţăloru asociaţ cu năulu coronavirus armăni tu idyea scară, ma ñicu. Cu aștiptarea-a dalgăllei 4, asi cumu spunu specialiștilli cu căbilea tu meslu yismăciuni, autoritățli fac cllimari a cetățeañiloru ta s’vaccineadză, a deapoa tru minduita-a lor aesta hiinda naima sigură metodă ta s’nu adară ună turlie greauă a lăngoarillei.



    Managerlu a Spitalui di Lăngori Infecţioase di Timişoara, Cristian Oancea, spusi, ti Radio România, că s’aşteaptă ca zorea băgată pi sistemlu sanitaru s’nu hibă ma largu multu mari — nai multu tu giumitatea a dalgăllei 2, cându unitățli medicali fură băgati dinintea a ma multoru catandisi.


    Vrearea a românilor ti inoculari easti, ama, scădzută andicra di aţea a alăntoru europeañi. Numirlu a persoaniloru acutotalui imunizati tricu di 4,9 miliuñi. Nai ma pţănu toradioară, autoritățli spunu că s’ndrupăscu pi dukimăsearea-a simasiillei cu vaccinarea, a nu pi misuri restrictivi cari pot s’ducă la discriminări.




    Autoru: Roxana Vasile

    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Etapa a treia a vacţinarillei

    Etapa a treia a vacţinarillei


    Tru România ahurhi, di adză, vacţinarea-a populaţiillei ghenerală tu etapa a treia a campaniillei di imunizare. Toradioară, vacţinărli s-facu tu localităţli tru cari incidenţa-a cazurlor di COVID-19 easti ma mari di 4,5 la ńillea di bânători, cum suntu, ti paradigmă, Braşovlu (centru) şi Timişoara (vest). Alantă parti a populaţiillei poati tra s-ngrăpsească pi listi di aştiptari tru platforma electronică, tut ahurhinda ditu dzuua di 15 di marţu. Autoritățli dimăndară că tu aestu kiro suntu 500.000 di oamińi ditu populaţia ghenerală cari ș-discllisiră conturi pi platforma di vacţinari și voru tra s-facă vacţinlu. Persoanili ditu etapa a daua, respectiv aţelli pi ilikia di 65 di ańi ş-cama, lăndzidzlli croniţ şi lucrătorlli ditu dumenii lugursiti di mari simasie, cari nica nu s-imunizară, potu s-facă programarea ma largu şi au prioritati pi listi.




    Programărli pot s-hibă fapti online ică pritu call center. Pe platforma ndreaptă tră programări potu s-hibă vidzuti, tora, emu ţentrili di vacţinari ţi suntu tru lucru, emu ateali cari va s-agiungă funcţionale di meslu ţi yini. Yeaturlu Valeriu Gheorghiță, coordonatorlu ali campanie națională di vacţinare ditu România, dimăndă că, unăoară cu ahurhearea a treiillei etapă a vaccinarillei, pot s-imunizeadză și persoanili ditu grupa di ilikie di 16-18 di ańi, ama maş tru ţentrili iu ari vacţinuri di la Pfizer, căţe maş aestu easti vacţinlu anti-Covid ţi ari autorizari tră aestă grupă di ilikie. Ma largu, autoritățli da asiguripseri că tru ţi mutreasti imunizarea, lucărli va s-acaţă iruşi. Tu aestu kiro negu ti vaccinari cama di 40 di ńilli di persoani ndzuuă tru tută văsilia, a deapoa numirlu total di doze administrati până tora năstrecu 2 miliuńi. Tru aestu mesu, România va s-aibă, tutu cu tutu, 2,6 miliuńi di dozi ditu ateali trei vacţinuri aprobati — Pfizer, Moderna și AstraZeneca, a deapoa tu meslu apriliu va-lli si da trei miliuńi di dozi maş di la Pfizer.




    Autoritățile năpoi aducu aminti că vaccinarea nu easti obligatorie, ama easti goala soluţie tra s-agiundzemu năpoi la normalitate câtu cama ntrăoară. Tu aestu kiro, unăoară cu criștearea alarmantă a numirlui di lăndzidzări și a aţiloru internaț la Tearapie Intensivă, specialișţălli tru lăngori infecțioasi facu timbihi că vacţinarea anti-COVID-19 nu lipseasti s-aducă ună catandisi exagerată di hăbiniseari tru arada-a băn1torloru. Yeat1rlli spunu că și persoanili vacţinate potu ta s-llia și s-da ma largu coronaviruslu. Ti atea, elli căndăsescu că meatrili di protecție s-hibă tińisiti pănu di mardzină, şi tu kirolu ţi yini. Yeatărlli nica spunu căte goala cearei pritu cari poati s-hibă dănăsită pandemia armâni vacţinarea cât ma mulţă oamińi, aţea turlie câ ateali vulnerabile la coronavirus s-hibă cătu cama ptăni. Până atumtea, și autoritățile llia năi meatri restrictive tra s-aibă sumu controlu pandemia. Easti intrată tru practico naua catandisi di alertă cari acată tu isapi restricțiile ţi eara ma ninti, ama și născănti ma năi. Urdinarea noaptea easti restricţionată di la oara 22:00 până la oara 5:00, nu di la 23:00, ca până tora, a deapoa spaţiile di cazari tru unităţli turistiţi ditu zona montană pot s-hibă acătati ti nai cama multu 70% ditu capaţitatea maximă.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Catandisea di piriclliu, prilundzitâ nica 30 di dzâli

    Catandisea di piriclliu, prilundzitâ nica 30 di dzâli

    Atsea tsi, cu alti zboarâ anvâlitu/ ascumta, s’clleamâ “naua normalitati” la cari s’agiumsi di itia ali pandemie COVID-19, s’lundzeashti, tru România, di sâmbătă, ti ninga 30 di dzâli, sumu turlia catandisillei di piriclliu.



    Apufusitâ di Guvernu nica ditu mai, dupâ doi meshi di catandisi di ananghi, aesta li tsâni ma largu ngârderli spusi ma ninti di Comitetlu ti Catandisi di Ananghi, tu aestu kiro anda unâ nauâ plâscâneari numirlu di lândzidzâri, cu tritserea di la unu la alantu, viruslu COVIDU cu numirlu tsi treatsi di dzatsi ñilli ndzuuâ, tru kirolu anda recorduri shi pacientsâlli internaţ la tearapie intensivă cad unu dupâ alantu. Ninga, nica, sh atsea câ tutu ma multi localităţ intrâ tru carantinâ, suntu curmati tuti huzmetsli ditu locârli publitsi, a deapoa bânâtorlli potu ta s’nkiseascâ calea mash cu cartea ngrâpsitâ cu declaratsia câ va s’da giuvapi.



    Caplu a Dipartamentului ti Catandisi di Ananghi, Raed Arafat, spusi câ meatrili di viglleari sanitarâ, apufusiti, ma ninti, deadunu cu specialiştsâlli tu epidimiulughii, va s’armânâ ma largu tu practico.


    “Tu tsi mutreashti prilundzearea catandisillei di piriclliu, nu ari s’lomu meatri di piri-urseri nica sh cama multu. Lugursimu câ tu aestâ oarâ avemu, pânu tu soni, hâlãtsli tsi suntu ananghi ta s’dânâsimu crihstearea numirlu di cazuri” — spuni, tu arada’lli, premierlu Ludovic Orban.



    “Catandisea u minduim s’acatsâ calea atsea buna, numirlu di infectări să scadă şi, preayalea-ayalea, anda scadi numirlu di infectări, nâpoi s-agiundzemu la unâ huzmeti tsi s’hibâ atsea cari eara ma ninti “ — nica spusi caplu a Guvernului.



    Tu aestu nãulu mesu di catandisi di piriclliu avemu si sârbâtoarea naţionalâ, 1 di Andreu, tsi cuadeti easti yiurtusitâ/ tiñisitâ pi geadei di dzãts di ñilli di oamiñi, cari eara vinits totna ta s’veadâ cunuscuta paradâ militarâ ndreaptâ tu cathi câsâbã. Anlu aestu, festivităţli va s’dizvârteascâ ama nu ari s’yinâ oamiñilli. Nai cama multu patru suti di oamiñi pot s’llia parti, tru Capitală, la ceremoniile ufitsiali di la Piaţa Arcului di Triumfu şi mash câti unâ sută tru muniţipiile reşedinţă di giudeţu.



    Suntu ţânuti tu idyea scarâ şi câftãrli tsi voru tiñiseari, ti cumu va s’dizvârteascâ votlu la alidzerli parlamentari, tu 6 di andreu, idyea cu atseali di la locali, ditu 27 di yismâciuni. Câftãri serti di viglleari sanitarâ, cata cumu purtarea-a prusupidâllei, dezinfectarea-a mâñiloru anda intrâ shi iasi omlu ditu secţia di votu, nica şi tiñisearea lundzimea unu andicra di alantu, di nai cama pţânu un metru, eara atumtsea, tru premierâ, exerciţiul electoralu.



    Kivernisearea-a epidimiillei easti ndilicatâ di instabilitatea politică şi di campania electorală — agiumsi pi aestâ isapi, emu media autohtonă emu atsea xeanâ, cari ngrâpsescu ti scrutinlu tsi lipseashti s’apufuseascâ anamisa di guvernarea liberală di tora şi opoziţia di nastânga di Bucureşti. Comentatorlli nica spunu că spitalili ditu România vedu zori cabaia mari şi că tru arada a personalui medical creasti niifharistusearea, di itia câ politicieañilli “nu-şi tiñisescu tâxerli ta s’yinâ s’lli-agiutâ lucârtorlli tsi suntu tu prota arâdâriki a frontului contra a pandemiillei”.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala







  • S’prilundzi vadelu ti catandisea di alertă

    S’prilundzi vadelu ti catandisea di alertă


    Ctandisea di alertă s-duti ma largu tru România tu paturlu mesu arada, după ţi Guvernul apufusi prilundzearea aliştei cu nica 30 di dzâli, di itia câ numirlu di lândzidzâri cu năulu coronavirus criscu. Nu furâ bâgati restricţii nâi ta s-nu s-arâspândeascâ infectărli. Alliumtrea easti prilundzitu, programlu a terasilor, cari va s’hibâ dişcllisi pânâ n’iadzânoaptea, andicra di oara 23:00 cât avea izini pânâ tora. Tutunâoarâ, operatorlli icunomiţ cari kivernisescu aesti locâri lipseaşti s’asiguripseascâ câ nu au multâ muştiradz andicra di numirlu a locurlor pi scamnuri/ pi stoali şi s’apridunâ interacţiunea fizică anamisa di aeşţâ, nica şi gioclu/ mirakea ti ansâreari, ti giucari. Nu s’da izini, ma largu, ta s-lâ bagâ measa a muştiradzloru nâuntrul a restaurantilor, cafineadzlor i alti localuri publiţi.




    Purtarea-a prusipidâllei/ masca di protecţie easti ma largu unâ borgi tru spaţiile publiţi dişcllisi ş-cu câlbâlâki, cum suntu pâzârli, pânâyirurli, staţiili a hâlâţloru di transportu n’comun, falezili, locârli di hâgilâki i andamusili/ serbărli publiţi. Gheavasea tu bâsearicâ poati sâ s-facâ, idyealui ca pânâ tora, nâuntru i nafoara a bâseriţloru, ama lipseaşti s’hibâ tin’isiti meatrili di viglleari sanitară. S’da izini pi plajili nindreapti tu vimtu/ aera libirâ, ama cu unâ distanţă di naima pţânu 2 meatri anamisa di inşi, ma pţânu anda easti zborlu ti membrilli a idyillei fumealle. Nica va sâ spunemu ş-atea că, stămâna ţi tricu, s’nreghistră recordulu diplo maşi tu unâ dzuuâ, emu tu ţi mutreaşti numirlu di cazuri cu COVID-19, em morţâlli, di tu ahurhita a pandemiillei.




    Ia ţi spusi Ministurlu a Sănătatillei, Nelu Tătaru, cu declaraţia di astumţina: Himu tu mplinu sezon estival, himu tu mplin sezon di relaxări. Himu tu oara anda kivernisimu un numir mari de cazuri, testăm un numir mari di suspecţâ a infecţiillei cu COVID şi, aestâ turlie, va s’avemu şi un numir mari di rezultati pozitivi. Di simasie va s’hibâ câ aesti rezultati pozitive s’putem s’li kivernisimu tru contextul a manifestărlor cliniţi, şi aoa zburăscu maxus ti cazurli medii, serti şi greali, cari au ananghi ti spitalizari tu Terapie Intensivă, iu avem resursi limitate”.




    Ministutlu a Sănătatillei nica cundille şi aţea că, tu spitalili ditu vâsilie, la terapie intensivă, ari cama di unâ n’ille di paturi ndreapti cu ventilatoari ti asistenţa-a pacienţâlor ţi suntu pi greauâ catandisi. Uidisitu cu atea ţi spuni Nelu Tătaru, nai ma marea rată di infectari easti tu giudeţili iu turismul easti pi creaştri, ama şi aclo iu ari multâ navetişţâ. Cu tuti aestea, ufiţialu mindueaşti că, tu kirolu ţi yini, numirlu di infectări cu năulu coronavirus va s-agiungâ stabilu şi că va s-avemu unâ scădeari a cazurlor. Tuti ţânu di turlia cumu oamin’illi akicâsescu s’tin’iseascâ normili di igienă, s’poartâ prusupida şi s’ţânâ lârdzimea unu-alantu/ distanţa — nica yini cu minduearea Nelu Tătaru. Aduţemu aminti că România nâstricu praglu di 70.000 di cazuri confirmati di COVID-19 ditu ahurhita a epidemiillei, bitisita a meslui scurtu, a deapoa aproapea giumitati di aeștâ furâ spuşi câ s’vindicarâ. Vârâ trei n’lli di oamin’i murirâ, până tora, di itia a infecțiillei tu România.




    Autor: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Ti aduţi catandisea di alertă?

    Ti aduţi catandisea di alertă?


    După doi meşi di dzâli cu catandisi di anangi, tru cari isapea di vâsilie a pandimiillei di coronavirus spuni, câ ari, cama di 17 di n’illi di infectări, nâstritearea-a praglui psihologic di 1000 di morţâ, ama și cama di 10 n’illi di vindicări, tru România s-tricu la catandisea di alertă. Luni, executivlu vulusi apofasea mutrindalui bâgarea tru practico a aiştei catandisi tră 30 di dzâli, după cari actul normativ va s’hibâ pitricutu la legislativ tra s’hibâ votat. Parlamentul poati s’aproaki apopfasea vulusitâ di Guvernu acutotalui icâ cu alâxeri, ama documentul aduţi, unâ ş’unâ, efecti juriditi, nica şi pânâ la votlu a parlamentarlor. Guvernul ari tora tuti pârghiile şi hâlăţli legali ţi suntu ananghi, nica şi amendzâli, tra s’poatâ s’asiguripseascâ tin’isearea a meatriloru şi regulili apufusiti tra s’veglle sănătatea şi bana-a oamin’iloru, declară premierlu Ludovic Orban.




    Zuyrâpsinda kirolu ţi yini, ca hiindalui unu di alertă maximă, primlu-ministru feaţi timbihi a membrilor a executivlui că tuti instituţiile a statlui lipseaşti s’hibâ ascumbusiti pân di mardzinâ, aţea turlie câ regulile şi meatrili pruvidzuti tru aţeali trei anexi ali apofasi di guvernu mutrindalui declararea-a catandisillei di alertă s’hibâ tin’isiti acutotalui. Acşi, tru locurli publiţi ncllisi, tru aţeali comerciali, la loclu di lucru, ama şi tru hâlătli di transportu n’comun s’apufusi obligativitatea ti purtari prusupida di viglleari. Di altă parti, nu s’da izini tu kirolu a catandisillei di alertă tra s’tânâ mitingurli, demonstraţiile, procesiunili ica conţertili. Atelli ţi nu tin’isescu pruviderli va s’hibâ amendaț, tră itia câ aestu virus aduţi mări piriclliuri tră bânâtori, cundille primlu-ministru. Tutunâoarâ, va s’aibâ izini ti urdinari nafoara-a localitatillei maşi tră nâscânti itii şi cu ngrâpsearea a unâllei declaraţii cu a lui giueapi. Justificarea-a urdinarillei poati sâ s’facâ şi pi thimellilu a legitimaţiillei di lucru ica a unei carti di izini di la angajator, andicra di itia trâ cari urdinâ.




    S’bâgarâ tu practico reguli năi și tră sistemlu sanitar. Tru kirolu a catandisillei di alertă, Ministerlu a Sănătatillei va li simfunizeadzâ lucârli ti prevenirea şi combâtearea-a efectilor ţi li aduţi pandemia pi COVID-19, tru arada-a unităţlor sanitare publiţi. Tutunâoarâ, pot s’hibâ scoasi di pi ipotisi persoanili di cumânduseari ditu Ministerlu a Sănătatillei şi ditu unităţile sanitare publiţi ţi suntu sumu cumandul a ministerului, tră nitin’isearea a borgiloru di lucru cari pot s’bagâ tu piriclliu persoanili şi meatrili di preveniri şi combâteari a efectilor pandemiillei di COVID-19. Tru idyiul kiro, câtu ţâni catandisea di alertă, detaşarea-a cadrilor medicali poati sâ s’facâ maşi cu acordul a aiştoru şi a angajatorlui cari detaşeadză — angajator cari lipseasti s’hibâ ditu idyea dumeni di lucru. Tru atea ti mutreaşti paciențâllii cu COVID, aeșţâ va s’hibâ yitripsiţ ma largu tru spitalili apufusiti trâ aestu lucru.



    Ngrâpsearea: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Dzălili ditu soni a catandisillei di ananghi

    Dzălili ditu soni a catandisillei di ananghi



    Aţelli ditu soni doi meşi işiră ditu arada-a bănaticlui trâ româňi, dinâoarâ cu apofasea ditu 16 di martu, a catandisillei di ananghi ţi fu loată di itia-a năului coronavirus şi acşi lă u minti bana di cathi dzuuâ. Cilimeaňilli nu mata ari să s’ducâ la scullio. La mulţă ditu arada-a părinţâloru ică lă si băgă zori s’lucreadză acasă, icâ intrară tru șomaju tehnic ică armasirâ, nica şi fără locuri di lucru. Teatrili, sălliurli di spectacoli, ţinematografili ică magazinili suntu ncllisi. Parcurli agiumsiră aţeali locurli iu nu ari izini ta s’inţrâ. A oamiňilloru tu ilikia di 65 di aňi ş’cama lâ si ngărdi, multu di multu – la dauă, deapoa la șasi săhăţ ndzuuâ — ișearea din casă. Aţelu ţi fu tu ananghi ta s’iasă şi s’urdină u feaţi maşi cu un scupo maxutarcu spusu, a deapoa ti verificarea di cătră poliţie, ma s’lliu căfta, lipsea s’aibă cu năsu leghitimația di lucru, ună carti di la angajatoru ică ună declarație pi a lui giueapi.



    Oamiňilli numata avură izini s’intrâ tru bâseriţ, prefţâlli liturghisirâ ama nu cu embistimeňilli dininti. Ti aţea, sârbâtorli ti di Paștili ditu anlu aestu furâ yiurtusiti maşi diniintea a ecraniloru tv, a computerilor ică a telefoaniloru smartu, dimecu tuti eara pitricuti maşi pritu mass-media ică online. Niţi dzuua a 1 di Mai nu fu tu aradâ ti româňi, ţi eara nviţaţ tu kirolu di ma ninti s’iasâ la iarbă veardi deadunu cu fumeallea şi soţlli a loru. Emu dupu aeşţâ doi meşi di dzăli cu serti restricții, oamiňilli aşteaptă cu niarăvdari s’treacă, ditu 15 di mai, tu a daua etapâ — dimi la catandisea di alertă și, acşi, s’agiundzi pi ună hăbiniseari a restricţiiloru.



    Tru aestă noimă, Institutlu Naţional di Sănătati Publică feaţi unu bairu di pripuniri, lansati tru debatlu publicu, pi thimellilu a curi va s’hibâ apufusiti proţeduri ică reguli. Acşi, hotelurli va s’ndreagâ serviţii di cazari, ama maşi ti urdinărli tu sinferu profesionalu ică trâ mentenanţă. Va s’dişcllidâ diznău saloanili di privideari personală (frizerie, coafură, manichiură, pedichiură şi cosmetică), ama va s’hibâ asiguripsitu unu locu, unâ lârdzimi di aştiptari di nai cama pţânu 4 meatri pătraţ ti cathi unu muştiră şi unâ distanţă nai cama ňicâ di 2 meatri anamisa di doi inşi cari ţi s’hibâ elli. Easti tu planu și dişcllidearea diznău a cabinetiloru stomatologhiţi iu programarea-a paciențâlor tu ilikia di 65 di aňi ş’cama icâ aţelli ţi au unâ niputeari patologhicâ cronică va s’facâ tru ahurhita-a programlui di lucru. Tru unitățli sanitari non-Covid nu va s’facâ, ahâtu câtu ari câbili, internărli, a deapoa yitripsearea medicalâ va s’hibâ faptâ acasâ/ambulatoriu. Ditu arada-a pripunirloru spusi di Institutlu Naţional di Sănătati Publică va s’hibâ şi aţeali ti dumenea-a nvițămintului, hiindalui cunuscut câ lipseaşti s’da exameni elevlliii ditu clasili di bitisitâ di la ghimnaziu și liceu ică trâ transportul di oamiňi. Autoritățli nu dânâsescu să spună, ama, că data di 15 di maiu, cându va s’treacâ la catandisea di alertă, va s’aibâ maşi valoari administrativă, a deapoa problemili ţi va s’iasâ tu videalâ ditu năulu coronavirus armânu idyealui actuali cum eara ş’ma ninti.



    Ngrăpsearea: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Di la catandisea di ananghi la catandisea di alertă

    Di la catandisea di ananghi la catandisea di alertă


    Tu giumitatea-a meslui mai, s’umplu doi meși di cându prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, apufusi catandisea di ananghi, ta s-nu s’arâspândeascâ viruslu SARS CoV-2, lucru ți dusi la ngârdearea-a nâscântoru ndrepturi di thimelliu a cetățeañilor cata cum eleftira urdinari. Luni, caplu a statlui feați hâbarea câ: dit 15 di mai, România va s’treacâ di la catandisea di ananghi la ațea di alertă. Aestâ ditu soni easti unâ apofasi di prevenție cari spuni ti bâgarea tu practico, unâ ș-unâ, planurli di acţiuni şi meatrili di timbihi a bânâtorloru, limitarea şi darea nanâparti consecinţili a catandisillei di ananghi. Apofasili lipseaști s’hibâ proporționali cu catandisili di itia a curi eara loati eali și s’bagâ tu lucru tiñisinda condițiili și limitili ți li caftâ nomlu. Prezidentul feați timbihi cățe nica nu agiumsimu tu unâ catandisi bunâ. Nu putem să spunem că lângoarea tricu, ama, dupu un kiro, va s’lipseascâ, s’trițemu ma largu şi aestu ma largu lipseaști s’ndreagâ turlia di organizari și, acși va s’trițemu di la catandisea di ananghi la catandisea di alertă, spusi caplu a statlui. El cundille cățe hâbinisearea-a meatriloru după ieşearea ditu catandisea di ananghi va s’facâ cu preayalea/ jgllioatâ di jgllioatâ, dupu un kiro di aproapea dauâ stâmâñi. Tu giumitatea-a meslui mai, bânaticlu va s’toarnâ la turlia cum fu ma ninti, preayalea-ayalea, și nâpoi va s’dișcllidâ saloanili cosmetiți, cabinetili stomatologhiți, muzeele, a deapoa nâuntrul a localitățlor, urdinărli, ma pțânu ațeali ți suntu tu carantinâ, va s’facâ fără declaraţia cu a lui giueapi. Alliumtrea, urdinărli nafoara-a localitatillei di șideari cu casa va s’facâ mași tru nâscânti condiţii, nica spusi caplu a statlui.




    Ia-lea, ma largu, spusili al Klaus Iohannis: “Dit 15 mai, va s’dișcllidă saloanili di coafură, frizerie, cabinetili stomatologhiți, muzeele, ama tuti aesti, tu condiţii spețiali di distanţari, tru condiţii spețiale di igienâ. Tuț va s’purtămu prosupida di protecţie cându va s’himu tu locâri publiți ncllisi, idyealui, cându va s’nkisimu cu transportul public n’comunu. Urdinărli va s’hibã restricţionati, tra s’fudzimu ditu localitate. Ghini ma, şi aoa, ari ndauâ excepţii. Ari izini s’fugâ ditu localitati, ti paradigmâ, anda s’duți la huzmeti, tră problemi medicali, tră sportu individual, tră imnarea cu bicicleta.”




    Klaus Iohannis adâvgă nica ș’atea câ sportivllii di performanţă va s’poatâ s’ahurheascâ cantonamentili tru condiții spețiale, ama competiţiile sportivi va s’ahurheascâ mași dupu un kiro duri di lungâ pregătiri. Tutunâoarâ, el cundille că, şi tru catandisea di alertă, nu va s’da izini ti adunărli tu parei ma mari di trei inși. Prezidentul, feați nica unâ oarâ, cllimari la responsabilitate. “Nu ştie vârnu până cându va s’țânâ aestâ epidimie şi țâni di noi desi aoa, la noi tru România, va u vigllemu ma ghinii ma pțânu ghini. Io voi s’u vigllemu ghini, tuț deadun, și acși, s’clleamâ câ lipseaști s’tiñisimu spunerli, urminiili a autorităţlor, nica spusi caplu a statlui.



    Ngrâpsearea: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Tașcu Lala