Radio România Internațional

Tag: Catandisi di alerta

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 30.01 – 05.02.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 30.01 – 05.02.2022

    Catandisea di alertă prelundzită tru România


    Catandisea di alertă s’prilundzeaște tru România tră nica 30 di dzăli, ahurhinda cu 7 di şcurtu. Armănu tu practico ma marea parti ditu restricțiili. Ună alăxeari importantă easti aţea că va s’aibă acces tru supermaketurli ditu malluri și persoanili cari nu au certificat COVID, dimi aţeali cari nu s-vaccinară, nu tricură pritu lăngoari ică nu au testu. Tu arada-a lui, Ministerlu a Sănătatillei alăxi regulile tru aţea ţi mutreaşti izolarea-a persoanelor confirmate cu COVID-19, hinda ñicurată perioada di izolare la 7 dzăli, andicra di 10, tră aţelli nivaccinați și la 5 dzăli, andicra di 7, tră aţelli vaccinaț. România năstricu, marță, nai cama marli numiru di infectări di la ahurhita-a pandemiillei di coronavirus – 40.000 di năi cazuri di Covid-19 tru 24 di săhăţ. Nica și tru aesti condiții, autoritățli dimăndară că niţi unu giudeţu nu agiumsi praglu di 75% ditu apaturi ocupate ditu aţeali alocate tră paciențălli COVID-19. Ase, uidisitu cu năili reglementări, șculiili și grădinițili ma largu va s’hibă tu lucru cu prezență fizică tru tută văsiliaacă numirul a cilimeaniloru infectaț easti ma mare andicra di alanti dăldză a pandemiillei. Tu ţi mutreaşti certificatlu veardi, aestu easti toradioară valabil pi teritoriul a Româniillei şi tră aţelli cari tricură di nauă meşi di la doza a daua. La intrarea tru văsilie, ama, el easti valabil maş cu doza booster ma s’aibă tricută mamultu di nauă meşi di la schema completă di vaccinari. România easti aestă turlie, simfună cu reglementărli europene, valabile di la 1 di şcurtu. Aţelli nevaccinaț, cari nu tricură pritu lăngoari ică nu au un testu COVID negativ va s’intră tru carantină maş ti 5 dzăli and ava s’agiungă tru România.



    Ună nauă sesiune parlamentară București


    Parlamentul nsimnă gioi, pritu ună andamasi di tiñie, umplearea 15 di ani di la aderarea a Româniillei la UE. Discursurli cundilleară catandisea actuală tru plan internaţional şi provocărli di securitate, ananghea di solidaritate şi unitate anamisa di statili comunitare, cum şi ţănearea tru actualitate a proiectului european. Premierlu Nicolae Ciucă cundille că stabilitatea, prucukia şi securitatea a Româniillei suntu garantate di apartenenţa la UE şi la NATO.


    Nicolae Ciucă: “Unitatea şi solidaritatea europeană şi transatlantică suntu goala opţiune viabilă tră s’poată s’kivernisească cu hăiri provocărli şi s’valorifică oportunităţli”. Reprezentanţălli a grupurlor parlamentari apreciară că aderarea a Româniillei la UE fu unu di aţeali nai ma importante evenimente ditu istoria a văsiliillei. Prezidentulu a Senatlui, Florin Cîţu, lugurseaşti că “pritu reformili ţi li feaţi, România easti un actor european cari poate s’asiguripsească continuitate ti andrupari stabilitatea şi predictibilitatea a sistemlui fiscal”.


    Uidisitu cu prezidentulu a Camerăllei a Deputaţlor, Marcel Ciolacu, la 15 ani di la aderarea la UE easti ananghi di “ună nauă agendă europeană tră România, cari s’asiguripsească dizvoltarea a văsiliillei şi ufilisirea oportunităţlor disponibile la nivel european tru intereslu a românilor”.Marță, Senatlu şi Camera a Deputaţlor di București ahurhiră prima sesiune parlamentară ordinară diestan. Suntu aştiptate decizii ti născănti proiecte importante cum plafonarea a păhadzloru ditu energie şi compensarea a facturlor tră consumatorllii casniţ. Legea offshsore, cari poati s’deblocheadză exploatarea gazelor naturale ditu Amarea Lae easti şi ea pi agendă.



    Mai mulță militari americani tru România


    Apropea ună ñille di militari americani va s’agiungă tru perioada yinitoare ditu Germania tru România, iara aproapea 2.000 va s’yină ditu Statele Unite tru Polonia şi Germania. Uidisit cu Pentagonlu, easti zborlu ti misiuni temporare tră consolidarea apărarillei aliaţilor europeni, tru contextul a tensiunilor cu Rusia, cari arădăpsi forţe importante la sinurlu cu Ucraina. Tu ţi mutreaşti militarlli pitricuţ tru România, easti zborlu ti un batalion di atac şi ună unitate di infanterie, organizate tră s’hibă arădăpsiti pi şcurtu kiro. Aesti efectivi va s’adavgă la aţelli aproapea 900 di militari americani staționaț permanentu tru România și a structurilor pitricuti periodic tră exerciții militare comune. Bucureștiul salută iniţiativa SUA şi lugursi că aesta va s’aibă un rol important di descurajare a iţi evoluţii negative di securitate tru regiune şi di anvărtuşeari a capacităţlor defensive ali Armată. Dimi, șeful a statului, Klaus Iohannis, și spusi, tora ma ninti, ndrupămintulu tră creaşterea a prezenţăllei militare a NATO şi, respectiv, a SUA tru România şi tru zona ali Amarea Lae. Tu arada a llei, Rusia califică ca hiinda destructivă decizia a Pentagonului ta s’pitreacă militari suplimentari tru Europa di Est. Kremlinlu u lugurseaşti ună apofasi niăntimilleată, cari creaşte mintireaşili militare şi ñîcureadză posibilitatea a unei decizii politică.



    Reuniune B9 la București


    Bucureşti s-dizvărti, gioi, ună rundă di consultări tru formatul București 9 pe tema a catandisillei di securitate găilipsitoari ditu proximitatea a Ucrainei şi ditu regiunea ali Amarea Lae. Şeful a diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, feaţi timbihi că easti ananghi di echilibru anamisa di nordul şi sudul a flancului estic al NATO. Bogdan Aurescu “Prezenţa aliată pi flancul estic a Alianţăllei, inclusiv tru partea di sud, aclo iu easti România, ma s’hibă comparată cu actuala prezenţă rusă tru proximitatea ali Ucraină şi tru regiunea ali Amarea Lae easti limbidu ună prezenţă di ndauă ori ma ñică. Dimecu nu putemu să zburămu ti ună dizvărteari di forţe aliate cari s’reprezintă ună provocari tră Rusia”.


    Călisitu special la andamasi, ministrul francez di Externe, Jean-Yves Le Drian, exighisi că prezenţa franceză şi aţea americană tru România suntu perfect complementare, iara Parisul lugurseaşti că anvărtuşearea a posturăllei di apărare şi descurajare poate s’ducă la detensionarea a catandisillei. La consultări lo parti și ministrul afacerilor externe ali Ucraină, Dmytro Kuleba. Dimi, tru contextul aniversarillei a 30 di ani di la stabilirea relaţiilor diplomatiţi anamisa di România şi Ucraina şi a catandisillei di securitate ditu regiune şi ditu regiunea ali Amarea Lae, prezidentulu Klaus Iohannis avuu ună convorbire telefonică cu omologlu ucrainean, Volodimir Zelenski. Atelli doi oficiali zburără ti catandisea securitatillei ditu Amarea Lae şi ti iniţiativele a Kievlui cari mutrescu anvărtuşearea-a cooperarillei cu statili partenere ditu aestă regiune, cum și ti implementarea di cătră Ucraina a strategiillei di integrare europeană.



    Autoru: Stefan Storica


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 02.01 – 08.01.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 02.01 – 08.01.2022

    Dalga 5 di coronavirus agiumsi tru România


    Tru România, numirlu di infecții cu coronavirus ahurhi s’crească ntrăoară tru prima stămână a anlui, iara autoritățli minduescu s’tănă keptu a catandisillei. Creastirea easti arcată pi zverca a nauăllei variantă Omicron, multu ma transmisibilă, cari ahurhi, s’arnească, mari parti a Europăllei și alti regiuni a lumillei.


    Guvernul prilundzi catandisea di alertă și lo niscănti meatri cari s’ngărdească pandemia și efectili aliştei. Easti zborlu, maxusu, di purtarea diznău obligatorie a prusupidăllei tru spațiili ncllisi și dişcllisi. Prusupidili di protecție lipseaşti s’hibă, tora, di turlie medical ică FFP2, cari aduţi ună protecție criscută, și nu textile — nihăirlătiţi dinintea al Omicron. S’toarnă și la sistemlu di restricții andicra di rata di incidenţă ti un kiro di 14 di dzăli. Ase, participarea a persoanelor la activităţi va s’facă până la 50% ditu capacitatea maximă a loclui ică localităţli tru cari rata easti ma ñică ică isa cu 1 la ñillea di bănători și tru limita a 30% ditu capacitatea maximă a loclui aclo iu rata easti ma mari. Nica s’apufusi dişcllidearea a niscăntoru centre speciale di evaluare a pacienţilor cu COVID-19, aţea turlie ta s’nu s’facă călbălăki tu sctiili ditu spitale. Vaccinarea a populațiillei ayălisi, cu tuti apelurli ună dupu alantu a yeaţărloru. România armâne penultima văsilie ditu Uniunea Europeană la aestu capitol, di u antreaţi maş Bulgaria vecină.



    15 ani tru Uniunea Europeană


    Șeflu a statului cundilleadză că România ari contributu adză, tru turlia directă, ca stat membru, la anvărtușearea-a a Uniunillei Europene. Premierlu Nicolae Ciucă spuni. Tu arada a lui, că intrarea tru Uniune s’feați pritu gaeretea comună a clasăllei politică şi diplomaţlor români, sumu auspiciile a garanţiilor di securitate ți li da apartenenţa la NATO, pritu pistipsearea amintată tru teatrili di opearaţii di militarlli români cari fură parteneri tiňisiț şi ghini pregătiţ a aliaţlor occidentalli. El cundilleadză prucukia adusă tru atelli 15 di aňi di apartenenţă la Uniune: Produslu Intern Brut a Româniillei agiumsi triplo, iara PIB -ul pi cap di bănătoru agiumsi di aproapea patru ori ma mari. Acţiunea a Româniillei tru plan european ma largu va s’hibă ghidată di tiňia pănu di mardzină tră statlu di drept, tră Tratatili a Uniunillei şi tră prințipiili şi valorli ngrăpsiti tru Tratate, ca sturi di thimelliu ali Uniuni, cum şi tră ndreptul european nghenearal, asiguripseaști caplu a guvernului di București.



    Cr-șteri di amintatiti, ama și di pahadz


    Di la 1 di yinaru, tru România criscu tiñnia di cafi mesu, punctul di pensie și indemnizația suţială. Idyea și alocaţiile tră copii. Se majorează, trusă, şi nivelul accizelor tră aproape toate categoriile di produse, inclusiv benzină, motorină, bere, vin şi băuturi spirtoase, singura excepţie fiind ţigaretele. Tră cei aproximativ 3,7 milioane di consumatori cari nu au trucheiat, trucă, un contract pe piaţa liberă, tarifele la curent electric cresc cu 50 până la 90%, tru funcţie di furnizor, trusă oamenii nu vor plăti acum facturi mărite tră că aceastia sunt plafonate şi compensate ditu bugetul di stat până la 31 martie 2022.



    Ună nauă amânari tru un proces controversat


    Curtea di Apel Bucureşti amână cu nica doi meşi sentinţa difinitivă tru dosarul a unei ditu mărli tragedii tu kiro di irini ditu istoria a Româniillei – incendiul ditu clublu bucureastean Colectiv, anda muriră, tru 2015, 65 di oamiñi și pisti 200 fură pliguiţ. Premierlu ditu aţelu kiro demisionă, idyea și primarlu a sectorlui 4 tru cari easti clublu. S’feaţiră protesti pi geadei cu sloganul “corupția vatămă!”, s-dişcllisi dosar penal, s-featiră arestări. Procurorlli căftară pideapsi maximi şi cu executari tră fostul primar di sector, Cristian Popescu Piedone, funcţionari ditu primărie, patroñilli a clubului Colectiv, pompieri, pirotehnişti şi reprezentanţii a firmăllei di artifiţii angajate tră spectacolu pirotehnic ţi feaţi tragedia. Debaterli tru dosar s-bitisiră tu inşita a anlui tricut, ama giudicătorlli amânară verdictul, aștiptat cu emoție și interes tru spațiul public românesc.



    La școală!


    Elevlli di gimnaziu şi liceu şi atelli ditu nviţămintul profesional şi postliceal ditu România s-turnara, luni, la cursuri, după vacanţa di iarană, acă s’asparsi catandisea epidimiologică. Uidisitu cu călindarea aprobată di Ministerlu ali Educaţie, clasele ditu nviţământul preşcolar şi primar va s’aibă vacanţă până pi 9 yinaru. Semestrul I va s’bitisească tru 14 di tinaru, iara semestrul doi va s’ahuhrhească tru 17 di yinaru. Yinitoarea vacanţă, aţea di primveară, va s’hibă tru perioada 15 apriiuru – 1 mai. Di altă parte, s-alăxiră criteriile ti dari bursili di merit, praglu minim hiinda criscut di la media 8,50 la 9,50. S’estimeadză că pisti 700.000 di elevi va s’keară aestu stimulent financiaru.



    Apel la justiția europeană


    România sesiză, stămâna aesta, Curtea di Justiţie a Uniunii Europene tră s’hibă suspendată legislaţia tru transporturile rutiere ditu aşi-număsitul “Pachet di mobilitate”, cari va s’bagă tu practico di meslu ţi yini. Uidisitu cu pruvidirli, firmele di transport ditu Uniunea Europeană va s’hibă obligate s-li toarnă TIR-urile la centrul operaţional, la cathi 2 meşi. Dimi, cara ună companie nregistrată tru România faţi transport di părmătie tru centrul i vestul a Europei, camionlu lipseaşti s’toarnă tu văsilie la cafi 2 meşi, acă nu ari comendză, consumânda inutil, ase, carburant.


    Autoru: Eugen Coroianu


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Nu putemu s’trădzemu măna acutotalui di la restricții

    Nu putemu s’trădzemu măna acutotalui di la restricții

    București, caplu a Departamentului tra Catandisi di Ananghi, Raed Arafat, cundille că nica nu putem să zburămu ti ună relaxari totală a meatrilor di preveniri a infecţiilor cu năulu coronavirus, di itia că nu ari nica ună scădeari constantă a numirlui di cazuri năi. Tru un interviu tră televiziunea publică, el spusi că nica ari fucurini tru ma multi giudeţi ali Românie.




    “Cara va să spună vărnu că tricum acutotalui şi tuti suntu ti bună, aestu vârnu nsimneadzâ că nu ari buni hâbâri. Tu aestâ oarâ catastisea easti nica sum aviglleari nica şi ma ghini di kirolu di ma ninti, ama nu putem să spunem că agiumsim la faza tru cari să spunem că tuti suntu ti anami şi numata avem arăspândire, numata avem infectare, numata avem persoani cari s’hibâ infectati tru comunitati. Dimec nica avem fucurini tru ma multi giudeti, ică va s’hibâ tru casili di mutreari auşlli, icâ suntu tru zoni industriale, icâ suntu tamam tru serviţiili medicale, dimi tru spitale şi numirlu a cazurlor nu agiumsi stabilu.”




    Yeaturlu Arafat spuni că, după meatrili di relaxari ţi eara bâgati tru 1 di cirişaru, avem tora dininti nica 5-6 dzăli tru cari s’fătemu isapea ti evoluția-a catandisillei și andicra di aesta va s’llia apofasi. El lugurseasti că lundzearea a vadelui ti catandisea di alertă poati s’hibâ unâ cearei bunâ tra momentul tru cari him tora, unâ turlie tra s’putem s’avem coordonaari şi s’lom meatrili ţi suntu ananghi. Și ma s’facâ relaxarea totală, io nu va negu la cinematograf ică la teatru, căţe știu că ari un riscu, exighis Arafat. Adrămu un lucru multu bun bun, tuț deadunu, amârtie va s’hibâ s’nâ nicâmu tamamu la mealu, nica spusi Raed Arafat. După 15 di cirisaru nu putem s’agiundzemu diznău la normalitatea cari eara ma ninti, cundille caplu a Departamentului tra Catandisi di Ananghi. El adâvgâ maxus câ tru România nu s’loarâ meatri ma serti andicra di alti stati, ama s’loarâ ma ayon’ea. El avu și un mesaj tra români dimi aţel ta s’aibâ tu minti turismul internu, cari trapsi cabai și lipseaşti s’hibâ ndrupâtu.




    “Cahara di noi avemu și munti, avemu și amari, avem multi posibilităț di turismu”, nica spusi Raed Arafat. Cadealihea tru minivacanța di Arusalii, em stațiunile montane, em aţeali di la Amarea Lae agiumsira s’hibâ mplini cu turiști, după ma mulţâmeşi di pauză totală. Cama di 15.000 di români agiumsirâ la amari, acă estimărli iniţiale a turopearatorlor eara ma n’iţ. Uidisiu cu un studiu faptu di unăaghenţie di turismu online, realitatea nâstricu aştiptărli tra ateali aproapea 100 di hoteluri di pi litoral cari furâ dişcllisi. Un numiru di aproapea patru ori ma n’icu, andicra di anlu ţi tricu, ditu idyea perioadă. N’illi di turiști nkisirâ şi tru stațiunile di pe Valea Prahovâllei (ţentrul ali Românie) iu avurâ câbilea ti schi pi unâ pârtie maxus ndreaptâ, puturâ s’facâ priimnări și mountain bike. Instalațiili pi hiru eara ndreapti, a deapoa kirolu bunu deadi izini ti priimnări tu fise.




    Ngrâpsearea: Eugen Coroianu


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Weekend pi călbălăki tru România

    Weekend pi călbălăki tru România


    Dupu bitisita a atilor doi mesi di catandisi di ananghi, apufusită pi fondul a pandemiillei di coronavirus și deadunu cu restricțiili cari lă alăxi cabaia bănaticlu, român’llii tricură, ditu aestu weekend, tru ună altă etapă — atea a catandisillei di alertă, deadunu si aesta cu născănti reglementări, ama cu limitări cabaia n’icurati. Oamin’illi ahurhira s-iasă ditu casi nica ditu protlu sticu di oară di anda fu scoasă catandisea di ananghi, ase că, București, ti exemplu, ună s’ună dupu niadză noaptea, tru ma puțanu di ună săhati, tru babageana parcari ti easti dinintea-a Pălatillei a Parlamentului numata avea niti un locu liber. Parcurile, năpoi discllisi ahurhinda di viniri, nu agiundzea dipu, acă terasili și locurli di agiocu armasiră ncllisi. Ti nvscăntă, relaxarea dusi până amanatu tu atea noapti și fără s’tin’iseasca regulili. Singirili sutiali fură mplini cu imagini ditu parcul Herăstrău, ditu nordul ali capitală, iu, sămbătă, după ti s’astirnu scutidea, mulţă tiniri numata acătară tu isapi regulile di distanţare socială căftati di autorităţ şi loară parti la una zaeafeti dinintea a născăntoru terasi. Oamin’illi ş-improvizară locuri tru cari sidzură idyealui ca la tearasă, nica si tru parei di dzati insi, multu ptăn’i di năsi purta prusupidili, kiro tu cari tru ndauă imagini s-vedu oamin’i ti sedu nica si pi stoali, la measă, di s’agiumsi cu subeea că născănti terase eara discllisi paranom.




    Pe Facebook şi Instagram avea alăncită şi imagini di la un concert ţănut pi ună ditu aleili a parcului, iu un DJ mixa muzică şi suti di omin’i s-adunară si ahurhiră s-gioacâ. Zaiafetea tănu până cându autorităţli featiră interventie şi alli căndăsiră oamin’illi s-ducă acasă. Prota dzuuă di relaxare adusi și protlu protestu–ndauă suti di oamin’i s-adunară dinintea-a scamnului a guvernului și manifestară contra-a meatriloru apufusiti tru doilli mesi ditu soni di autorităț, stipsindalui călcarea-a Constituțiillei și cutugursinda nica si Organizația Mondială a Sănătatillei. Completânda declarații pi a lui giueapi, tu cari băgară semnu itii ti zorlea potu s-hibă verificati, mulță români fudziră si nafoara a localitățlor, a deapoa polițiștilli lă adusiră aminti urminiili ti suntu tru lucru tru kirolu a catandisillei di alertă. Calbalaki mari fu tut weekendul și tru yimbrukili ditu ascapitata ali Românie, emu tu intrata cătă vasilie emu tu isita ditu văsilie.




    Codzli adrati di autovehicule s-teasiră pi ma mulță kilometri, călbălakea nai cama mari hiiinda la tritearea Nădlac I, a curi tranzitari s-feati și după ună astiptari di optu săhăt. Atelli ti eara aduasi cu autocarili masi pana la sinuru, adrara tutu asi cosz lundza. Di una parti, mulța român’i aleapsira s-yină tru vasilie di itia că numata ari apofasea ti plasarea-a lor automat tru carantină instituționalizată, di alantă parti, tut multa ditu arada a loru fugu la lucru tru ascapitata ali Europa. Ti habinisearea a traficlui la sinurlu anamisa di România și Ungaria, fu discllisa și Nădlac II, di pe autostrada pan-europeană, rezervat, tru stămân’illi ditu soni, ti traficlu di parmatii. Nomlu cu tuti meatrili, obligaţiile şi interdicţiile valabile tru kirolu a catandisillei di alertă, cari apufuseasti contravenţiile şi sancţiunile ti pot s-hibă bagati tu lucru, intra tru practico luni, a deapoa amendzali agiungu di la 500 (aproapea 100 di euro) la 15000 di lei (aproapea 3000 di euro), atel ti easti amendat poati s-păltească masi giumitati ditu paradz cara va s-achită tru unu kiro di 15 di dzali.




    Ngrapsearea: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala