Tag: Catandisi di ananghi

  • Protili evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.03.- 21.03.2020

    Protili evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.03.- 21.03.2020

    Catandisi di ananghi tru România di furñia-a pandemiillei cu năulu coronavirus


    Ti prota oară tru 20-lli añi ditu soni, tru România fu apufusitâ, luni, catandisea di annghi ti un kiro di 30 di dzâli, catandisi di ananghi, di itia a pandemiillei cu năulu coronavirus. Uidisitu cu spusa-a prezidentului Klaus Iohannis, cari deadi hâbarea, arăspândearea-a infecţiilor cu COVID-19 poati s’hibâ curmatâ mași pritu meatri excepţionali cari și spusirâ hâirea tu vâsilii ți multu greu furâ zñiipsiti. Ti ațea kiro di un mesu di dzâli ș’tru România furâ loati ahtãri meatri. Șculiili și universitățli va s’armânâ ncllisi, sinurli pot s’hibâ ncllisi ș’eali, a deapoa, ma s’hibâ ananghi, tu niscânti locâri poati s’hibâ dânsitâ urdinarea rutieră, pi cãlliurli di heru ică aeriani. Tutunâoarâ ari câbili ta s’hibâ rechiziţionati stocuri di echipamenti di protecţie, dizinfectanţâ şi yitrii ufilisiti ti yitripsearea-a năului coronavirus.


    Caplu statlui feați cllimari a conaţionalilor a lui s’tiñiseascâ pân di mardzinâ apofasili, s’afireascâ di câlbâlâki s’ñicșureadzâ cât s’poati ițido turlie di urdinari. Decretlu mutrindalui apufusearea a catastisillei di ananghi – simnatu di caplu a statlui–fu tipusitu tru Monitorlu Oficial. Gioi ti prândzu, Parlamentul s’andãmusi tru plen tra sâ-lu vuluseascâ. Debatlu s’țânu, tru premieră, pritu teleconferinţă, senatorlli şi deputaţlli votândalui pritu unâ aplicaţii informaticâ securizatâ.



    Noi restricţii trâ combatarea-a COVID 19 bâgati di autorităţli români


    Tru România, ți easti di luni tru catastisi di ananghi, s’bâgarâ tu practico năi restricţii tra s’nu s’arâspândeascâ năulu coronavirus. Ministrul di Interne, Marcel Vela, dimândă, marțâ dicseară, că, pritu ordonanță militară, fu curmat lucurlu di serviri și consum a produsilor alimentari și a biuturlor alcooliți și nialcooliți em nâuntrul, em nafoara-a restaurantilor, hotelurilor, cafineadzloru ică alti localuri publiți. Andamasili culturali, științifiți, artistiți, di pisti, sportivi, di discurmari icâ agiocurli cu tihi, di yitripseari balnearâ furâ curmati. Tru plan medical, rezidențâlli la spețialitățli medicină di urgență, anestezie terapie intensivă și lângori infecțioasi ș-dânâsescu staghiili di practică tru tuti alanti secții iu eara ampârtâț pritu rotație și suntu bâgaț pi turi și gărdzâli dit secțiili a curi spețialitati u facu pritu studii.


    Studențâlli la medicină, ahurhindalui cu anlu 4 și elevii ahurhindalui dit anlu 2 a șculiiloru postlițeali sanitari va s’hibâ recrutaț, pi bază di voluntariat, ta s’ndrupascâ lucurlu ditu udadzlli cu garda, ma s’hibâ nâstricutâ axizearea-a unitățlor medicale. Tru ți mutreaști transportulu aerian ți-lu facu operatorlli economiț, tuti azboiurli Spania-România și retur suntu curmati, ahurhindalui cu 18 di marțu kiro di 14 di dzâli. Isa-isa, s’prilundzeaști apofasea ti curmarea-a azboiurloru ți ducu ș-yinu ditu Italia, ti un kiro di 14 di dzâli, ahurhindalui cu 23 di marțu. Protlu opearator feroviar dit România, CFR Călători, suspendă, temporar, urdinarea-a trenurlor internaţionale cari fac ligătura cu Ungaria si Austria, Vârgâria şi Republica Moldova vițini.



    Guvernul romăn pideapsili tră ațelli cari nu tiñisescu apofasili ti ngârdearea-a pandemiillei


    Executivlu român apufusi serti pideapsi trâ ațelli cari nu ședu tru izolari la domiciliu i cari arâdu icâ dizinformeadză autorităţili tru ligătură cu zona tru cari urdinarâ. Infracţiunea ți ambudyiuseaști gaeretea ti curmari arâspândearea-a lângorloru easti pruvidzută tru Codlu Penal, cari fu alâxitu pritu ordonanţă di ananghi. Premierlu Ludovic Orban exighisi câ alâxerli s’feațirâ dupu ți s’au datâ amendzâ şi s-adrarâ dzãț di dosare penale, di itia câ oamiñilli ți furâ bâgaț tru izolare nu tiñisirâ apofasea icâ tra ațea că persoane cari yinea dit zonili aroși di coronavirus arâsirâ autorităţli tra s-nu hibâ duși tu țentri di carantină. Nãili piedeapse potu s’agiungâ nica şi la 15 di añi hâpsani.



    Meatri ti agiutarea-a lucrâtorloru și a companiiloru româneşțâ zñiipsiti di pandimie


    Executivlu di Bucureşti vulusi și un mânuclliu di apofasi ta s’ndrupascâ mediulu economic și di emburlâki, cu scupolu ta s’ñicureadzâ zñiili a pandemiilleei di coronavirus. Meatrili mutrescu em companiile zniipsiti direct di restricțiile ți s’bâgarâ ti aestâ catandisi, emu ateali cari dukescu efectili negative ișiti tu videalâ câ s’alâxi temporaru turlia di bânaticu a oamiñiloru. Aestâ turlie, guvernul apufusi s’creascâ praglu ti garantarea-a mpârmuturloru ti IMM-uri cu aproapea un miliardu di evradz şi s’asiguripseascâ pâltearea-a șomajlui tehnic tru proporţie di 75% dit tiñia di cafi mesu brutâ.


    Meatrili s’loarâ tu contextul tru cari mări companii dit România dimândarâ că ș’curmâ lucărlu pi len turlii di perioadi di kiro, tra ș-veaglle lucrâtorlli di infectarea cu năulu coronavirus. Așe, producătorlu auto Dacia, parti a concernului Renault, ş-curmă gioi producţia la uzinili di Mioveni, până tu dzuua di 5 di apriiur, s’clleamâ câ 13.500 di lucrâtori va s’hibâ tu şomaju tehnic. Și americañilli di la Fordu, cari au unâ favrică tru România, Craiova dimândarâ că lucrâtorlli intrarâ tru şomaj tehnic di gioi şi va lâ si da unâ indemnizaţie di 78% ditu tiñiia di cafi mesu di bază. Nica și italieañilli la Pirelli, cari au unâ favricâ Slatina ș’curmâ ti șcurtu kiro lucârlu, aestâ turlie va s’aibâ zñie 4000 di lucrâtori.



    Bucureştiul ndrupaști turnarea tu patridâ a româñiloru ți suntu tu xeani și au zñie di itia a meatriloru ti ngârdeari arârâspândearea-a COVID 19


    Dimi, ñilli di români cari armasirâ ambudyiusiț anamisa di Austria şi Ungaria s’turnarâ tu patridâ, di la dișcllidearea a calillei veardi cu trițearea pritu Ungaria. Autorităţli di Budapesta dimândarâ câ va lâ da izini a cetăţeañilor români s’treacâ pritu Ungaria tra s’agiungâ acasă, cathi noapti, anamisa di oarili 21:00 şi 5:00, pi călliurli spusi di autorităţli ungare. Acordul fu simnatu ñiercuri di ministurlu român di externi Bogdan Aurescu tru unâ nauâ moeabeti ți u avu cu tilefonlu cu omologlu a lui di Budapesta Péter Szijjártó. Di altă parte Ministerul di Externe di Bucureşti dimândâ că tru aesta stămână furâ turnaț tu patridâ dupu gaerețli fapti di MAE şi Ministerlu a Transporturlor, suti di cetăţeñi româñi ți suntu temporar tru xinâtati, cari furâ zñiipsiț di meatrili ți li loarâ statili europene tra kivernisearea şi prevenirea-a epidemiillei di COVID-19.


    MAE znueaști acllimărli mutrindalui s’nu s’facâ iți urdinari externâ cari nu easti orlea zorlea ananghi şi fați urminii câ turişțâlli icâ cetăţeñilli româñi ți suntu temporar tru xinâtati s’toarnâ ntrâoarâ tu patridâ. Tutunâoarâ, instituţia caftâ a cetăţeañilor româñi cu domiciliul icâ reşedinţa tru xinâtati s’tiñiseascâ pân tu capu urminiili a autorităţlor ditu aesti craturi şi cundilleadzâ că urdinărli câtâ România, nu suntu ti bunâ, s’nkiseascâ. Nica și caplu a statlui, nâpoi feați cllimari a româñilor di nafoara-a sinurloru s’nu yinâ estanu ti sărbători, câțe tu contextul a normiloru apufusiti di experţâ, cându s’toarnâ tu patridâ lipseaști s’intrâ tu carantină icâ izolari, cumu easti ananghi.



    Armânipsearea: Tașcu Lala



  • Prezidentul Klaus Iohannis apufusi catandisea di ananghi

    Prezidentul Klaus Iohannis apufusi catandisea di ananghi

    “Ahurhindalui di ază s-bagă tu practikie catandisea di ananghi pi tut teritoriul a Românillei ti un kiro di 30 di dzâli. Pandemia ţi vini di furnjia-a infecțiillei cu năulu coronavirus poati s’hibă curmată maşi pritu loari meatrili păn di mardzină/ excepționali“, spusi prezidentul Iohannis.


    Meatrili cari s’bagă tu lucru fură dimăndati di prezidentul Klaus Iohannis:


    Catandisea di ananghi s’apufuseaşti pi tut teritoriul a Românillei ti 30 di dzâli Școlliurli va s’hibă ncllisi, activitatea dit preuniversitar și universitar s’curmă tu kirolu a catandisillei di ananghi. Ma s’hibă ananghi, nu’ari s’alãsămu s’alină păhadzlli la yitrii, alimenti ţi suntu orlea-zorlea anănghisiti, serviţii di utilitate publică, gazi, naftâ/ carburanță, electriţitati tru limita-a păhălui di mesi a treiloru meşi dit soni. Serviţiili medicali ti coronavirus ahărdzescu ti tuţ oamin’illi ţi suntu pi teritoriul ali Românie. Va s’apufusească meatri di ndrupari ti persoanili izolati. Angajatorlli și angajațlli va s’hibă ndrupăţ prit excepţia/ derogarea di la pruviderli ţi suntu tu practico Tu kirolu a catandisillei di ananghi, pruviderli a nomlui ti dzălili adye tră părință nu s’bagă tu practico ti personalu ditu sistemlu di apărari, ditu hâpsăn’i ili medical. Tu dumenea icunomică, Guvernul poate s’apufusească meatri icunomiţi tra operatorlli agudiţ di COVID 19 Va s-asiguripsească continuitatea-a serviţiilor di utilitati publică. Va s’curmă controalili la angajatori prit ITM Lucărlu tu instanți s’dizvărteaşti tră catastisili di ananghi. Tra giudicarea-a proţesilor instanțili pot s’da şcurţă vadeadz. Catandiseaa di ananghi da izini a autoritățlor s’apufusească gradual ică ună ş-ună meatri cata cum ncllidearea-a sinurloru, a născăntoru restauranti, cafineadz, cluburi Poati s’hibă ncllisă ma multu i ma pţănu urdinarea pi călliuri ş’geadei, pi călliurli di heru, pi calea aeriană pi născănti ruti/ trasee. Meatri tu dumenea sanitară: tru structurli MAI, unitățli medicali, și institutţiili di serviţii suţiali pot s’hibă băgaţ tu lucru fără concursu.




    “Apufusiiu cã tru structurli MAI, tru unităţli sanitare, serviţiili di asistenţă suţială s’hibă băgat tu lucru fără concursu personalu ţi easti ananghi tra s’adavgă şi s’crească anănghiserli medicali ţi yinu pi napandica. Tutunăoară, apufusiiu s’hibă asiguripsiţ păradzlli ţi suntu ananghi tru bugetlu a Ministerlui tră Sănătati ta s’ancupără părmătii, yitrii şi echipamenti tru kirolu a pandemiillei prit proţedura di achiziţie directă”, spusi caplu a statlui.


    Klaus Iohannis haristusi a personalui medical: “Vă haristusescu la tuţ ti gaereţli ţi li feaţitu, himu pricunâscători ti lucărlu ţi’lu’adraţ, ș’ma largu spusi: Lomu tuti meatrili tra s’putem s’nkisimu cătu cama ayon’ea tuti achizițiile di părmătii anănghisiti aţea turlie câ sănătatea-a dumnin’illoru a voasti s’nu hibă tu piriclliu”.


    Tru dumenea economică, Guvernul va s’dimăndă ti şcurtu kiro fortuma di cearei ţi fu ndreaptâ:


    Producția și economia tutâ lipseaşti s’hibâ ndreaptâ ta s’ndrupascâ curmarea-a epidimiillei; Serviţiili di utilitati publică va ş’ducă lucărlu ma largu. S’apufusi curmarea controalili la angajatorlu di ITM.


    Caplu a cratlui cundille că tu ţi mutreaşti Justiția:


    Lucărlu va s’ducă ma largu maşi cara va s’hibă mari ananghi, arada hiindalui apufusită di ÎCCJ, CSM va s’da urminiili ţi suntu ananghi. Ti giudicarea-a proţesilor, instanțili potu s’da vadeadz şcurţă, di la ună dzuuă la alantă, i nica ş’tu idyea dzuuă. Meatrili cama pi largu suntu tru decretlu apufusitu ază. Decretlu s’bagă tu practikie după tipusearea tu Monitorlu Ofiţial.




    “Escu apufusitu, deadun cu Guvernul s’lom nai cama sertili meatri ta s’vigllemu bana-a român’ilor. Vruţ român’i, ascultaț mesajili a ufiţiallilor, tin’isiţ orlea-zorlea arădzli/ regulili, afiriţ’vâ di câlbâlâki, limitaţ câtu s’poati, cama multu, iţi urdinari. Cãtu zori s’pari cã easti, tin’isiţ lãrdzimea unu-alantu/distanța suţială. Meatrili cari avurã hãiri pãnã tora eara aţeali sertili, di distanțari suţială. Ncuntrarea ti arãspãndeari infecțiili cu coronavirus caftâ unã gaereti niacumtinatã, adaptabilitati și ascumbusearea iruşi pi lucru. Catandiseaa di ananghi da izini a autoritățlor s-apufuseascã gradual iunãş’unã meatri catacum ncllideareasinusrli, nãscãnti restauranti, cafineadz, cluburi. Poati s’hibã curmatã gradual urdinarea rutieră, pi calliurli di heru, aeriană pi nãscãnti ruti. Ti meatrli di protã ananghi, cu bãgarea tu lucru gradualu, avemu scutearea tu videalã și rechiziționarea di stocuri, capacităț di producție, yitrii ufilisiti. Suntu meatri extremi, cu impactu ndreptu tu bana di cathi dzuuã. Eali va s’aibã un haractiru temporar ama suntu anãnghisiti tora ti prevenirea-a unlui arău multu ma mari tu yinitu. Tut ţi adrămu s’adavgâ al obiectivlu di amprotusa ta s’vigllemu bana-a oamin’iloru. Va mi mintescu, multu di multu, și va s’veglliu cum s’bagã tu practikie meatrili. Națiunea-a noastră treaţi prit un greu kiro, ghini ma himu român’i, un populu pi cari istoria lu-aputrusi cu mări ghideri și deadun aprãftãsimu s’li nãstriţemu tuti cu ghineaţã. Azã, dotu nu himu maşi noi. Unã criză globală caftã cearei globali, gaeretea internaționalã easti aţea babageana. Avemu nãdie că va-u-nãstriţemu cu ghineaţã aestă greauã ghideri”, nica spusi prezidentul a Româniillei.



    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Iohannis: Vulusiiu apofasea ti catandisea di ananghi

    Iohannis: Vulusiiu apofasea ti catandisea di ananghi

    Prezidentul Klaus Iohannis dimăndă apofasea ti catandisea di annghi tru România cari va s’bagă tu practico tru ahurhita a stămănăllei ţi yini.



    Prezidentul Klaus Iohannis spusi tu ună declarație di presă, sâmbătă dicseară, și dimăndă că s’lo apofasea ti catandisea di ananghi, ahurhinda cu dzuua di luni: “Easti di mari simasie că meatrili ţi va s’hibă loati tu oară ananghi, aţea turlie ta s-acaţă/ s’aibă hăiri, a deapoa ta s’hibă di căuli aestă alumtă apufusiiu catastisea di ananghi tiahurhita a stămănăllei ţi yini.”



    Caplu a cratlui hiritisi năulu cabinet cumăndusitu di Ludovic Orban și lugursi votlu (TRA) a parlamentarlor ta s-hibă băgatu pi ipotisi guvernul aşe: “lugursescu păn di mardzină votlu cari s’deadi ază tru Parlamentul a Româniillei. Ază dit Parlamentul României s’pitricu un mesaj di unitati”



    Armânipsearea: Taşcu Lala