Astăzi ne îndreptăm atenţia spre Timişoara, oraş situat în vestul ţării,
reşedinţă a judeţului Timiş, denumită o Europă în miniatură. Şi o facem pentru
că recent Timişoara a fost desemnată
Capitală culturală europeană a anului 2021. Situată la mai puţin de 700 km
distanţă faţă de 13 capitale europene, oraşul a avut de-a lungul timpului o
conectare continuă la valorile culturale ale bătrânului continent. Traian Bădulescu, jurnalist de
turism, ne spune cum a ajuns Timişoara să primească acest titlu: Mă bucură alegerea Timişoarei
drept capitală culturală a Europei în 2021. Este un oraş pregătit din toate
punctele de vedere sau dacă mai sunt lucruri de făcut are aproape cinci ani la
dispoziţie. Alegerea a surprins un pic, deşi merita Timişoara, pentru că mulţi
s-ar fi gândit la Cluj, care e un oraş care a reuşit să atragă foarte multe
evenimente, oraş care s-a dezvoltat mult. Dar Timişoara are un mare avantaj, e
un oraş cosmopolit, multicultural, aici au convieţuit întotdeauna foarte bine
mai multe naţionalităţi: români, maghiari, sârbi, şvabi, croaţi, a fost şi o
comunitate mare evreiască. Timişoara este şi un oraş foarte frumos, un oraş cu
arhitectură deosebită, cu multe clădiri de patrimoniu, din diverse perioade,
pornind de la perioada renascentistă, barocă, până la secolul XX. Este un oraş
viu, cu multe evenimente, are toate atuurile pentru ca să fi fost ales Capitală
culturală a Europei în 2021.
Într-adevăr,
istoric vorbind, Timişoara s-a numărat printre primele oraşe din lume care au
introdus transportul în comun cu tramvaie cu cai în anul 1869 şi primul oraş al
Europei în care a pătruns iluminatul electric, în anul 1884. Totodată, vorbim
despre oraşul din care a pornit Revoluţia din decembrie 1989, care a condus la
prăbuşirea regimului comunist din România.
Cât despre
obiectivele de vizitat, în Piaţa Unirii, spre exemplu, cea mai veche piaţă a oraşului, în stil
baroc, se pot vedea Domul sau Catedrala Episcopală Romano-Catolică, Palatul
Baroc, Episcopia Ortodoxă Sârbă, Catedrala Episcopală Ortodoxă Sârbă,
Monumentul Sfintei Treimi, fântâna cu apă minerală şi alte clădiri din sec.
18-19. Lângă Palatul Baroc, printre dalele ce formează pavajul pieţei se poate
vedea pe o piatră planul fostei Cetăţi a Timişoarei din sec. 19. Piaţa Unirii e
impunătoare prin dimensiunile ei, prin stil şi prin clădirile ce o mărginesc.
De asemenea, Timişoara este un oraş care merită
vizitat şi pentru instituţiile culturale cu o agendă foarte bogată: Teatrul
Naţional Mihai Eminescu, Opera Română, Teatrul german de stat şi Teatrul
maghiar de stat, Filarmonica.
La
Timişoara, Teatrul Naţional, Teatrul German şi Teatrul Maghiar împart aceeaşi
clădire-simbol cu Opera Română. Construcţia clădirii în stil
Renaissance a început în 1871, după planurile renumiţilor
arhitecţi vienezi Helmer şi Fellner (constructori a numeroase săli de teatru
din Europa – Budapesta, Viena, Odessa) şi a fost terminată în 1875. Două
incendii de proporţii au devastat clădirea, după
reconstrucţie stilul original fiind păstrat numai la faţadele
laterale, în timp ce faţada principală şi sala de
spectacole au îmbrăcat stilul neobizantin caracteristic arhitecturii româneşti
a începutului de secol XX.