Tag: Catedrala ortodoxa

  • Cetatea Alba Iulia

    Cetatea Alba Iulia

    Continuăm seria
    materialelor dedicate concursului nostru cu premii, Alba Iulia – oraşul
    Unirii
    . Astăzi, pătrundem în Cetatea Alba Iulia, care este alcătuită din şapte
    bastioane şi prezintă toate elementele de fortificaţie adaptate tehnicii
    militare ale timpului. Intrarea se face prin şase porţi, majoritatea decorate
    cu statui şi reliefuri. Gabriel Ristoiu, directorul Muzeului Naţional al Unirii
    din Alba Iulia, ne vorbeşte despre istoria bogată a locului, care începe însă
    cu mult înainte de perioada medievală. În epoca romană, într-o anumită
    perioadă, în funcţie de împărţirea administrativă a Daciei, Apulum, anticul oraş
    Alba Iulia, a fost capitala Daciei Romane. Aici se văd urmele singurei legiuni
    romane care a stat în toată perioada dominaţiei romane în Dacia, Legiunea a
    XIII-a Gemina. Aceasta a lăsat în urma ei un castru, peste care s-a construit
    apoi cetatea medievală. Tot aici avem două oraşe romane ridicate la rang de
    colonia, un caz unic în România. Începând cu secolul al XII-lea este cel mai
    bogat oraş din Dacia, fiindcă aici se strângeau cele mai importante bogăţii ale
    Daciei pentru Roma. De altfel, la jumătatea secolului al III-lea apare o
    inscripţie care îi alocă oraşului Apulum epitetul de Crisopolis – Oraşul de
    Aur, tocmai datorită bogăţiei care exista aici. Iată un motiv pentru care
    iubitorii de artefacte romane ar trebui să vină la Alba Iulia.



    O parte din
    castru a fost restaurat, continuă Gabriel Ristoiu, directorul Muzeului Naţional
    al Unirii din Alba Iulia. Avem poarta Principalis Dextra, care poate
    fi văzută. Avem o parte din Via Principalis şi o parte din Principia Castrum,
    restaurată şi accesibilă pentru toţi turiştii. Bineînţeles, muzeul nostru
    rămâne gazda celor mai importante artefacte romane de la Apulum, dar şi din
    Dacia. Apoi, în Evul Mediu, într-o perioadă scurtă de timp, Alba Iulia a fost
    capitala voievodatului Transilvaniei şi, apoi, a Principatului Transilvaniei.
    În cetatea Alba Iulia putem vedea biserica romano-catolică cu hramul Sf.
    Mihail. Este cel mai reprezentativ monument de arhitectură medievală din
    Transilvania. Aici se poate vedea cel mai vechi element sculptural romanic din
    România, cea mai veche construcţie renascentistă din România. Practic, această
    catedrală este un curs complet de arhitectură medievală în Transilvania. Se pot
    vedea toate stilurile, de la romanic, la baroc. În interiorul catedralei se
    găsesc şi mormintele principilor Transilvaniei.


    Catedrala ortodoxă
    a fost edificată după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, tot în incinta
    cetăţii. Monumentul se deosebeşte prin arhitectura sa de celelalte monumente
    religioase prin faptul că împrumută din caracteristicile arhitecturii de la sud
    de Carpaţi, completează Gabriel Ristoiu directorul Muzeului Naţional al Unirii
    din Alba Iulia. După
    cucerirea Transilvaniei de către imperiul austriac, se va construi o mare
    cetate în stil Vauban, după planurile arhitectului Giovanni Morando Visconti,
    care s-a stins în Alba Iulia şi al cărui mormânt se află în catedrala
    romano-catolică. Este cea mai mare cetate Vauban păstrată din România. Mai
    există în vestul României una, la Timişoara, mai mare, dar din care s-a păstrat
    un singur bastion. Câteva elemente o fac unică în peisajul cetăţilor bastionare
    din Europa. Avem o serie de ornamente baroce pe colţurile bastioanelor. Patru
    din cele şase porţi sunt ornamentate în stil baroc, caz unic. În timpul
    construcţiei, rolul defensiv al cetăţii s-a pierdut, fiindcă turcii erau deja
    alungaţi la linia Dunării, iar cetatea din Alba a devenit o cetate mai mult
    administrativă. De fapt, ea n-a fost asediată decât în 1849 de către revoluţionarii
    maghiari. Poarta a treia, cea mai spectaculoasă, este un adevărat monument al
    artei baroce din Transilvania. Ea a costat circa 60.000 de guldeni de aur,
    parte din cele două milioane de guldeni de aur, costul total al ridicării
    acestei cetăţi.


    Începând din mai şi până în septembrie, pe lângă
    spectacolul schimbării de gardă, puteţi participa şi la o serie de alte
    evenimente. De exemplu, Festivalul
    Apulum, circa 200 de actori nu doar din România, ci şi din Polonia şi Ungaria,
    care fac o serie de demonstraţii militare de epocă: lupte între daci şi romani,
    între romani şi barbari. Apoi, sunt multe spectacole contemporane: festival de
    teatru, de folk, de modă, iar accesul la spectacolele din cetate e gratuit.

  • QSL aprilie 2016 – Catedrala ortodoxă din Timişoara

    QSL aprilie 2016 – Catedrala ortodoxă din Timişoara

    Catedrala ortodoxă din Timişoara este cel mai mare edificiu religios din acest oraş, fiind un simbol al oraşului de pe Bega. În prezent, este cea mai înaltă biserică din România, având o înălţime de 90 de metri. Este catedrala Mitropoliei Banatului. A fost construită între 1936 şi 1941, pe baza planurilor arhitectului Ion Tratanescu şi a fost inaugurată după război, mai precis la 6 octombrie 1946, la slujbă participând şi Regele României, Mihai I. Cele 7 clopote ale catedralei au fost sfinţite în anul 1938, iar armonizarea lor a fost făcută de compozitorul Sabin Drăgoi. Picturile interioare şi exterioare au fost executate de Atanasie Demian, lucrările fiind încheiate la 10 ani după inaugurare, în anul 1956.



    Arhitectura Catedralei Mitropolitane din Timişoara poartă influenţa stilului bizantin şi a celui moldovenesc. Pridvorul deschis este susţinut de şase coloane din marmură, intrarea în biserică făcându-se prin trei uşi masive din lemn, sculptate, dar şi prin cele două uşi situate în părţile laterale. La slubele oficiate în Catedrala Mitropolitană din Timişoara pot lua parte 5000 de oameni. La subsol se află o impresionantă colecţie de artă bisericească bănăţeană, precum şi o valoroasă colecţie de icoane.