Tag: Caucaz

  • Conflictul din Caucaz

    Conflictul din Caucaz

    Tinerii prezentatori de ştiri
    au avut, la început, mici probleme în a pronunţa acest nume cu sonorităţi
    ruso-sovietice: Nagorno-Karabah. Acum trei decenii, când Uniunea Sovietică se
    chinuia să dispară, Nagorno-Karabah era o prezenţă obligatorie în buletinele de
    ştiri din întreaga lume. Ulterior, a lansat moda conflictelor îngheţate. Regiunea a devenit titlu de conflict încă din 1988, când Uniunea Sovietică şi
    întreaga sa politică oficială de prietenie între popoare, chiar şi cu forţa,
    era încă în vigoare.

    De fapt, conflictul între armenii creştini şi azerii
    musulmani este mult mai vechi, din vremea când la Moscova domnea un ţar
    adevărat. Perioada sovietelor a făcut din Armenia şi Azerbaidjan două dintre
    cele 15 republici unionale, vecine şi cu multe probleme de convieţuire. Dar
    azerii şi armenii mai trăiesc şi în alte două teritorii rămase în afara
    statelor lor naţionale. Azerii au o republică autonomă, numită Nahicevan, care
    aparţine Azerbaidjanului dar se află dincolo de Armenia, neavând nicio legătură
    terestră sau punct comun cu Azerbaidjanul. În schimb, în Azerbaidjan este o
    regiune cu populaţie dominant armeană, Nagorno-Karabah, care a avut un statut
    de autonomie, în vremurile sovietice. A pierdut acest statut, în momentul descompunerii
    URSS, iar armenii din regiune au proclamat independenţa separatistă în 1994.

    În
    25 de ani, situaţia internaţională a evoluat de o manieră excepţională astfel
    că Nagorno-Karabah a rămas o pagină uitată a istoriei, îngheţată într-o
    situaţie de facto, aşa cum au apărut multe în spaţiul fost sovietic. Deşi
    retrasă din atenţia publică, problema Nagorno-Karabah a beneficiat de mai multe
    iniţiative, proiecte şi negocieri.

    În 2006, chiar la Bucureşti, cu ocazia unei
    reuniuni la nivel înalt a Organizaţiei pentru Cooperare Economică în Marea
    Neagră, preşedinţii celor două state în conflict, Armenia şi Azerbaidjan, s-au
    întâlnit pentru negocieri asupra statutului regiunii Nagorno-Karabah. Dar, la
    un moment dat, în acest an, ştirile despre COVID 19 au început să se amestece
    cu cele despre reluarea unui vechi conflict armat într-o regiune cu nume greu
    de pronunţat. Deşi de necrezut, într-adevăr, conflictul din Nagorno-Karabah a
    fost reactivat, pe vechile baze şi principii, de parcă nu a încetase niciodată.
    Probabil, tocmai această pauză, de un sfert de secol, ne-a făcut să credem că
    pacea a revenit definitiv.

    Sfârşitul lunii septembrie, însă, a adus adevărate
    lupte între armatele celor două state, Armenia şi Azerbaidjan. Reactivarea
    conflictului are o imagine perfect adusă la zi, cu un război informatic intens,
    încât cu greu se poate spune care este realitatea. În plus, participă la
    conflict, se pare că inclusiv prin implicare militară, cele două mari puteri care
    de două-trei secole încearcă să îşi impună dominaţia în regiune.

    Turcia şi
    Rusia sunt actorii esenţiali ai secolului al XlX-lea dar şi a celui XXl, aflat
    la început. Atât Moscova cât şi Ankara îşi propun să reînvie vechiile imperii,
    cel ţarist, ortodox, şi cel otoman, musulman, punând în aplicare politici
    externe deloc departe de vremurile trecute.

    Pe lângă factorii militari şi
    economici, ecuaţia actuală este dominată şi de influenţa religioasă, la fel de
    divizată, după liniile contemporane. Imaginea actuală a conflictului
    azero-armean numit generic Nagorno-Karabah este cea a unui conflict vechi care
    nu este luat în serios dar care, la o radiografie atentă, arată toate
    pericolele cu care se confruntă această regiune complicată.

  • Securitatea în regiunea Mării Negre

    Securitatea în regiunea Mării Negre


    Ultimii ani
    au fost marcaţi de modificări sensibile pentru securitatea zonei Mării Negre,
    iar NATO, ca alianţă direct interesată în această problematică, urmăreşte
    situaţia cu atenţie şi ia decizii pentru păstrarea unui echilibru. Deteriorarea
    situaţiei s-a accentuat odată cu războiul din Georgia, din 2008, urmat de
    anexarea Crimeii de către Rusia, în 2014. Acţiunile Rusiei destabilizează
    întreaga regiune a Mării Negre şi pun în pericol nu doar securitatea, dar şi
    democraţia statelor din zonă
    , a declarat ministrul român de Externe, Teodor
    Meleşcanu, la un forum de securitate organizat recent la Bucureşti.

    Marea Neagră este la o
    răscruce de drumuri şi situaţia de securitate de aici se reflectă, de exemplu,
    în Orientul Mijlociu, a atras atenţia şeful diplomaţiei române: Din Crimeea şi estul Ucrainei, asistăm la o creştere a prezenţei militare
    logistice ruse în sprijinul unor operaţiuni navale şi a unor infrastructuri
    aflate la distanţă, care transformă Marea Neagră într-o platformă pentru
    proiectarea de putere militară în alte regiuni ale lumii.
    Teodor Meleşcanu a menţionat că
    multitudinea de ameninţări şi riscuri clasice şi hibride din imediata
    vecinătate a Europei a avut repercusiuni majore asupra intereselor, relaţiilor
    şi calculelor strategice din zona Mării Negre. Iar în faţa acestor tipuri
    distincte de ameninţări cel mai bun răspuns este abordarea lor unitară din
    partea statelor membre NATO şi ale Uniunii Europene.


    Invitat la Radio România,
    secretarul de stat în ministerul Apărării Naţionale şi şef al Departamentului
    pentru Politica de Apărare, Planificare şi Relaţii Internaţionale, Mircea Duşa, a vorbit despre măsurile pe care
    Alianţa Nord-Atlantică le are în vedere pentru perioada următoare: Aceste măsuri vizează, în primul rând, adaptarea NATO la noua situaţie de
    securitate pe flancul estic, ca urmare a crizei din Ucraina, a anexării
    Crimeii, a măsurilor care trebuie luate pe flancul sudic, având în vedere situaţia
    din Orientul Mijlociu şi din nordul Africii, dar şi măsurile pe flancul nordic
    al NATO şi al Uniunii Europene. Aceste teme importante se referă, în primul
    rând, la creşterea capacităţii de apărare, la creşterea graduală a capacităţii
    de apărare şi de luptă. De asemenea, măsurile privind postura de descurajare şi
    apărare şi a unor concepte noi pe care le are în vedere NATO în perioada
    următoare
    .


    Securitatea
    Alianţei depinde de securitatea Mării Negre, iar la summitul NATO din luna
    iulie vor fi luate decizii suplimentare pentru această regiune. Este declaraţia
    făcută de James Appathurai, reprezentatul special al secretarului general NATO
    pentru Caucaz şi Asia Centrală, la forumul de la Bucureşti, unde a făcut o
    analiză a situaţiei din zona Mării Negre – Creşterea
    prezenţiei militare ruse în Marea Neagră şi stabilirea de capacităţi care
    blochează practic accesul şi mişcarea liberă a NATO şi a aliaţilor NATO în
    zonă, toate acestea schimbă climatul de securitate în regiune. De asemenea,
    Rusia foloseşte Crimeea şi accesul la întreaga regiune pentru a-şi proiecta
    puterea şi în Orientul Mijlociu.
    James Appathurai a adăugat că Rusia, pe
    lângă mijloacele militare, foloseşte şi propaganda, dezinformarea, finanţarea
    de partide şi alte metode care ţin de războiul hibrid, pentru a aduce dezbinare
    în statele din regiune, atât în plan intern, cât şi în relaţiile dintre ele.


    Reuniţi timp de două zile la Bruxelles, miniştrii apărării din NATO au aprobat
    o nouă iniţiativă care va permite Alianţei să mobilizeze 30 de batalioane, 30
    de escadroane şi 30 de nave de luptă în 30 de zile. Aceasta va include circa 30
    de mii de militari, 300 de avioane şi cel puţin 30 de nave sau submarine.
    Miniştrii au dat, de asemenea, aprobarea oficială pentru noi centre de comandă
    în oraşul german Ulm şi în oraşul Norfolk din Statele Unite. Cele două structuri sporesc postura defensivă a Alianţei şi deci, capacitatea de
    a preveni conflicte. Deciziile adoptate de miniștrii
    apărării reprezintă o
    etapă decisivă în pregătirea summit-ului NATO din
    luna iulie, în vederea fundamentării unei apărări coerente a întregii Alianțe,
    notează agentiile de presă. Acestea vizează realizarea unei posturi de
    descurajare și apărare eficiente, coerente și credibile, pe baza adaptării
    Structurii de Comandă a NATO, consolidarea capacității de reacție a forțelor,
    ținând cont de Inițiativa de creștere a gradului de operativitate și răspuns,
    întărirea posturii maritime, precum și îmbunătățirea abordării strategice a
    dimensiunii sudice a Alianței.


    În ceea ce priveşte România, pe
    teritoriul său, după summitul din Ţara Galilor s-au realizat
    primele structuri NATO – Unitatea de integrare a forţelor şi Comandamentul
    multinaţional de divizie care are în vedere inclusiv obiectivele de securitate
    în zona Mării Negre, dar şi măsurile pe care România, ca stat membru NATO, le-a
    luat în această perioadă privind creşterea capacităţii în această zonă. Este
    vorba inclusiv despre măsurile luate în ceea ce priveşte programul de
    înzestrare şi modernizare care vizează Marea Neagră.

  • Jurnal românesc – 21.02.2017

    Jurnal românesc – 21.02.2017

    Aproape 5% din maşinile verificate, anul trecut, de Registrul Auto Român prezentau pericol iminent de accident. Cele mai multe probleme tehnice au fost descoperite la sistemele de frânare şi direcţie. Este vorba despre aproximativ 3.800 de autovehicule cu defecţiuni grave din cele 77.000 de maşini verificate anul trecut. La maşinile mai vechi de 15 ani proporţia de respingere este de 60%, în timp ce la autoturismele de până la 8 ani au fost neconformităţi la aprox. 40%. Registrul Auto Român verifică starea tehnica la autovehicule de până la 3,5 tone, iar în urma controalelor efectuate în colaborare cu Poliţia Rutieră, la nivel naţional, au fost aplicate, anul trecut, 27.000 de amenzi şi au fost reţinute aproape 700 de permise.

    România a
    exportat servicii informatice şi informa­ţio­na­le în valoare de aproape 2,5
    miliarde de euro, anul trecut, în creştere cu 16% faţă de 2015, arată datele
    publicate de Banca Naţională. În acelaşi timp, excedentul din comerţul
    internaţional cu servicii IT a ajuns la 1,7 mld. euro, în creştere cu 23% faţă
    de anul anterior şi dublu faţă de acum patru ani. În 2016, serviciile de IT au con­­tinuat
    să aducă venituri mai mari din export decât turismul pentru cel de-al patrulea
    an consecutiv. În total, exporturile de servicii IT au reprezentat 14% din
    totalul exporturilor de servicii din România în 2016 şi au adus un aport de 22%
    din totalul excedentului din comerţul internaţional cu servicii al României.




    România a
    exportat, în primele zece luni din 2016, îmbrăcăminte şi accesorii în sumă de
    2,41 miliarde euro, o valoare cu 1,2% mai mare faţă de cea din 2015, conform
    datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. Importurile de
    îmbrăcăminte şi accesorii s-au cifrat la 1,13 miliarde euro, fiind cu peste 25%
    mai mari comparativ cu cele din perioada ianuarie-octombrie 2015. Conform
    datelor Ministerului Economiei, valoarea totală a comerţului internaţional al
    României, în primele 10 luni ale anului trecut, a depăşit 103 miliarde
    euro, în creştere cu 5,3% faţă de primele zece luni din 2015.




    500 de militari din
    România, Bulgaria, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Slovenia, Ucraina şi Statele
    Unite participă, până pe 1 martie, în judeţul Galaţi, la exerciţiul
    multinaţional Platinum Eagle 17.1,
    din cadrul Black Sea Rotational Force 17
    .
    Potrivit
    MapN, obiectivul principal al manevrelor este
    antrenarea subunităţilor participante într-o concepţie unitară, pentru
    menţinerea capacităţii operaţionale şi creşterea interoperabilităţii, prin exersarea
    procedurilor de comandă şi control şi executarea de trageri cu armamentul din
    dotare. Black Sea Rotational Force 17 este un exerciţiu anual, condus de
    Comandamentul Forţelor Infanteriei Marine ale SUA, care se desfăşoară în zona
    Mării Negre, în Balcani şi în regiunea Caucazului.