Tag: cazare

  • Oferta de cazare turistică în România

    Oferta de cazare turistică în România

    Numărul structurilor de primire turistică a crescut în România. Astfel, numărul acestora a crescut cu 6,6% în iulie 2024, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la peste 13.500 de structuri, în timp ce numărul locurilor de cazare s-a majorat cu 3,8%, la aproape 450.000, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. La 31 iulie 2024, cele mai multe structuri de primire turistică erau: apartamentele şi camerele de închiriat, peste 4.400, cu un total de aproape 77.000 de locuri (în creştere cu 22% faţă de iulie 2023); pensiunile agroturistice, cu aproape 60.000 de locuri (în creştere cu 3% faţă de 2023); hotelurile, aproape 1.640 de unităţi, cu peste 206.500 de locuri de cazare (+0,5%); pensiunile turistice, peste 1.570, cu 33.000 locuri (minus 2,7% faţă de iulie 2023).

    Din totalul hotelurilor, cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (aproape 55% din total hoteluri), 4 stele (aproape 27%) şi două stele (aproape 14%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 49 de structuri (cu 5 mai multe faţă de 31 iulie 2023). La 31 iulie 2024, erau neclasificate pe stele 87 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare (faţă de 141 la aceeaşi dată a anului trecut), cele mai multe fiind în tabere de elevi şi preşcolari, căsuţe turistice, cabane turistice, apartamente şi camere de închiriat, campinguri, hosteluri.

    Primele 3 judeţe, după numărul total de structuri de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), au fost Constanţa (pe litoralul românesc al Mării Negre, cu 1.630 structuri de cazare), Braşov (staţiune montană, cu peste 1.330 de structuri) şi Suceava (cu peste 830 de structuri de cazare).

    Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (peste 26%) în totalul camerelor şi al locurilor de cazare existente în structurile de primire turistică, urmat de judeţul Braşov (aproape 8%) şi municipiul Bucureşti (peste 6%). Din totalul de 205.700 camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, la 31 iulie 2024, 102.600 (50%) erau în hoteluri.

    Pe zone turistice, din numărul total de locuri (aproape 450.000), 113.200 erau în staţiuni din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 103.300 în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, 96.300 în alte localităţi şi trasee turistice, 86.200 în staţiuni din zona montană, 40.400 în staţiuni balneare şi 10.500 în zona Delta Dunării.

    Conform Eurostat, România avea în 2023 mai multe paturi în unităţile de cazare turistică decât Bulgaria sau Ungaria, dar mai puţine decât Belgia, Cehia sau Polonia.

     

  • Sfaturi pentru turişti

    Sfaturi pentru turişti

    Autorităţile atrag atenţia asupra achiziţionării pachetelor turistice şi a biletelor de avion. Autorităţile responsabile cu protecţia consumatorilor atrag atenţia asupra riscurilor la care se expun persoanele care achiziţionează pachete turistice pentru sărbătorile de iarnă de la agenţii neautorizate.

    Cele mai mari probleme sunt semnalate mai ales în privinţa curselor aeriene, mulţi consumatori necunoscându-şi drepturile în cazul anulării sau amânării zborurilor. Primul pas pentru prevenirea unor eventual înşelătorii, avertizează specialiştii, este să alegeţi un operator de turism autorizat. Trebuie căutat cine e în spatele ofertei, dacă este un tur-operator cunoscut, cu vechime pe piaţă, dacă are date de contact.

    Pe de altă parte, li se recomandă turiştilor să-şi facă asigurări de călătorie. O altă opţiune este asigurarea storno, care permite rambursarea cheltuielilor dacă trebuie anulat, din diverse motive, pachetul de vacanţă. Un alt sfat important este evitarea vacanţelor în zonele cu probleme şi verificarea în permanenţă a avertismentelor emise de autorităţi.

    Şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor le recomandă românilor să cumpere bilete de avion de pe site-urile oficiale ale transportatorilor aerieni sau de la agenţiile de turism. Instituţia precizează că pasagerii au dreptul la compensaţii dacă nu le sunt respectate drepturile. Este vorba despre situaţii precum refuzul la îmbarcare, anularea cu mai puţin de 14 zile înaintea cursei sau de întârzierea prelungită a zborurilor.

    Compensaţiile sunt mai greu de primit în cazul în care companiile de la care este cumpărat biletul nu au sediul în Uniunea Europeană, precizează inspectorii de la Protecţia Consumatorilor.

    În context, cele mai ieftine bilete de avion, în cazul zborurilor cu decolare din România, pot fi rezervate duminica, apoi sâmbăta, iar cele mai accesibile preţuri sunt disponibile cu 30 sau chiar 45 de zile înainte de plecare, susţin specialiştii unei agenţii de turism online. În acelaşi timp, specialiştii recomandă să evităm să cumpărăm bilete miercuri şi joi, pentru că atunci sunt cele mai mari preţuri în România. De asemenea, pentru călătoriile single, cele mai bune preţuri sunt la zboruri ce au loc marţi, iar pentru rezervările de cuplu, pentru decolările programate sâmbăta.

    Un aspect interesant menţionat în analiza de specialitate se referă la intervalul orar în care se pot rezerva bilete de avion la tarife bune, respectiv între 18:00 şi 20:00. Specialiştii au observat, totodată, că zborurile care au ora de decolare programată în afara intervalului 8:00 – 21:00 au un preţ mai redus în comparaţie cu cele programate la orele de vârf. În prezent, chiar dacă zborurile directe sunt în continuare preferate, călătorii au devenit mai deschişi la ideea de escală, mai ales că zborurile combinate au adesea avantajul de a avea un preţ mai mic.

  • Cifrele turismului românesc în străinătate

    Cifrele turismului românesc în străinătate

    Dragi prieteni, inaugurăm rubrica săptămânală „Turist român în lume”, care va include informaţii utile pentru românii care vizitează alte ţări. Rubrica va completa oferta noastră online, „Alerte şi sfaturi de călătorie”.

     

    Numărul sosirilor în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat) din România a însumat, în primele 7 luni din 2024, aproape 7,7 milioane de persoane, în creştere cu aproape 4% faţă de aceeaşi perioadă din 2023, în timp ce înnoptările au crescut cu aproape 3,5%, până la circa 16 milioane, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică. La capitolul plecări ale cetăţenilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, acestea au fost de aproape 9,8 milioane de persoane, dintre care peste 71% au folosit mijloacele de transport rutiere şi peste 28% au optat pentru avion.

     

    Raportat strict la luna iulie 2023, în iulie 2024, numărul sosirilor în structurile de cazare din România a fost de 880.400 de persoane (în creştere cu peste 6%), din care turiştii români au reprezentat puţin peste 86%, iar cei străini aproape 14%. Plecările vizitatorilor români în străinătate au fost de 1,45 milioane de persoane. Aproape 80% dintre aceştia au preferat utilizarea mijloacelor de transport rutiere şi aproape 20% a avionului.

     

    Institutul Naţional de Statistică precizează că, în urma aderării României la Spaţiul Schengen (cu forntierele maritime şi aeriane) la 31 martie 2024, începând cu trimestrul II al acestui an, informaţiile referitoare la sosirile vizitatorilor străini în România şi plecările vizitatorilor români în străinătate au o nouă structură, iar datele nu vor mai fi comparabile cu cele publicate până la 31 martie.

    Spre comparaţie, plecările vizitatorilor români în străinătate în anul 2023 au fost de 19,45 milioane de persoane, în creștere cu peste 12% faţă de anul 2022. Cea mai mare parte a călătoriilor vizitatorilor români în străinătate a fost realizată cu mijloace de transport rutier (peste 58%); restul călătoriilor au fost cu avionul (aproape 41%). Transportul feroviar (0,7%) şi naval (0,2%) au fost marginale.

     

    Românii au cheltuit 3,3 miliarde de euro pe vacanţe în străinătate în primele 5 luni din acest an, în creştere cu 6,5% faţă de perioada anterioară, arată datele de la Banca Naţională a României (BNR). În 2023, conform datelor BNR, românii care au făcut excursii peste hotare au cheltuit aproape 8,5 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istoria României.

     

  • Predeal

    Predeal


    Astăzi vă invităm într-o staţiune montană aflată la numai 160 de kilometri de capitală: Predeal. Este una dintre cele mai populare destinaţii turistice din ţară, renumită pentru frumuseţea sa naturală şi pentru pârtiile sale de schi. Istoria oraşului arată că în secolul al 19-lea, Predealul a început sa devină punct de atracţie turistică.



    Nicoleta Vîlcean Tudoran, director al Centrului de informare şi promovare turistică Predeal, ne-a spus de ce merită să venim la Predeal în acest sezon:


    “În sezonul de iarnă, Predealul este alegerea perfectă pentru pasionaţii de sporturi pe zăpadă. Fiind la altitudine înaltă, de peste 1000 de metri, avem cumva garanţia că putem merge la schi cel puţin 100 de zile într-un an, ceea ce foarte puţine staţiuni reuşesc (n.r. să ofere). Din acest motiv, Predealul este o staţiune de excepţie, iar faptul că ne ajută instalaţiile moderne de transport pe cablu care funcţionează şi în condiţii meteorologice mai puţin favorabile este un mare plus, iar pasionaţii de astfel de experienţe, de schi, chiar au motive să vină la Predeal.”



    În staţiunea Predeal există opt pârtii de schi, cu grade diferite de dificultate. Pentru turiştii care doresc să înveţe acest sport există un număr mare de instructori de schi alpin autorizaţi, iar în apropierea pârtiilor de schi există centre de închiriat echipament.



    Am aflat de la interlocutoarea noastră că în prezent sunt deschise două pârtii, Clăbucet plecare – Clăbucet sosire şi Cocoşul, ultima fiind menţinută în stadiu de pregătire în anticiparea vacanţei elevilor, din februarie.



    Dar Predealul este ospitalier şi pentru cei ce nu sunt interesaţi de schi, sau şi şi în perioadele când nu este suficientă zăpadă pentru a practica sporturi de iarnă.


    Nicoleta Vîlcean Tudoran, director al Centrului de informare şi promovare turistică Predeal:


    “Predeal nu înseamnă numai schi şi distracţie cu prietenii pe pârtie. Staţiunea este atractivă şi pentru pasionaţii de drumeţii, se pot face tururi de cabane, trasee turistice. La Predeal avem peisaje care ne taie respiraţia, iar aerul curat fac din Predeal o staţiune favorită dacă turiştii sunt în căutare de aşa ceva. Este locul unde efectiv se încarcă bateriile. La noi găsiţi mâncare gustoasă şi variată, bucate tradiţionale româneşti pregătite cu ingrediente locale, bucate internaţionale. Oferta gastronomică a oraşului este în măsură să satisfacă absolut toate gusturile. Ca relaxare, turiştii se pot bucura de tratamente revigorante la multiplele SPA-uri fie exterioare, fie interioare. În acelaşi timp, turiştii se pot bucura de plimbări cu sania trasă de cai. Pentru cei mici sunt tot felul de activităţi, nu doar cele care ţin de pârtie: există Fun Park, există trasee de căţărări, există zone în care se poate practica Airsoft, Paintball.”



    Predeal oferă o mare varietate de opţiuni de cazare, incluzând hoteluri, cabane, pensiuni şi apartamente, cu preţuri care variază în funcţie de sezon şi de nivelul de confort dorit.






  • Turismul european continuă trendul ascendent

    Turismul european continuă trendul ascendent


    Industria turismului din Uniunea Europeană nu numai că s-a redresat, dar a și depășit performanțele dinaintea pandemiei. În primul semestru al acestui an, au fost 1.193 milioane de nopți petrecute în unitățile de cazare turistică, potrivit datelor Eurostat. Cifrele arată o creștere de 12,9% față de perioada similară a anului trecut (1.057 milioane de înnoptări ale turiștilor), dar și un avans de 0,9% față de primele șase luni din 2019 (1.182 milioane).


    Totodată, cifrele lunare din primele șase luni ale anului le-au depășit pe cele înregistrate anul trecut, cu cele mai mari creșteri în ianuarie (45%) și februarie (27%).



    În rândul celor 27 de state membre, doar Ungaria a înregistrat un ușor declin al numărului de înnoptări în unitățile de cazare, cu 0,3% mai puțin față de prima jumătate a lui 2022. Cel mai importante creșteri s-a înregistrat în Cipru (39,3%), Malta (30,5%) și Slovacia (28,7%). România au avut peste 11 milioane de înnoptări în primul semestru al anului, din care 9,02 milioane ale românilor și 2,05 milioane ale turiștilor străini.



    Cu toate că per total cifrele din 2023 le depășesc pe cele de dinaintea pandemiei, aproape jumătate dintre statele membre au avut performanțe mai mici. Cel mai importante scăderi față de primul semestru din 2019 le-au înregistrat Letonia (-23,8%), Slovacia (-16%), Ungaria (-12,2%) și Lituania (-11,7%).



    Datele Eurostat mai arată că aproape jumătate dintre înnoptări sunt ale turiștilor străini (46% sau 545 de milioane de nopți). Astfel, numărul este cu 22,5% peste nivelul din 2022. Și turismul intern din UE s-a îmbunătățit, anul acesta, cu 5,8%.

    Numărul de înnoptări petrecute de turiști în statele UE (2019-2023) / Sursa: Eurostat

    nopti-turisti-2019-2023-ue-eurostat.jpg



    Institutul Național de Statistică (INS) oferă mai multe date despre turiștii străini din România. Numărul total al turiștilor nerezidenți care au înnoptat în unitățile de cazare turistic a fost de 871.600, în primul semestru al anului. Aceștia au cheltuit 2,22 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o medie de circa 2.550 lei/persoană. Cifrele sunt mult peste prima jumătate a anului trecut când s-au înregistrat 515.100 de turiști străini care au cheltuit 1,27 miliarde de lei (aprox. 2480 lei/persoană).



    INS mai menționează că 52,8% dintre turiștii străini din perioada ianuarie-iunie 2023 au sosit în România pentru afaceri (inclusiv participarea la congrese, conferințe, cursuri, târguri şi expoziţii). Aceștia au cheltuit și 59,1% din cele peste două miliarde. Restul de 47,2% dintre turiștii nerezidenți au călătorit în scop particular, iar cheltuielile lor au acumulat 40,9% din total.



    41,6% dint totalul turiștilor străini şi-au organizat sejurul printr-o agenţie de turism, iar 37,9% au ales să-şi organizeze singuri vacanţa. Alți12,8% au optat pentru alte modalități de organizare a călătoriei, în timp ce 7,7% şi-au organizat călătoria atât pe cont propriu, cât şi printr-o agenţie de turism.

    Norme UE pentru un turism sustenabil (subtitrări în limba română) / Sursa: Parlamentul European




  • Şi-a revenit turismul?

    Şi-a revenit turismul?

    Numărul total al turiştilor străini cazaţi în 2022 în structurile de cazare turistică colective din România a fost de aproape 1,58 milioane, cheltuielile lor însumând 4,28 miliarde de lei (aproape 870 de milioane de euro), cu o medie de 2.709 lei (circa 550 de euro) de persoană, a informat Institutul Naţional de Statistică.



    Călătoriile în scop profesional şi de afaceri au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de către aproape 52% dintre turiştii străini sosiţi în România, cheltuielile acestora reprezentând peste 55% din totalul cheltuielilor. Călătoriile în scop particular au reprezentat al doilea motiv al sejurului petrecut de către peste 48% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România, cheltuielile acestora reprezentând aproape 45% din totalul cheltuielilor.



    Din totalul cheltuielilor în scop profesional şi de afaceri se evidenţiază cheltuielile pentru cazare (aproape 50%), cele în restaurante şi baruri (18,5%) şi pentru cumpărături (aproape 15%). Din totalul cheltuielilor în scop particular se evidenţiază cheltuielile pentru cazare (45,5%), cele pentru cumpărături (aproape 17%) şi cele în restaurante şi baruri (peste 15%). 43% dintre turiştii străini şi-au organizat sejurul printr-o agenţie de turism, aproape 36% şi-au organizat singuri sejurul, în timp ce 7% şi-au organizat călătoria atât pe cont propriu, cât şi printr-o agenţie de turism.



    Principalul mijloc de transport utilizat pentru a călători în România a fost avionul, folosit de peste 75% din numărul total de turişti, în timp ce 16,7% au utilizat autoturisme proprii, iaar peste 5% autocare şi autobuze.



    Pe de altă parte, industria hotelieră din România a urmat tendinţele globale de creştere în 2022 în ceea ce priveşte gradul de ocupare din hoteluri, sosirile înregistrate în întreaga ţară ajungând la 84% din nivelul de dinaintea pandemiei, iar tendinţa va continua în 2023, arată raportul unei mari companii de consultanţă.



    Conform cercetării, Bucureştiul şi alte oraşe mari din ţară au avut o performanţă mai bună în comparaţie cu media naţională, marile hoteluri din Capitală înregistrând, în ultimele trei luni ale anului 2022, niveluri de ocupare mai mult sau mai puţin comparabile cu cele din 2019, în special datorită faptului că atât călătoriile de agrement, cât şi cele de business şi-au revenit semnificativ.



    De exemplu, în Bucureşti hotelurile de 4 stele au rămas cel mai activ segment în 2022, cu un grad de ocupare de 68% spre finalul anului, faţă de aproximativ 72% în 2019, şi un tarif mediu de 80 euro/noapte, faţă de 87 euro/noapte cu puţin timp înainte de pandemie.



  • Comisia vrea mai multă transparență în închirierea locuințelor pe termen scurt

    Comisia vrea mai multă transparență în închirierea locuințelor pe termen scurt

    Știi unde mergi, ți-ai luat biletele de drum, ți-ai făcut bagajele… Dar încă nu ai rezervat cazarea? Dacă vrei să te simți ca acasă, poți închiria o cameră sau un apartament întreg. Și dacă vrei să acoperi o parte din costuri, îți poți subînchiria propria locuință pe durata vacanței.

    Este un anunț publicat în vara anului trecut de Portalul european pentru tineret care arată că această metodă de a găsi o cazare se dezvoltă rapid în întreaga Uniune, fiind stimulată în mare măsură de platformele de rezervare online.

    De altfel, potrivit statisticilor oficiale, în timpul pandemiei de Covid 19, europenii au preferat să închirieze pe termen scurt apartamente sau case pentru petrecerea vacanței de vară decât să meargă la hotel. Tendința a continuat și în prima jumătate a acestui an, când numărul s-a dublat față de aceeași perioadă din 2021.

    Franţa şi Spania au stat cel mai bine la acest capitol, arată date publicate luna trecută de Eurostat. Progrese au fost și în Italia, Austria, Polonia sau Portugalia.

    Pe de altă parte însă, cei care își caută o chirie pe termen lung au tot mai puține opțiuni la dispoziție, iar prețurile sunt tot mai mari. Se întâmplă acest lucru în marile orașe, precum Amsterdam , Paris, Veneția sau Barcelona, extrem de populare în rândul turiștilor, scrie Reuters.

    În consecință, Comisia Europeană vrea să echilibreze piața, să ofere mai multă transparență și să unifice normele stabilite de fiecare stat membru în parte.

    Noile reguli propuse vizează în primul rând activitatea platformelor online care ar trebui să atribuie proprietarilor care își scot locuințele la închiriere pe termen scurt un număr unic de înregistrare și să-i elimine de pe site pe cei care nu afișează acest cod în mod corect. Ar fi eliminate astfel anunțurile ilegale, consideră Comisia Europeană.

    În plus, platformele online vor trebui să ofere o dată pe lună autorităţilor din statele membre informații cu privire la numărul de oaspeţi și de nopți închiriate. În baza acestor date, primăriile ar putea oferi servicii mai bune de transport sau de colectare a deșeurilor, este de părere executivul comunitar.

    La rândul lor, statele membre au obligația de a monitoriza punerea în aplicare a noului cadru şi de a aplica sancţiuni pentru nerespectarea normelor.

    Propunerile Comisiei Europene sunt supuse acum dezbaterii Parlamentului și statelor membre.


  • Capacitate de cazare turistică în creştere

    Capacitate de cazare turistică în creştere

    Capacitatea de cazare în funcţiune a structurilor de primire turistică din România a crescut cu 6,7% în primul
    semestru al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2021, a comunicat Institutul
    Naţional de Statistică. În primele şase luni din 2022, hotelurile au deţinut
    cea mai mare pondere în totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune (peste
    58%), urmate de pensiuni agroturistice (peste 15%), pensiuni turistice (peste 11%),
    vile turistice (peste 4%), hosteluri (peste 3%) şi moteluri (aproape 3%).
    Restul tipurilor de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare
    turistică au reprezentat aproape 4% în totalul capacităţii de cazare
    turististică.


    Indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică a fost în semestrul
    I de peste 24% din totalul structurilor de primire turistică. Numărul de
    turişti români cazaţi a reprezentat aproape 86% din total.


    Comparativ cu semestrul I 2021, numărul de turişti a crescut cu peste 35%
    pe total, numărul de turişti români înregistrând o creştere cu 23,5%, iar cel
    al turiştilor străini o creştere de peste 220%.


    Conform unei alte statistici recente, referitoare la trimestrul II din 2022,
    hotelurile clasificate cu 3 stele au reprezentat aproape 46% din totalul
    capacităţii de cazare turistică a hotelurilor din România, urmate de cele cu 4
    stele (peste 35%), cu două stele (aproape 12%), cu 5 stele (aproape 6%), cu o
    stea (1,3%) şi de cele neclasificate (0,1%).


    Pe judeţe, cea mai mare pondere a capacităţii de cazare turistică o deţin
    Constanţa (de la malul Mării Negre), cu 10,5%, şi Braşov (judeţ montan cu
    staţiuni turistice de renume), cu 10,3%, şi Bucureşti, cu 9%.


    Din numărul total de turişti în trimiestrul II, românii au reprezentat
    aproape 85% (circa 2,24 milioane), în creştere cu 30% faţă de 2021, şi turiştii
    străini peste 15% (circa 399.000, în creştere cu peste 200% faţă de anul
    trecut). Peste 75% din turiştiii au provenit din ţări europene şi s-au cazat în
    hoteluri cu 4 şi 3 stele, în proporţie de peste 80%.


    Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în trimestrul
    II 2022 a fost de 27%, în creştere cu peste 6% faţă de perioada similară din
    2021, la hoteluri fiind de peste 34%, la vile turistice peste 20% şi sate de
    vacanţă aproape 20%. Hotelurile au înregistrat cel mai mare indice de utilizare
    (peste 41%) în staţiunile balneare.


    Înnoptările în apartamente şi camere de închiriat au însumat aproape 410.000,
    în creştere cu 92% faţă de trimestrul II 2021. Pe judeţe, înnoptările
    turiştilor în astfel de spaţii au înregistrat valori mai mari în Braşov,
    Bucureşti şi Constanţa.










  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    De la
    planificarea vacanței cu ajutorul listelor de unități de cazare clasificate și
    a agențiilor de turism licențiate și până la facilitarea accesului la numerele
    de urgență utile din întreaga lume, Aplicația InfoCons trebuie să fie
    nelipsită din bagajul tău!

    Interviu cu Sorin Mierlea, Președintele InfoCons


  • Staţiuni din sudul Litoralului Românesc al Mării Negre

    Staţiuni din sudul Litoralului Românesc al Mării Negre

    Astăzi vă
    invităm, din nou, pe litoralul românesc al Mării Negre, de această dată în sud. În România există 15 stațiuni pe litoral, fiecare cu farmecul și atracțiile
    sale pentru diferite categorii de persoane. De la cei mai tineri, adolescenți,
    tineri adulți, familii cu copii și până la seniori, fiecare găsește pe
    litoralul românesc locul potrivit de vacanță.


    Ne-a lansat o invitaţie Traian
    Bădulescu, consultant în turism, vice-preşedinte FIJET:

    Vă invit pe litoralul românesc, dar într-o regiune a
    litoralului, care se dezvoltă foarte mult în ultimii ani, şi anume sudul litoralului.
    Aici mă refer în special la staţiunile care aparţin de municipiul Mangalia, şi
    ca să le enumăr: Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus şi Saturn. În
    ultimii ani, lăsând la o parte Mamaia Nord-Năvodari, cu nenumăratele investiţii
    imobiliare, apartamente în regim hotelier, cele mai multe investiţii în
    hoteluri, atât modernizate, cât şi câteva hoteluri noi, s-au făcut pe sudul
    litoralului. Sudul litoralului are un mare avantaj, că este o zonă mai
    liniştită, o zonă cu un cadru natural frumos, avem vegetaţie, avem spaţii
    verzi, avem şi păduri, şi este o zonă dedicată familiilor cu copii. Staţiunea unde avem cam cele mai multe
    hoteluri noi sau modernizate este Venus, care era şi pe vremuri o bijuterie a
    litoralului românesc. Sunt sigur că sudul litoralului va deveni o vedetă a
    turismului regional în câţiva ani, când şi plajele vor fi lărgite până spre 2
    Mai şi Vama Veche.



    În topul stațiunilor preferate de turiști, Mamaia,
    staţiune din partea nordică a litoralului, este pe primul loc (25%), fiind
    urmată de două staţiuni din sud, Jupiter (15%) și Venus (14%). Prețurile din sud sunt mai scăzute cu până la
    50% pentru cazare la un hotel de patru stele. Iar dacă turiștii optează pentru
    pachete all inclusive, diferența de preț pentru o vacanță cu familia este
    semnificativă. De aceea, cea mai inspirată opțiune rămâne sudul litoralului
    românesc.


    Plajă, mare, aerosoli marini benefici pentru orice vârstă sunt doar câteva
    tentaţii din zonă. Ce altceva putem face odată ajunşi aici ne-a spus tot Traian
    Bădulescu:

    Există şi
    un parc de aventură, sunt mai multe
    aqua-parcuri mai mici, în regiune sunt şi crame, există şi o herghelie. Pe de
    altă parte, ceea ce mă bucură cel mai mult este că au apărut tot mai multe
    localuri cu specific românesc sau pescăresc. Deja a apărut o categorie de
    turişti, chiar dacă în minoritate, care doresc să viziteze şi alte regiuni
    apropiate, să facă excursii opţionale, de exemplu la Adamclisi, să viziteze
    crame, să viziteze oraşul Constanţa şi din ce în ce mai multe hoteluri din
    sudul litoralului, împreună cu agenţiile de turism partenere oferă astfel de
    programe.


    Statisticile arată că 38% dintre români au ales
    pentru vacanța de anul trecut cazarea la hoteluri de 4 stele, care în sudul
    litoralului, oferă cel mai bun raport calitate-preț, de la mobilier,
    facilități, mâncare, băuturi, entertainment și alte servicii.



  • Integrarea persoanelor vulnerabile

    Integrarea persoanelor vulnerabile

    Persoanele vulnerabile sunt acele persoane care au dobândit o formă de
    protecţie în România şi care au potenţial redus de autoîntreţinere. Scopul general al politicii privind integrarea străinilor, care au obţinut o
    formă de protecţie în România, este acela de a-i ajuta să se autosusţină, să
    devină independenţi faţă de asistenţa oferită de stat sau de organizaţiile
    neguvernamentale şi să participe activ la viaţa economică, socială şi
    culturală. Sunt considerate persoane vulnerabile minorii neînsoţiţi, persoane cu dizabilităţi, persoane care au atins vârsta
    pensionării şi nu beneficiază de pensie, femei însărcinate, familii
    monoparentale cu copii minori, victime ale traficului de persoane, ale torturii
    sau violului.


    Inspectoratul
    General pentru Imigrări poate oferi cazare gratuită persoanelor vulnerabile,
    care nu necesită asistenţă specializată, în centrele pe care le administrează. Pentru motive bine întemeiate Inspectoratul
    General pentru Imigrări poate aproba prelungirea programului de integrare
    pentru aceste persoane şi peste limita de un an de zile.


    În acest sens Inspectoratul General pentru Imigrări prin intermediul
    centrelor regionale vine în sprijinul acestor persoane prin oferirea unui
    pachet de servicii reunite în Programul de Integrare. Dacă eşti refugiat sau ai
    statut de persoană cu protecţie subsidiară în România poţi aplica pentru
    programul de integrare şi te poţi înregistra în acest program în maxim 30 de
    zile după ce ai primit o formă de protecţie.



    Programul de integrare poate să ofere cazare, la
    cerere, în centrele Inspectoratului General pentru Imigrări pentru perioada în
    care eşti înscris în programul de integrare (până la 12 luni). Se mai oferă
    cursuri de limba română, în perioada în care esti înscris în programul de
    integrare, sesiuni de acomodare culturală, iar timp de 2 luni pot primi un
    ajutor material în cuantum egal cu al solicitanţilor de azil.

    De asemenea, în
    programul de integrare mai intră consilierea socială ce cuprinde asigurarea
    accesului la drepturile pe care le ai în România: dreptul la un loc de muncă,
    dreptul la o locuinţă, dreptul la asistenţă medicală şi socială, asigurări
    sociale, dreptul la educaţie. Se mai poate obtine şi un ajutor material
    nerambursabil în valoare de 540 lei de persoană pe lună (115 euro), acordat pe
    o perioadă de maxim 12 luni, cu condiţia înscrierii şi participării la
    activităţile programului de integrare şi stabilite în planul individual de
    integrare

  • Tarife la cazare în Bucureşti

    Tarife la cazare în Bucureşti

    Capacitatea de cazare a
    Bucureştiului aproape că s-a triplat în ultimii 15 ani. In prezent sunt aproape
    20.000 de locuri de cazare. Piaţa hotelieră din Bucureşti este dominată de
    hoteluri de 4 şi 5 stele, care reprezintă peste 70% din capacitatea totală, în
    timp ce hotelurile de 1 şi 2 stele au o pondere de doar 10%. Au apărut atât
    hoteluri noi, dintre care o parte sunt operate în management sau sub franciză
    de către lanţuri internaţionale, precum şi multe apartamente în regim hotelier
    clasificate oficial şi hosteluri, dedicate în special tinerilor.


    La un hotel din sud-estul
    capitalei de două stele , în apropierea ieşirii spre Constanţa (cel mai mare
    oraş-port românesc la Marea Neagră), pentru o cameră dublă se plăteşte 150 de
    lei (32 de euro) pentru o noapte de cazare cu mic dejun, iar pentru
    o cameră single, 120 de lei ( 25,5 euro). La un hotel de 4 stele, situat
    la numai 6 km distanţă de Aeroportul Internaţional Henri Coandă, tarifele
    de cazare încep de la 214 lei( 45,5 euro) pe noapte la camera dublă cu mic
    dejun inclus. La un hotel de trei stele, la mică distanţă de cele mai
    importante puncte de interes din capitala României, tarifele pornesc de la 150
    de lei pe noapte la o camera dublă. La un
    alt hotel tot de trei stele din zona Pieţei Unirii, tariful pleacă de la 211 lei pe noapte ( 45 de euro), la
    o camera dublă, în schimb, la un hotel de două stele tariful este de 165 de lei pe noapte ( 35 de euro). Tariful
    de cazare la un hotel de o stea din centrul capitalei este de 116 lei (circa 35 de euro) pe noapte,
    iar la un hotel de cinci stele, din
    punctul 0 al capitalei, tariful este de aproximativ 420 de lei pe noapte (90 de euro).


    Bucureştiul
    rămâne în continuare o destinaţie preponderent de business, fapt reliefat şi de
    durata medie de şedere în hotelurile din oraş, cazarea medie are o durată de
    doar 1,63 zile, indicator aflat la un nivel comparabil pieţei hoteliere din
    Varşovia.

  • Airbnb se angajează să respecte cerinţele CE

    Airbnb se angajează să respecte cerinţele CE

    Compania americană Airbnb – operatorul platformei de rezervări spații de cazare – promite că îşi va alinia practicile la normele UE de protecție a consumatorilor.

    Comisia Europeană şi autorităţile pentru protecţia consumatorilor din UE au solicitat platformei de închiriere a imobilelor în scop turistic – Airbnb – să-şi alinieze clauzele şi condiţiile la normele UE de protecţie a consumatorilor şi să fie transparentă în ceea ce priveşte prezentarea preţurilor aplicate. Compania ar trebui să facă aceste modificări în toate versiunile site-ului său în limbile oficiale ale UE, inclusiv română, până la sfârșitul acestui an. Până acum, platforma online îşi prezenta preţurile, precum şi o serie de clauze care nu erau conforme cu Directiva privind practicile comerciale neloiale, cu Directiva privind clauzele contractuale abuzive şi cu Regulamentul privind competenţa judiciară în materie civilă şi comercială.

    Vera Jourova, comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, a declarat: În urma apelului nostru din iulie, compania Airbnb ne-a informat că a acceptat să îmbunătățească transparența prețurilor, astfel încât consumatorii să poată cunoaște în avans prețul final sau costurile suplimentare, cum ar fi taxele pentru serviciile de curățenie sau taxele locale. De asemenea, compania va aduce modificări clauzelor și condițiilor sale, de exemplu, consumatorii pot folosi toate căile de atac disponibile, în special, dreptul de a acţiona în justiţie o entitate care a oferit servicii de cazare, în caz de vătămare personală sau alte daune.


    Airbnb s-a angajat să explice consumatorilor că au dreptul să introducă o acţiune împotriva acestei platforme în faţa instanţelor din ţara lor de origine. De asemenea, compania va trebui să informeze consumatorii atunci când decide să rezilieze un contract sau să elimine conținut și va oferi consumatorilor dreptul la o cale de atac și la despăgubiri, dacă este cazul.

    Platforma Airbnb a devenit unul dintre cele mai populare servicii de găsit cazare atunci când oamenii merg în vacantă. Din anul 2008, anul înfiinţării acestei platforme, s-a ajuns astăzi la 5 milioane de locuri de cazare oferite în peste 80 mii de oraşe din 200 de ţări.


  • Pe litoralul românesc al Mării Negre

    Pe litoralul românesc al Mării Negre

    În premieră, sezonul
    estival 2017 s-a deschis pe litoralul românesc al Mării Negre în data de 15
    aprilie. Staţiunile au fost pregătite, planul de evenimente a fost creat, iar
    turiştii trebuie să-şi facă deja rezervările în avans, întrucât, în cazul
    anumitor hoteluri, gradul de ocupare a crescut constant. Acesta ajunge chiar şi
    până la 100% în weekenduri. Plimbări romantice pe malul marii, plajă şi soare,
    relaxare, concerte, veselie şi voie bună. Acestea sunt definitorii pentru
    litoralul românesc.


    Cristian Bărhălescu, preşedintele Asociaţiei Litoral – Delta Dunării, confirmă agenda bogată de anul acesta: În 2017, litoralul
    românesc are pregătite mai multe evenimente, are, în mod evident, pregătite
    hotelurile, restaurantele, la standardul pe care îl cere piaţa din România şi
    din străinătate în acest an. Faptul că de 1 mai am avut 40.000 de bilete
    vândute la un singur eveniment în staţiunea Mamaia, dintre care 8.000 au fost
    străini, cred că este deja o carte de vizită foarte bună pentru acest sezon.
    Cel mai important eveniment din această vară va fi Neversea. Va avea loc în
    perioada 7-9 iulie în Constanţa, la care estimăm că vor veni peste 50.000 de
    persoane din ţară şi din străinătate. Este creat sub brandul Untold. Va fi
    acelaşi gen de muzică ca la celebrul festival Untold in Cluj. Va reuni DJ şi
    vedete de top care vor aduce cu siguranţă satisfacţie maximă celor care vor fi
    pe litoral în acea perioadă.


    Aproximativ 245 de km de
    plajă, de la Sulina şi până la Vama Veche, la graniţa cu Bulgaria. Nouă
    staţiuni declarate de interes turistic naţional, care oferă vacanţe pentru
    toate buzunarele, dar şi pentru toate gusturile. Iată de ce litoralul românesc
    al Mării Negre este pentru toată lumea. Cristian Bărhălescu, preşedintele
    Asociaţiei Litoral – Delta Dunării: Litoralul românesc acoperă
    toate categoriile din punct de vedere al vârstei. În partea de sud a
    litoralului avem staţiuni all inclusive pentru copii, la fel şi în Mamaia. Este
    o destinaţie pentru tineri, care se pot distra în Costineşti şi în partea de
    nord a staţiunii Mamaia, unde sunt cluburile. Pe de altă parte, persoanele mai
    în vârstă se pot îndrepta spre Mangalia, Techirghiol, Eforie Nord, Eforie Sud,
    unde se pot face cure balneoclimaterice. De aici, turiştii se întorc mai
    sănătoşi cu mai mult decât satisfacţie,
    cu bucuria de a trăi. Litoralul românesc
    este o experienţă plăcută în condiţiile în care, de obicei, nu se
    cunoaşte foarte mult despre România, iar combinaţia litoral – Delta Dunării
    trebuie experimentată cel puţin o dată în viaţă.


    Pe litoralul românesc vă
    aşteaptă o mare calmă, cu o salinitate redusă în comparaţie cu alte mări
    continentale. Înotătorii sunt şi ei avantajaţi. Nu există maree şi nici vieţuitoare
    marine periculoase. Litoralul românesc satisface toate gusturile şi prin
    excursiile care se pot face în împrejurimi, spune Cristian Bărhălescu,
    preşedintele Asociaţiei Litoral – Delta Dunării: În funcţie de
    vârstă şi de dorinţa de a vedea, de a cunoaşte locurile de aici, avem
    posibilitatea de a merge atât către vestigii istorice, către muzee militare,
    muzee de marină, de arheologie sau de artă populară. De asemenea, există
    spectacole, concerte şi, cu siguranţă, se pot face excursii în zonă, către Delta Dunării sau către sudul
    litoralului, unde descoperi locuri absolut fabuloase. Dacă turiştilor le place
    natura se pot face excursii 4×4, se pot face călătorii cu bicicleta sau pur şi
    simplu se poate merge la pas prin pădurile Dobrogei . Va fi o experienţă
    deosebită. Dobrogea este unul dintre leagănele civilizaţiei europene, iar mixul
    de populaţie de aici: evrei, români, bulgari, ruşi, lipoveni, greci, turci sau
    tătari oferă cu siguranţă o imagine extraordinar de colorată şi de plăcută.


    Oficial, pe litoralul
    românesc al Mării Negre sunt peste 90.000 de locuri înregistrate pentru cazare.
    Pe lângă acestea, există multe posibilităţi de campare pentru rulote,
    campinguri. Totuşi, în fiecare an, sunt schimbări în bine. Apar hoteluri noi şi
    se fac investiţii. Astfel, turiştii care au fost anul trecut şi revin anul
    acesta pot avea surprize plăcute. În fiecare an intrăm în
    contact cu turişti străini care vin şi vizitează litoralul românesc, iar
    aceştia sunt surprinşi de condiţiile din România. Imaginea României în
    străinătate e cu totul alta. În momentul în care străinii ajung aici şi
    constată că nu e cu nimic diferită de o ţară vest-europeană, la nivel de
    calitate a serviciilor sau a satisfacţiei pe sejur, atunci, într-adevăr, rămân
    uimiţi.


    Ana Maria Gheorghe este
    director la Direcţia de turism şi mediu de afaceri, din cadrul primăriei
    municipiului Mangalia şi face o scurtă trecere în revistă a câtorva staţiuni. Saturn este o staţiune estivală liniştită, plină de verdeaţă, în care
    turiştii se pot bucura din plin de efectele benefice ale factorilor naturali de
    cură. Venus este o staţiune în care majoritatea spaţiilor de cazare poartă nume
    de fete. Îşi merită pe deplin numele, inspirat de zeiţa frumuseţii. În jurul
    lacului central din staţiune, au fost ridicate zeci de vile şi căsuţe de
    vacanţe cochete, iar vegetaţia e abundentă. Staţiunea Cap Aurora a fost
    inaugurată în anul 1973, fiind ultima staţiune construită pe litorlaul românesc
    al Mării Negre. Se află pe o fâşie de teren de 250 de metri lăţime, cu o
    lungime de aproximativ un kilometru. Jupiter este o staţiune din 1969 şi se
    învecinează cu pădurea Comorova. Este o staţiune mică, dar cochetă. La vest de
    pădurea Comorova, veţi găsi staţiunea Neptun, cu clădiri a căror linie
    stilistică e atrăgătoare.



    În
    staţiunile din sudul litoralului nu au loc evenimente de talia celor din Mamaia
    şi sunt preferatele celor care preferă liniştea. Totuşi, anul trecut, Venus a
    ajuns pe locul al treilea în topul primelor staţiuni de pe litoralul românesc.
    Primele trei poziţii în top au fost ocupate în ordine de Mamaia, Vama Veche şi
    Venus. În aceasta din urmă, au apărut în ultimii ani foarte multe hoteluri de
    patru şi cinci stele, adevărate resorturi care oferă toate serviciile pentru o
    vacanţă all inclusive. Vama Veche se aşteaptă să fie şi în 2017 printre
    staţiunile preferate ale turiştilor, existând posibilitatea ca aceasta să urce
    în top trei.

  • Bâlea

    Bâlea


    Astăzi profităm de vremea rece, dar şi însorită şi vă invităm să vă bucuraţi de gheaţă strălucitoare la Bâlea. Zona Bâlea Lac se află în Carpaţii meridionali şi dacă vara este accesibilă pe Transfăgărăşan, iarna, accesul se face cu telecabina, de la cabana Bâlea Cascadă din apropierea cascadei Bâlea, cu numai 30 de lei pentru adulţi (sub 7 euro) şi 15 lei pentru copiii sub 12 ani (aproximativ 4 euro). Ca distanţă faţă de cele mai apropiate oraşe, Lacul Bâlea se află la circa 77 km de Sibiu, 68 km de Făgăraş şi 85 km de Curtea de Argeş.



    Zona este vizitată iarna de mulţi turişti care doresc să experimenteze o vacanţă neobişnuită, la Hotelul de gheaţă sau Ice Hotel. Situat la 2034 m altitudine, Hotelul de Gheaţă a contribuit la dezvoltarea potenţialului turistic al zonei Bâlea Lac şi a devenit una dintre destinaţiile turistice de sezon preferate atât de români, cât şi de străini.



    Ne spune de ce merită să venim la Bâlea, Costin Corboianu, operator turistic: “Începând din 2006, în fiecare an este amenajat acest Hotel de gheaţă, care anul acesta are 16 camere. Este singurul Hotel de gheaţă din estul Europei. De asemenea şi Biserica de gheaţă e foarte interesantă, cu sculpturi în gheaţă: sfinţi, chiar şi Cina cea de Taină, altarul este sculptat în gheaţă şi imită uşile împărăteşti,o dantelă în gheaţă. Merită cu prisosinţă vizitate, mai ales dacă turiştii au norocul să prindă şi o zi însorită. Sunt două obiective unicat, pe care merită să le vedem în aceste săptămâni reci de iarnă.”



    Fie că vin pentru a se bucura de tentaţiile winter-park-ului amenajat aici: snowmobile, patinoar sau săniuş , ori pentru a admira minunatele peisaje din zonă şi a se bucura de puţină linişte, turiştii sosiţi la Bâlea Lac au parte de momente deosebite. Costin Corboianu: “Viaţa este în egală măsură frumoasă, dar şi rece la Hotelul de gheaţă, fiecare cameră este diferită şi are o altă denumire”



    Într-adevăr, dincolo de faptul că de Hotelul de gheaţă ne putem bucura doar 3-4 luni pe an, experienţa de aici este de fiecare dată unică. Cum în fiecare an, hotelul de gheaţă întâmpină cu câte o temă, anul acesta vă aşteaptă în “Europa”. Am aflat că în acest sezon, în hotel sunt amenajate 13 camere duble, cu pat matrimonial, iar lângă hotel, pentru cei care doresc mai multă intimitate, există şi câteva igloo-uri, fiecare cu pat dublu. Paturile sunt construite din blocuri mari de gheaţă. Decorul celor 13 camere este în întregime din gheaţă şi diferă în fiecare cameră. Oaspeţii hotelului primesc pături, blănuri şi saci de dormit pentru un somn liniştit, deoarece temperatura medie în Hotelul de Gheaţa este între -2 şi +2 grade C.



    Experienţa glacială nu este completă dacă nu luaţi cina la Ice Restaurant, pe farfurii din gheaţă sau nu gustaţi cocktailurile servite în pahare cioplite din gheaţă la Ice Bar.



    Trebuie precizat că la restaurantul de gheaţă al hotelului, atât mesele, cât şi scaunele sunt realizate din gheaţă, aşa că pentru cei care suportă mai greu frigul şi temperatura scăzută a camerelor cu pereţi de gheaţă, există cabana Bâlea, un loc tradiţional şi cald, care oferă atât cazare cât şi restaurant cu meniu specific transilvănean.



    Oricum, dat fiind accesul dificil, este bine să nu plecaţi la drum fără să verificaţi prognoza, pentru că dacă se anunţă înnorat, aveţi mari şanse să ajungeţi sus şi să nu vedeţi nici la 2 metri din cauza ceţii, iar dacă vântul este puternic, nici telecabina nu funcţionează.