Tag: cazier

  • Obţinerea cetăţeniei române

    Obţinerea cetăţeniei române

    Potrivit
    legislaţiei româneşti, cetăţenii străini şi apatrizii care doresc să obţină
    cetăţenia română trebuie să aibă domiciliul pe teritoriul României de cel puţin
    8 ani. În cazul în care sunt căsătoriţi cu un cetăţean român, cetăţenii străini
    sau apatrizii pot obţine cetăţenia română după cel puţin 5 ani de la data
    căsătoriei. Termenele prezentate pot fi reduse până la
    jumătate dacă solicitantul
    este o personalitate recunoscută pe plan internaţional, dacă este cetăţeanul
    unui stat membru al Uniunii Europene, dacă a dobândit statutul de refugiat în
    România sau dacă a investit în ţara noastră sume care depăşesc un milion de
    euro.

    Conform unui recent act normativ, cetăţenii străini care activează în domeniile artei, culturii şi
    sportului şi care aduc beneficii României pot obţine cetăţenia română la
    propunerea unui membru al Executivului de la Bucureşti. Acordarea cetăţeniei
    române nu este condiţionată de renunţarea la cetăţenia anterioară. Cererile
    pentru acordarea cetăţeniei trebuie înaintate personal Autorităţii Naţionale de
    resort. În afară de sediul central de la Bucureşti, Autoritatea Naţională
    pentru Cetăţenie are şi trei unităţi teritoriale, la
    Iaşi, Galaţi şi Timişoara. La birourile teritoriale depun cereri doar cetăţenii care şi-au pierdut
    cetăţenia română din motive neimputabile lor sau le-a fost retrasă fără voia
    lor.Cererile trebuie însoţite de paşaport, pe care
    trebuie să fie aplicată viza de reşedinţă în România, de o copie după paşaport,
    de certificatul de naştere împreună cu o traducere legalizată în limba română.

    De asemenea, sunt necesare cazierul judiciar eliberat de către Ministerul român
    de Interne şi cazierul din ţara de origine, însoţit, de asemenea, de o
    traducere legalizată în limba română. La cerere trebuie anexate şi contractul
    de închiriere sau cel care atestă că solicitantul este proprietar al unei
    locuinţe în România, dar şi o dovadă a sursei legale de existenţă în ţara
    noastră în ultimii trei ani. Este prevăzută şi
    obligaţia depunerii unei declaraţii autentificate la notar din care să rezulte
    că solicitantul nu a întreprins sau sprijinit acţiuni împotriva ordinii de
    drept sau a siguranţei naţionale a României. Înainte de depunerea cererii, este necesară
    achitarea unei taxe consulare de 191 de lei (cca. 43 de euro), a unei taxe de
    înregistrare a cererii de 3 lei (70 de eurocenţi) şi a timbrului judiciar de
    1,5 lei (35 de eurocenţi).

    Ar fi de menţionat că persoanele care solicită
    acordarea cetăţeniei trebuie să cunoască limba română, Constituţia, Imnul
    Naţional şi să aibă noţiuni elementare de cultură şi
    civilizaţie românească, anume istoria şi geografia României, artă şi literatură
    română. Informaţii suplimentare pot fi obţinute de pe site-ul Internet al
    Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, cu adresa cetatenie.just.ro, dar şi
    de pe site-ul Ministerului român de Externe, cu adresa www.mae.ro.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Caziere judiciare mai uşor de obţinut pentru românii din străinătate




  • Cazierul, mai ușor de obținut în străinătate

    Cazierul, mai ușor de obținut în străinătate

    Guvernul a adoptat încă o completare legislativă în scopul operaționalizării procedurii informatizate de obținere a certificatelor de cazier judiciar de către cetățenii români aflați în străinătate. Printr-o Hotărâre, Executivul a aprobat modelul de cerere privind eliberarea de către misiunile diplomatice și oficiile consulare române a adeverinței cu valoarea juridică a unui certificat de cazier judiciar pentru cetățenii români aflați în străinătate, respectiv specimenul acestei adeverințe.



    Actul normativ adoptat astăzi a fost promovat după ce, în ședința din 19 ianuarie 2016 Guvernul a aprobat o Ordonanță potrivit căreia cetăţenii români aflaţi în străinătate vor avea la dispoziție o procedură informatizată de obținere a cazierului judiciar, ca parte a Sistemul Informatic pentru Managementul Integrat al Serviciilor pentru Cetăţeni (SIMISC).



    Mai exact, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate vor avea competența să elibereze adeverințe cu valoarea juridică a unor certificate de cazier judiciar, pe baza verificărilor efectuate în evidențele autorităților române competente. Aceste adeverințe se vor elibera în maximum 10 zile de la data solicitării, vor fi valabile 6 luni de la data eliberării (perioadă identică cu cea a certificatelor de cazier judiciar eliberate în țară) și se vor utiliza exclusiv în străinătate.



    Reglementările adoptate prin Ordonanța din ianuarie a reprezentat primul pas pentru facilitarea obținerii simplificate a cazierului judiciar de către cetățenii români din străinătate. Operaționalizarea procedurii necesită, pe de o parte, măsurile legislative adoptate astăzi, precum și, ulterior, încheierea unui protocol de cooperare între MAE și MAI pentru interconectarea sistemelor informatice ale celor două instituții.



    La nivelul MAE, procedura informatizată de obținere a cazierului judiciar va deveni accesibilă după operaționalizarea SIMISC.


    SIMISC face parte din amplul proces de informatizare și modernizare a prestării tuturor serviciilor consulare demarat de MAE, prin crearea unei platforme electronice integrate, cunoscută sub denumirea E-cons”-“Consulatul mai aproape de casa ta”, ce integrează mai multe sisteme informatice care deservesc domeniul consular.



    Proiectul de act normativ a fost postat spre consultare pe site-ul MAE.

  • Obţinerea cazierului, mai uşoară din 2016

    Obţinerea cazierului, mai uşoară din 2016

    Românii stabiliţi în afara ţării vor putea obține documente cu valoarea juridică a unui certificat de cazier judiciar într-o perioadă de timp mai scurtă și parcurgând o procedură mai simplă după ce Guvernul a modificat legislația în acest sens, conform unei ordonanțe adoptată marţi. Astfel, românii din diaspora vor avea la dispoziție o procedură informatizată de obținere a cazierului judiciar, ca parte a Sistemul Informatic pentru Managementul Integrat al Serviciilor pentru Cetăţeni (SIMISC).



    De asemenea, Guvernul a adoptat modificarea și completarea Legii nr.290/2004 privind cazierul judiciar. Noile reglementări prevăd ca misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României să aibă competența de a elibereza adeverințe cu valoarea juridică a unor certificate de cazier judiciar, pe baza verificărilor efectuate în evidențele autorităților române competente. Adeverințele se vor elibera în maximum 10 zile de la data solicitării, vor fi valabile 6 luni de la data eliberării (perioadă identică cu cea a certificatelor de cazier judiciar eliberate în țară) și se vor utiliza exclusiv în străinătate.



    Sursa: Guvernul României

  • Obţinerea cetăţeniei române

    Obţinerea cetăţeniei române

    Potrivit legislaţiei româneşti, cetăţenii străini şi apatrizii care doresc să obţină cetăţenia română trebuie să aibă domiciliul pe teritoriul României de cel puţin 8 ani. În cazul în care sunt căsătoriţi cu un cetăţean român, cetăţenii străini sau apatrizii pot obţine cetăţenia română după cel puţin 5 ani de la data căsătoriei. Termenele prezentate pot fi reduse până la jumătate dacă solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaţional, dacă este cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene, dacă a dobândit statutul de refugiat în România sau dacă a investit în ţara noastră sume care depăşesc un milion de euro.



    Acordarea cetăţeniei române nu este condiţionată de renunţarea la cetăţenia anterioară. Cererile pentru acordarea cetăţeniei trebuie înaintate personal Autorităţii Naţionale de resort. În afară de sediul central de la Bucureşti, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie are şi cinci unităţi teritoriale, la Iaşi, Galaţi, Suceava, Timişoara şi Cluj-Napoca. Cererile trebuie însoţite de paşaport, pe care trebuie să fie aplicată viza de reşedinţă în România, de o copie după paşaport, de certificatul de naştere împreună cu o traducere legalizată în limba română.



    De asemenea, sunt necesare cazierul judiciar eliberat de către Ministerul român de Interne şi cazierul din ţara de origine, însoţit, de asemenea, de o traducere legalizată în limba română. La cerere trebuie anexate şi contractul de închiriere sau cel care atestă că solicitantul este proprietar al unei locuinţe în România, dar şi o dovadă a sursei legale de existenţă în ţara noastră în ultimii trei ani. Este prevăzută şi obligaţia depunerii unei declaraţii autentificate la notar din care să rezulte că solicitantul nu a întreprins sau sprijinit acţiuni împotriva ordinii de drept sau a siguranţei naţionale a României. Înainte de depunerea cererii, este necesară achitarea unei taxe consulare de 191 de lei (cca. 43 de euro), a unei taxe de înregistrare a cererii de 3 lei (70 de eurocenţi) şi a timbrului judiciar de 1,5 lei (35 de eurocenţi). Ar fi de menţionat că persoanele care solicită acordarea cetăţeniei trebuie să cunoască limba română, Constituţia, Imnul Naţional şi să aibă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, anume istoria şi geografia României, artă şi literatură română. Informaţii suplimentare pot fi obţinute de pe site-ul Internet al Ministerului român al Justiţiei, cu adresa www.just.ro, secţiunea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, dar şi de pe site-ul Ministerului român de Externe, cu adresa www.mae.ro.



    Să notăm că redobândirea cetăţeniei române de către persoanele care, înainte de data de 22 decembrie 1989, au pierdut-o din motive neimputabile lor sau le-a fost retrasă fără voia lor, precum şi de către descendenţii de până la gradul al II-lea ai respectivelor persoane este scutită de plata taxelor consulare. Foştii cetăţeni români sau descendenţi ai acestora cu domiciliul în străinătate pot depune cererile de redobândire sau dobândire a cetăţeniei române la ambasadele şi consulatele României din străinătate.