Radio România Internațional

Tag: cazul Navalnii

  • Reuniunea miniștrilor de Externe din UE

    Reuniunea miniștrilor de Externe din UE

    Reuniți în sistem de videoconferință, miniștrii de Externe din țările membre ale UE au discutat, între altele, despre recentele tensiuni apărute între Rusia şi Cehia, precum și despre cazul dizidentului rus Aleksei Navalnîi, aflat în prezent într-o închisoare din Rusia. Comisia Europeană este pe deplin solidară cu poziţia Cehiei privind expulzarea diplomaţilor ruşi, a declarat, în timpul unui briefing la Bruxelles, un purtător de cuvânt al Comisiei.



    Praga, care acuză Moscova de presupusă implicare într-o explozie din 2014 la un depozit de arme de pe teritoriul său, a expulzat sâmbătă 18 angajaţi ai Ambasadei Rusiei, acuzaţi de spionaj în legătură cu acest caz. De asemenea, Cehia a informat că anchetele au stabilit o legătură a serviciilor secrete ruseşti cu explozia în care au murit doi cetățeni cehi.



    Ministerul rus de Externe califică decizia autorităţilor cehe drept una fără precedent, consideră acuzaţiile Pragăi nefondate şi bizare și a decis să declare persona non grata 20 de angajați ai ambasadei cehe la Moscova. Şefii diplomaţiilor europene au discutat şi despre cazul Navalnîi, aflat de trei săptămâni în greva foamei și a cărui stare de sănătate s-a degradat constant în absența îngrijirilor medicale.



    La reuniune, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu a susţinut propunerea implicării Crucii Roşii în cazul Aleksei Navalnîi, transferat, ulterior, într-un spital regional pentru deţinuţi. În contextul acţiunilor destabilizatoare continue ale Rusiei asupra statelor din Vecinătatea Estică, dar şi asupra statelor membre, ministrul român a reiterat, în același timp, importanţa unei “abordări strategice” a UE în relaţia cu Rusia.



    Bogdan Aurescu s-a alăturat miniştrilor de Externe europeni care au exprimat îngrijorare cu privire la încălcările repetate ale acordului de încetare a focului şi la intensificarea mobilizării de forţe militare ruse în estul Ucrainei şi în Crimeea anexată ilegal, respectiv pentru intenţia Rusiei de a închide accesul pentru navigaţie în anumite zone ale Mării Negre.



    Șeful diplomației de la București a reiterat poziţia principială a României privind susţinerea integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei, precum și sprijinul pentru parcursul european al ţării şi aprofundarea procesului de asociere politică, respectiv de integrare economică, evidențiind importanţa sprijinului constant şi susţinut al UE pentru continuarea eforturilor Kievului în realizarea reformelor, ca o condiţie esenţială pentru consolidarea statului de drept, democraţiei şi rezilienţei acestei ţări.



    Nu în ultimul rând, ministrul Aurescu a accentuat necesitatea unei viziuni strategice privind Parteneriatul Estic şi a unei agende ambiţioase post-2020, care să includă consolidarea cooperării în domeniul securităţii cu statele partenere, și reamintit că România susţine un rol mai activ al UE în abordarea conflictelor prelungite în regiunea Mării Negre.




  • Noi sancțiuni UE împotriva Rusiei

    Noi sancțiuni UE împotriva Rusiei

    Miniştrii de externe din Uniunea Europeană şi-au dat acordul pentru impunerea de noi sancţiuni împotriva Rusiei. Șefii diplomațiilor comunitare au decis să sancționeze patru înalți oficiali de la Moscova responsabili de tratamentul aplicat oponentului rus Alexei Navalnîi și de represiunea susținătorilor săi – acţiuni catalogate drept ilegale de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Apelurile pentru respectarea drepturilor omului făcute recurent de Uniune către Rusia au rămas fără ecou, astfel că în cadrul Consiliului pentru Afaceri Externe s-a ajuns, luni, la un acord pentru a utiliza noua legislaţie europeană în domeniu. Aceasta permite îngheţarea conturilor şi interdicţii de călătorie pentru politicieni sau oameni de afaceri din ţări cu regimuri autoritare, fără să fie afectată astfel bunăstarea populaţiei.



    Înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate, Josep Borrell, a declarat la finalul reuniunii că toate statele membre consideră că trebuie stabilit un mod de a trăi cu un vecin care a ales să se poarte ca un duşman, că Rusia alunecă tot mai mult spre autoritarism şi se îndepărtează de Uniune, astfel că au fost stabilite trei principii în relaţia cu Rusia.



    Josep Borrell: “Vom riposta când Rusia încalcă legislaţia internaţională şi drepturile omului, vom restricţiona Rusia când încearcă, inclusiv prin dezinformare şi atacuri cibernetice, să îşi crească presiunea asupra noastră şi, în al treilea rând, vom dialoga cu Rusia atunci când apar subiecte de interes pentru noi.”



    Rusia este mai degrabă angajată pe o poziţie de confruntare cu Uniunea Europeană, decât pe una de deschidere, consideră ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, care, chiar înaintea Consiliului, a făcut apel la unitatea statelor membre în raport cu Rusia. El a vorbit de o nouă abordare strategică a Bruxelles-ului față de Moscova, în cooperare cu Statele Unite, Marea Britanie şi NATO:



    “Cred că Uniunea trebuie să crească sprijinul pentru societatea civilă din Rusia şi să-şi extindă în general contactul cu populaţia rusă. Discutăm relaţia cu Rusia şi prin prisma recentei vizite a Înaltului reprezentant al Uniunii la Moscova. Această vizită a reprezentat pentru noi un punct de răscruce. E clar că trebuie să ne reevaluăm relaţia cu Rusia. Această vizită, din păcate, ne-a arătat că Rusia nu e deschisă la relaţii normale cu Uniunea. Dimpotrivă, vedem o atitudine tot mai agresivă.”



    Rusia consideră inacceptabile, ilegale şi absurde şi un amestec în afacerile sale interne cererile occidentale de a-l elibera pe Aleksei Navalnîi. Ministerul rus de Externe a calificat noile sancţiuni la adresa sa drept ilegitime şi adoptate sub un pretext inventat.

  • UE și cazul Navalnîi

    UE și cazul Navalnîi

    Alexei Navalnîi, unul dintre cei mai virulenţi critici ai
    preşedintelui rus Vladimir Putin, a fost arestat la 17 ianuarie la revenirea sa
    în Rusia din Germania, unde a primit îngrijiri după ce a fost otrăvit în august
    cu agent neurotoxic din familia Noviciok, cu caracter militar. La începutul acestei luni, el a
    fost condamnat de un     tribunal din Moscova, care a decis că acesta ar fi încălcat
    condiţiile de eliberare în urma unei condamnări cu suspendare în 2014 -
    condamnare catalogată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului drept
    ilegitimă, arbitrată și motivată politic – și a dispus ca Navalnîi să petreacă
    următorii doi ani și opt luni în detenție.


    Uniunea Europeană, țările sale membre, SUA și NATO au condamnat în termeni duri atât otrăvirea opozantului, cât și arestarea lui la întoarcerea în țară și au atras atenția Kremlinului că încalcă angajamentele internaţionale ale Rusiei în ceea ce priveşte statul de drept şi libertăţile fundamentale.

    Condamnarea a survenit cu doar două zile înainte ca șeful diplomației europene, Josep Borrell, să se deplaseze la Moscova pentru a solicita eliberarea acestuia și a miilor de oameni care au fost reținuți de forțele de ordine ruse după ce au ieșit în stradă pentru a-l susține pe Alexei Navalnîi. Demersul lui Josep Borrell s-a soldat cu un eșec. Mai mult, chiar în timpul vizitei sale, Rusia a expulzat trei diplomaţi – din Germania, Suedia şi Polonia – pentru că aceştia ar fi participat la demonstraţiile de susţinere a opozantului rus. După afrontul suferit la Moscova, Josep Borrell a recomandat adoptarea de noi sancţiuni împotriva regimului Putin.

    Despre cazul Navalnîi și poziția Uniunii Europene în această cauză am discutat cu eurodeputatul Eugen Tomac:


    În mod clar, Rusia ne confirmă
    această teză pe care cel puțin europenii din zona de est – România, Polonia,
    țările baltice – o cunosc foarte bine, și anume că Moscova nu crede în lacrimi
    și iată că nu se abate de la această teză cu care a ținut sub presiune Europa
    de Est după cel de-al doilea Război Mondial.

    Ceea ce se întâmplă acum ne
    demonstrează foarte clar că Rusia nu s-a schimbat, că mentalitatea sovietică
    domină în continuare Administrația de la Kremlin și ultimele evoluții legate de
    cazul Navalnîi și inclusiv vizita Înaltului Reprezentant pentru Politică
    Externă și Securitate al UE la Moscova, modul cum a fost tratat și primit,
    demonstrează foarte clar că Rusia nu este un partener și nu poate fi un
    partener pentru UE având acest comportament.

    Am evocat în urmă cu câteva
    săptămâni în Parlamentul European faptul că este absolut șocant răspunsul pe
    care-l dau autoritățile de la Moscova în ceea ce privește cazul Navalnîi. După
    ce medicii europeni au demonstrat că acesta a fost otrăvit, deci s-a încercat
    lichidarea fizică a unei voci credibile de la Moscova, după ce s-a reîntors în
    propria țară acesta este reținut și condamnat deja.

    Deci, toată această
    situație ne pune în alertă și ne îngrijorează, iar UE va veni cu un răspuns
    extrem de dur pentru Putin, pentru că ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă
    demonstrează foarte clar că avem nevoie de unitate în acțiune și de sancțiuni
    extrem de ferme care să zdruncine din temelii acest regim, pe care nici
    cetățenii ruși nu-l mai vor.



  • Parlamentul European cere sancționarea Rusiei

    Parlamentul European cere sancționarea Rusiei

    Cazul opozantului rus Alexei Navalnîi, încarcerat, după ce, anterior, fusese victima unei tentative eșuate de otrăvire, reașează Uniunea Europeană și Rusia în poziție de luptă. Cele două au intrat, din nou, în confruntare deschisă odată cu anunțul că, la Bruxelles, sunt în discuție noi sancțiuni la adresa Moscovei pentru încălcarea drepturilor fundamentale și înăsprirea atitudinii împotriva opozanților ruși, pe care Kremlinul îi acuză de trădare.



    Marți, în fața Parlamentului European, reunit în sesiune plenară, șeful diplomației europene, Josep Borrell, recent revenit dintr-o vizită în Rusia, a pledat pentru noi măsuri coercitive și a anunțat că va uza de dreptul său de inițiativă pentru a face propuneri statelor membre ce vor combina acțiuni de contracarare a dezinformării și a cyberatacurilor. ʹGuvernul rus privilegiază autoritarismul și se arată fără milă în afacerea Navalnîiʹ — a punctat Josep Borrell. El a arătat că, prin prezența sa la Moscova, a avut un dublu scop: să prezinte poziția Uniunii Europene în privința opozantului rus și să vadă dacă autoritățile de la Kremlin au intenția de a inversa tendința negativă din relațiile cu europenii. Cuvântul de ordine al Moscovei — a mai spus șeful diplomației de la Bruxelles — a fost NU.



    În timpul vizitei lui Josep Borrell în Rusia, trei diplomați, unul german, unul polonez și unul suedez, au fost expulzați, iar înaltului oficial european i-a fost refuzată cererea de a-l vizita, în închisoare, pe Alexei Navalnîi. Este motivul pentru care europarlamentari central și est-europeni au catalogat drept o ruşine vizita Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru politică externă, unii cerându-i chiar demisia. În viziunea lor, prezența lui Josep Borrell în Rusia s-a dovedit a fi chiar o capcană concepută de Vladimir Putin pentru umilirea Uniunii.



    De critici nu au scăpat nici unele state membre, acuzate de ipocrizie, pentru că menţin relaţii economice cu un regim dictatorial ostil propriilor cetăţeni. Eurodeputaţii au fost, în schimb, de acord că Uniunea trebuie să ajute poporul rus, în colaborare cu Statele Unite, care, la vremea respectivă, au condamnat ferm decizia Rusiei de a-l aresta pe Alexei Navalnîi.



    Uniunea Europeană nu se va lăsa intimidată — a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, care a denunțat comportamentul agresiv al Rusiei. Cât despre secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, acesta a spus că încarcerarea lui Alexei Navalnîi reprezintă o pervertire a justiției, pentru că ea vizează victima unei tentative de omor, în timp ce agresorii ei sunt încă în libertate.