Ministrul pentru Românii de
Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a discutat cu ambasadorul Italiei la
Bucuresti, Marco Giungi, despre situaţia comunităţii
româneşti din Peninsulă. Potrivit unui comunicat al Ministerului
pentru Românii de
Pretutindeni (MRP), în cadrul convorbirilor s-a pus accent pe condiţiile de muncă
ale cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul statului italian, modul în care
cele două state abordează fenomenul muncii neînregistrate, precum şi posibilităţile
de colaborare în domeniul cazurilor sociale. Ministrul Păstîrnac a subliniat că
partea română va începe o campanie pilot în vederea informării corecte a
cetăţenilor români cu privire la drepturile pe care le vor avea în ţările în
care doresc să muncească, să studieze si să locuiască, protecţia faţă de abuz
şi exploatare prin muncă sau de orice alt tip. La rându-i, ambasadorul Marco
Giungi a amintit de măsurile adoptate de ţara sa pentru combaterea exploatării
prin muncă, asigurând partea română de disponibilitatea autorităţilor italiene
de a continua şi intensifica negocierile pe această temă şi la nivel
inter-guvernamental, precizează comunicatul MRP. Pe de altă parte, diplomatul
italian s-a întâlnit şi cu preşedintele Senatului de la Bucureşti, Călin Popescu Tăriceanu. Cel din urmă a afirmat că acordă o
deosebită importanţă identificării celor mai adecvate măsuri care trebuie
adoptate de autorităţile italiene, în coordonare cu cele din România, pentru a
se asigura accesul cetăţenilor români care muncesc în Peninsulă la informaţie
şi consiliere cu privire la drepturile de care beneficiază în calitate de
cetăteni comunitari. Autorităţile române sunt pregătite şi au dorinţa să se
implice activ în acest domeniu al cooperării bilaterale, în beneficiul
persoanelor care s-ar putea afla în situaţii de risc, a mai spus preşedintele
Senatului.
Pactul cu diaspora, un
memorandum în baza căruia reprezentanţi ai instituţiilor din România şi ai
organizaţiilor românilor din străinătate vor stabili un cadru de dezvoltare a
relaţiilor, va fi semnat în acest an, la Bucureşti, a informat Camera de Comerţ
şi Industrie a României în Italia (CCIRO Italia). În document se va vorbi
despre participarea românilor din străinătate la redactarea unor legi care-i
privesc direct sau indirect, participarea lor la viaţa politică a ţării,
participarea la dezvoltarea economică, prin investiţii directe sau atragerea de
investitori, angajamentul clar al statului de a sprijini reîntoarcerea în ţară
a românilor şi facilităţile pentru cei repatriaţi, programele de sprijin pentru
menţinerea limbii române şi a tradiţiilor româneşti în comunităţile românilor
din străinătate. Totodată, va fi subliniat rolul diasporei în sărbătorirea
Centenarului Marii Uniri, iar documentul va reprezenta un semnal ‘dat de ambele
părţi’ de apropiere şi reconstituire a unităţii. Memorandumul va fi semnat de
reprezentanţi ai comunităţilor din străinătate, de parlamentari şi
reprezentanţi ai instituţiilor care au competenţe în domeniul românilor de
pretutindeni, dar şi de toţi reprezentanţii instituţionali locali – primării,
consilii judeţene – care vor dori să dea un semnal de apropiere de diaspora.
După lansarea ideii, zeci de asociaţii din Italia, Spania, Belgia şi Grecia
şi-au manifestat sprijinul.
Autoritatea de
Management pentru Programul Operaţional Capital Uman a aprobat 32 proiecte în
valoare de 76 milioane euro, prin Diaspora
Start Up, acestea fiind destinate antreprenorilor români care locuiesc în
străinatate sau celor care s-au întors recent în ţară şi doresc să-şi
valorifice abilităţile profesionale dobândite în afară, prin deschiderea unei
afaceri în România. Astfel, cetăţenii români care au domiciliul în străinatate
de minimum 12 luni şi doresc să-şi înfiinţeze o afacere în România, pot accesa
ajutorul de minimis în valoare maximă de 40.000 euro şi pot urma programe de
formare antreprenorială (inclusiv de tip e-learning).
În context, Andreea Pastîrnac, ministru pentru Românii de Pretutindeni, a
subliniat că Diaspora Start-up este
un exemplu foarte bun de conlucrare interministerială, prin care sunt
sprijiniţi antreprenorii să se întoarcă acasă şi să aducă atât plus-valoare
economiei româneşti cât şi infuzie de know-how din statele unde au lucrat.