Radio România Internațional

Tag: CCR

  • CCR şi alegerile prezidenţiale

    CCR şi alegerile prezidenţiale

    Din seara zilei de 24 noiembrie anul trecut, când un cvasinecunoscut câştiga, surprinzător, primul tur al alegerilor prezidenţiale şi elimina din jocul electoral politicieni cu greutate, numele acestuia a devenit cel mai prezent pe televiziuni şi site-urile de ştiri. La întrebarea cum a fost posibil a răspuns, nu foarte convingător după unii, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, cel care, sintetizând datele venite de la serviciile de informaţii, a ajuns la concluzia că independentul Călin Georgescu a fost beneficiarul unui atac hibrid al unui actor statal străin – a se citi Rusia, în principal prin expunerea foarte mare pe platforma TikTok.

    După turul unu, publicul larg a putut să afle câte ceva din programul candidatului Georgescu şi a cunoscut, astfel, în sfârşit, un personaj ce pendula între bizar şi toxic. Critic înverşunat al Occidentului, al apartenenţei României la NATO şi UE şi admirator al Rusiei lui Putin, Georgescu promova un sistem economic autarhic amintind de ceauşismul târziu şi elogia ceea ce el considera excepţionalismul românesc. Iar printre exponenţii acestuia cei mai apreciaţi de el se numărau figurile de marcă ale fascismului interbelic.

    Pe 6 decembrie, Curtea Constituţională a luat o decizie fără precedent în 3 decenii şi jumătate de democraţie: a anulat alegerile prezidenţiale, invocând vicierea întregului proces electoral în favoarea lui Georgescu.

    Susţinut de partidele autointitulate suveraniste, în fapt populiste şi ultranaţionaliste, care s-au încolonat în spatele său, Georgescu s-a înscris, vinerea trecută, în viitoarea cursă pentru fotoliul prezidenţial, care va avea loc în 4 şi 18 mai. Duminică, Biroul Electoral Central i-a invalidat, însă, candidatura, invocând tocmai decizia CCR din decembrie. Previzibil, Curtea a respins, marţi, ca nefondată contestaţia lui Călin Georgescu la decizia BEC şi i-a respins candidatura, hotărâre care este definitivă.

    Potrivit BEC, candidatura lui Călin Georgescu nu întruneşte condiţiile de legalitate, întrucât acesta, prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăşi obligaţia de a apăra democraţia, care se întemeiază pe alegeri corecte, integre şi imparţiale.

    Suveraniştii, în frunte cu AUR, au denunţat ceea ce au numit decizia abuzivă a Curţii Constituţionale.

    Începută, practic pe TikTok, cariera politică a lui Călin Georgescu, fulminantă dar foarte scurtă, pare să se fi încheiat la CCR. Supraexpunerea i-a adus, însă, alte probleme. Fostul candidat a fost plasat, recent, sub control judiciar, într-un dosar în care i se aduc acuzaţii grave. Prima dintre ele este una dintre cele mai aspru pedepsite în Codul Penal, anume instigarea la acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

    Celelalte infracţiuni de care s-ar face vinovat sunt comunicarea de informaţii false, fals în declaraţii privind declaraţiile de avere şi sursele de finanţare a campaniei electorale, iniţierea sau constituirea unor organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob şi antisemit şi aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unor astfel de grupuri, precum şi promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război. Călin Georgescu neagă toate aceste acuzaţii.

  • Reacţii la declaraţiile unui serviciu de informaţii rusesc

    Reacţii la declaraţiile unui serviciu de informaţii rusesc

    Autorităţile române resping categoric afirmaţiile Serviciului rus de Informaţii Externe potrivit cărora Uniunea Europeană ar fi şantajat România ca să-i blocheze candidatura independentului Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale din luna mai.

    Fără să aducă niciun fel de dovadă, serviciul rus susţine că preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-ar fi cerut autorităţilor de la Bucureşti să-i interzică acestuia să participe la următorul scrutin, avertizând că, în caz contrar, va restricţiona accesul României la fondurile europene.

    Acelaşi tip de mesaj a fost transmis recent şi de fostul candidat independent, într-un interviu acordat jurnalistului James Freeman, în care spune că ar trebui organizat un referendum pentru ieşirea României din Uniunea Europeană şi NATO.

    Ministerul român de Externe califică acuzaţiile serviciului rus drept “ridicole şi complet neavenite” şi spune că sunt parte a unei campanii hibride de subminare a democraţiei şi de diminuare a încrederii în autorităţi.

    “Ansamblul acestor activităţi care includ mesaje publice, campanii de influenţă şi interferenţă cu procese democratice este menit să scadă încrederea în autorităţi şi să critice apartenenţa României la UE şi NATO”, precizează ministerul român.

    La rândul său, premierul Marcel Ciolacu consideră intolerabile comentariile unui serviciu secret al Rusiei faţă de decizii ale autorităţilor române. “Rusia nu poate transmite autorităţilor române pe cine să ancheteze şi pe cine nu, Rusia nu poate dicta pe cine să aleagă românii şi nu poate fi un model de bune practici de democraţie”, a transmis premierul, pe o rețea de socializare.

    Iar preşedinta USR (centru-dreapta), Elena Lasconi, consideră că Rusia a ajuns să îl susţină ‘pe faţă şi oficial’ pe Călin Georgescu. Amintim că în decembrie, în turul al doilea, Călin Georgescu care reuşise, în mod neaşteptat, să se claseze pe primul loc în opţiunile de vot ale românilor, ar fi trebuit să se confrunte cu Elena Lasconi.

    Între timp, Georgescu a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile, el având mai multe interdicţii, inclusiv aceea de a părăsi ţara fără încuviinţarea autorităţilor judiciare. De asemenea, nu are voie să posteze pe reţelele de socializare conţinut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist sau xenofob.

    Procurorii îl acuză pe Georgescu de faptul că a pus la cale un plan de destabilizare a României cu ajutorul mercenarilor conduşi de Horaţiu Potra, după ce Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale. CCR a invocat ingerințe externe, urmând ca procesul electoral să se reia în luna mai.

    Călin Georgescu este vizat în două dosare, cel în care a fost pus deja sub acuzare, pentru acţiuni împotriva ordinii constituţionale, dar şi cel în care s-a dispus arestarea preventivă a lui Horaţiu Potra şi a mercenarilor lui.

  • Ancheta privind influenţarea alegerilor

    Ancheta privind influenţarea alegerilor

    Fostul candidat de extremă-dreapta la președinția României, Călin Georgescu, a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, după ce procurorii l-au audiat, miercuri, timp de câteva ore, la Parchetul General, unde a fost adus cu mandat.

    Împotriva sa au fost formulate şase acuzații de infracţiuni, unele în formă continuată. Una dintre acestea reprezintă o premieră în România – instigarea la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, infracţiune pentru care nu a mai fost cineva urmărit penal. Celelalte acuzaţii sunt comunicarea de informaţii false; fals în declaraţii privind declaraţiile de avere şi privind sursele de finanţare a campaniei electorale; iniţierea sau constituirea unor organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob şi antisemit şi aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unor astfel de grupuri, precum şi promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război.

    Călin Georgescu a negat orice faptă, acuzând autorităţile de comportament care aminteşte de trecutul comunist al României.

    În decembrie anul trecut, Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale, invocând ingerințe externe, urmând ca procesul electoral să se reia în integralitate. Atunci, în turul al doilea, Călin Georgescu care reuşise, în mod neaşteptat, să se claseze pe primul loc în opţiunile de vot ale românilor, ar fi trebuit să se confrunte cu preşedinta USR (centru-dreapta), Elena Lasconi.

    După anunțul privind punerea sub acuzare a fostului candidat prezidenţial, politicienii din România şi-au reafirmat încrederea în Justiţie şi în independenţa acesteia.

    Premierul PSD (partener la guvernare alături de PNL și UDMR), Marcel Ciolacu, a subliniat, însă, că, dat fiind contextul electoral tensionat, organele judiciare au datoria să prezinte opiniei publice dovezi extrem de solide în această anchetă.

    Preşedintele AUR (suveranist), George Simion, a afirmat că susţine, în continuare, candidatura lui Călin Georgescu la preşedinţie. El a adăugat şi că aşteaptă probe incontestabile privind dosarul în care acesta este cercetat, acum, de Parchet.

    La rândul său, preşedinta USR, Elena Lasconi, a declarat că are, în continuare, încredere în Justiţie şi consideră că procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile corespunzător.

    În schimb, preşedinta Partidul Oamenilor Tineri (suveranist), Ana Maria Gavrilă, nou intrat în Parlament, a acuzat autorităţile că îi terorizează pe susţinătorii lui Călin Georgescu.

    Noi alegeri prezidenţiale urmează să aibă loc, în România, pe 4 şi 18 mai.

    La ieşirea de la audierile de la Parchet, Călin Georgescu a declarat că va candida, cu siguranţă, şi la următorul scrutin din primăvară pentru cea mai înaltă funcţie în Stat.

  • Comisia de la Veneția și alegerile din România

    Comisia de la Veneția și alegerile din România

    Criza politică fără precedent de la Bucureşti nu şi-a epuizat ecourile externe. Respectata Comisie de la Veneţia şi-a publicat raportul referitor la anularea, la sfârşitul anului trecut, a alegerilor prezidenţiale din România de către Curtea Constituţională (CCR).

    În recomandările formulate se arată că o astfel de decizie nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe informaţii clasificate, care nu garantează transparenţa necesară, ci să indice cu precizie încălcările şi dovezile.

    În plus, puterea Curţii Constituţionale de a invalida alegerile ar trebui limitată la circumstanţe excepţionale şi reglementată în mod clar.

    Experţii independenţi în drept constituţional mai susţin că dovedirea încălcărilor legii prin campanii online şi prin intermediul social media este deosebit de dificilă.

    În final, Comisia de la Veneţia îşi declină competenţa de a se pronunţa asupra deciziei CCR de a anula alegerile prezidenţiale.

    La Bucureşti, formaţiunile parlamentare din opoziţie – AUR, USR, POT – au reacţionat imediat şi au afirmat că, practic, organul consultativ al Consiliului Europei confirmă faptul că decizia Curţii a fost ilegală şi abuzivă.

    Fost ministru al Justiţiei într-un Executiv PSD (aflat şi azi la guvernare, alături de PNL şi UDMR), Tudorel Toader afirmă, însă, că experţii de la Veneţia au emis doar opinii, nu o decizie, iar sugestiile lor nu sunt obligatorii. El recunoaşte, totuşi, că, de regulă, ţările membre ale Uniunii Europene adoptă indicaţiile primite, pentru a respecta stardardele statului de drept.

    Organizat la termen, pe 24 noiembrie 2024, primul tur al prezidenţialelor a fost iniţial validat de CCR. Ulterior, pe baza documentelor furnizate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), aceeaşi Curte a invocat ingerinţele unui aşa-numit actor statal şi a decis anularea întregului proces electoral pentru alegerea preşedintelui. Turul doi, programat pe 8 decembrie, urmau să şi-l dispute naţionalistul independent Călin Georgescu, acuzat de conexiuni ori măcar afinităţi cu Rusia putinistă, şi lidera USR, pro-europeana Elena Lasconi.

    În diaspora, unde secţiile de votare pentru turul decisiv se deschiseseră încă de pe 6 decembrie, votaseră, deja, zeci de mii de români până când CCR a decis invalidarea scrutinului. Costurile acelor alegeri invalidate ar fi de aproape 1,4 miliarde de lei (echivalentul a circa 280 milioane de euro), într-o ţară în care, remarcă analiştii, guvernanţii tocmai au adoptat măsuri severe de limitare a cheltuielilor publice, provocând proteste sindicale vehemente.

    Pe 21 decembrie, preşedintelui în exerciţiu, Klaus Iohannis, urma să-i expire al doilea şi ultimul mandat prezidenţial de cinci ani la care-i dădea dreptul Constituţia, dar şederea la Preşedinţie i-a fost prelungită până la alegerea unui nou şef al statului, pe care s-o valideze CCR.

    Noul scrutin prezidenţial ar urma să aibă loc în mai, pe 4 primul tur şi pe 18 turul decisiv. Până atunci, constată cercetările sociologice, încrederea românilor în instituţiile interne şi-n personajele care le populează a ajuns la cote minime.

  • Proteste şi pregătiri pentru alegerile prezidenţiale

    Proteste şi pregătiri pentru alegerile prezidenţiale

    Săptămâna trecută, coaliţia guvernamentală PSD-PNL-UDMR a stabilit ca alegerile prezidenţiale să aibă loc pe 4 şi 18 mai anul acesta. Executivul de la Bucureşti pregăteşte, acum, documentele necesare oficializării acestor date.

    Premierul social-democrat Marcel Ciolacu recunoştea că există, în mod firesc, o uriaşă aşteptare publică legată de datele pentru scrutinul prezidenţial.

    Strada, însă, trimite un mesaj mult mai radical: Curtea Constituţională a anulat nejustificat turul al doilea al scrutinului prezidenţial şi ar trebui, acum, să-şi revizuiască decizia luată pe 6 decembrie. O astfel de cerere de revizuire a fost depusă, vineri, de avocaţii candidatului independent Călin Georgescu, extremistul prorus care a câştigat, neaşteptat, turul unu prezidenţial, desfăşurat pe 24 noiembrie. Momentul înregistrării cererii la CCR a fost însoţit de protestul, neautorizat, a mii de susţinători ai lui Georgescu.

    Duminică, Alianţa pentru Unirea Românilor, partidul fanion al triadei suveraniste din Parlament, a organizat, în Bucureşti, un amplu protest legal, la care zeci de mii oameni veniţi din toată ţara au solicitat reluarea turului doi al alegerilor prezidenţiale şi plecarea din funcţie a preşedintelui Klaus Iohannis. ‘

    Mitingul pentru democraţie’, cum s-a numit, a inclus un marş între palatele guvernamental şi prezidenţial.

    „Într-o Românie normală, la finalul zilei de astăzi, locatarul ilegitim de la Cotroceni, Klaus Werner Iohannis, îşi va anunţa demisia şi vom reintra în cadrul instituţional, pentru a respecta voinţa poporului român”, a declarat liderul AUR, George Simion. El a anunţat că protestele vor continua până la îndeplinirea tuturor cerinţelor acestui miting, iar de Ziua Unirii Principatelor, pe 24 ianuarie, vor fi zeci de mii de oameni în stradă.

    Preşedinta USR, Elena Lasconi, calificată în finala prezidenţială alături de Georgescu, a afirmat că îi înţelege pe românii care au ieşit să protesteze pentru a arăta: ”CCR obrazul pentru cum şi-a folosit discreţionar puterea”, însă consideră că soluţia nu va fi găsită nici în stradă, nici pe reţelele de socializare. În opinia sa, gestul de normalitate ar fi ca Klaus Iohannis să se retragă şi să-l lase pe şeful Senatului să conducă interimar România.

    CCR a anulat alegerile prezidenţiale din noiembrie-decembrie anul trecut, după ce Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a publicat un raport care vorbea despre ingerinţe externe în procesul electoral în favoarea lui Georgescu şi despre presupusa finanţare ilegală a campaniei acestuia.

    Faptele incriminate în raport, pe care s-a bazat decizia fără precedent a Curţii Constituţionale, nu au fost confirmate, deocamdată, de anchete judiciare, ceea ce naşte un mare semn de întrebare cu privire la justeţea deciziei CCR. Urmare a acesteia, Klaus Iohannis ocupă, în continuare, fotoliul prezidenţial, deşi îşi încheiase al doilea şi ultimul mandat la care mai avea dreptul pe 21 decembrie.

  • Mesajul transmis de președintele României, Klaus Iohannis, cu prilejul Anului Nou

    Mesajul transmis de președintele României, Klaus Iohannis, cu prilejul Anului Nou

    România este o ţară stabilă, democrată, sigură şi proeuropeană, un partener de încredere pentru aliaţii noştri externi – susţine şeful statului în exerciţiu, Klaus Iohannis, în mesajul său de Anul Nou.

    El aminteşte că, în 2024, România a făcut progrese economice semnificative, a redus decalajele în raport cu celelalte state membre ale Uniunii Europene şi şi-a îndeplinit obiective importante, precum aderarea completă la Spaţiul Schengen, de liberă circulaţie, şi eliminarea vizelor pentru Statele Unite.

    Nivelul de trai şi veniturile au continuat să crească şi în 2024, deşi contextul extern nu a fost deloc simplu – adaugă preşedintele în exerciţiu. El recunoaşte că, pe fondul unor nemulţumiri justificate la nivelul societăţii, ţara se află într-un moment de cumpănă.

    „Pentru a-l depăşi cu bine, avem nevoie de întărirea solidarităţii şi de recuperarea încrederii în clasa politică” – afirmă Iohannis.

    Doar dacă ne păstrăm democraţia şi valorile care ne-au definit ca parte autentică a familiei europene vom trece de această etapă dificilă – spune el, iar „clasa politică trebuie să arate că a învăţat lecţia anului 2024 şi să răspundă cu măsuri concrete şi rapide la nevoile societăţii”.

    Împreună, putem să menţinem România pe traseul său prooccidental, ghidată de principiile şi valorile fundamentale care ne definesc – dreptate, libertate şi democraţie – conchide preşedintele în mesajul său de Anul Nou.

    Pe 21 decembrie, lui Iohannis urma să-i expire al doilea şi ultimul mandat prezidenţial de cinci ani la care-i dădea dreptul Constituţia. Şederea la Preşedinţie i-a fost, însă, prelungită până la alegerea unui nou şef al statului, pe care s-o valideze Curtea Constituţională.

  • Îngrijorările românilor la final de an

    Îngrijorările românilor la final de an

    Unul din patru români este nemulţumit de felul în care trăieşte în prezent, iar un procent similar nu a avut în anul care se încheie nici măcar un singur motiv de mare bucurie, relevă un sondaj IRES.

    Datele arată că pentru trei din zece români anul 2024 a fost, din punct de vedere financiar, mai bun decât 2023, iar tot pentru atâția a fost mai rău decât precedentul. Astfel, creșterea economică măsurată prin PIB per capita nu se regăsește în buzunarele tuturor și nici nu se vede pe toate mesele de sărbători.

    De altfel, pe tot parcursul acestui an, așa cum arată și Eurostat, cea mai mare inflație înregistrată în țările membre ale UE a fost în România, iar cele mai recente date ale INS pe tema evoluției prețurilor de consum arată că rata anuală a inflaţiei a urcat, în luna noiembrie 2024, la 5,11%, de la 4,67% în octombrie.

    În ceea ce privește starea de sănătate, pentru mai bine de un sfert (28%) dintre respondenți 2024 a fost mai rău decât 2023, arată sondajul IRES, în timp ce situația la locul de muncă a fost mai rea pentru 25% dintre respondenți comparativ cu anul precedent.

    La capitolul încredere în profesii, pompierii sunt în continuare cel mai bine poziționați (92%), urmați de specialiștii în IT (71%), ingineri (69%), asistenții medicali (67%), medici (63%). Cu circa 55 de procente regăsim apoi ofițerii de armată, preoții, funcționarii bancari, economiștii și profesorii. Pe ultimul loc sunt, și în acest an, politicienii – doar unul din zece români are multă și foarte multă încredere în aceștia.

    Întrebaţi care este evenimentul pe care îl consideră că ar fi afectat preponderent negativ România în 2024, mai mult de patru din 10 români indică anularea turului întâi al alegerilor prezidenţiale prin decizia Curţii Constituţionale. Peste 60% cred că această decizie a fost proastă, în timp ce o treime o consideră bună. De altfel, decizia Curții Constituționale a României de a anula turul întâi al alegerilor prezidentiale este considerat de cei mai mulți dintre respondenți (28%) drept evenimentul anului în România.

    Apoi, intrarea completă a României în Schengen de la 1 ianuarie 2025 și clasarea candidatului independent Călin Georgescu – extremist și admirator al lui Vladimir Putin – pe prima poziție în turul întâi al alegerilor prezidențiale sunt, la egalitate, indicate de câte 18% dintre participanții la sondaj drept decizii importante.

    Creșterea pensiilor reprezintă evenimentul anului pentru 14% dintre respondenți, în timp ce reușitele sportive din acest an (medaliile obținute de sportivi români la Jocurile Olimpice de la Paris, parcursul Naționalei de Fotbal la UEFA EURO 2024, medaliile obținute de David Popovici la Paris) se clasează pe locurile 5, 6 și 7.

    Studiul a fost realizat telefonic, în perioada 17-20 decembrie, pe un eşantion de 964 de persoane şi are o marjă de eroare de +/- 3,3%.

  • Klaus Iohannis, declaraţii de presă, după anularea de către CCR a primului tur al alegerilor prezidenţiale – VIDEO

    Klaus Iohannis, declaraţii de presă, după anularea de către CCR a primului tur al alegerilor prezidenţiale – VIDEO

    Președintele Klaus Iohannis a susținut o declarație de presă în această seară, la ora 19:00, la Palatul Cotroceni, în urma deciziei Curții Constituționale de a anula alegerile prezidențiale.

    Klaus Iohannis a subliniat importanța respectării procesului democratic și a legalității în desfășurarea alegerilor.

    Şeful statului a declarat că decizia CCR de anulare a alegerilor este una fără precedent și că Guvernul va stabili noi date pentru desfășurarea scrutinului prezidențial.

    Klaus Iohannis a făcut precizări şi despre noile date privind organizarea alegerilor prezidenţiale care  vor fi stabilite de noul Guvern.

    “Ce urmează? Este întrebare pe buzele românilor. Urmează, după validarea alegerilor parlamentare care au avut loc între timp, convocarea noului Parlament, convocarea de consultări cu partidele parlamentare şi constituirea noului Guvern al României după alegerile parlamentare. Noul Guvern al României va stabili noi date la care se vor desfăşura cele două tururi”, a spus şeful statului.

    Iohannis a anunţat şi că va rămâne în mandat până când va fi ales un nou preşedinte al României.

    “În Constituţia României citim la articolul 83 alineatul 2: preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de preşedinte nou ales. Concluzie: eu rămân în mandat până când va fi ales un nou preşedinte al României. Când noul preşedinte va depune jurământul, eu voi pleca de aici”, a declarat preşedintele Iohannis.

    De asemenea, președintele a asigurat cetățenii că toate măsurile necesare vor fi luate pentru a garanta corectitudinea și transparența viitoarelor alegeri.

    Klaus Iohannis a făcut apel la calm și unitate, subliniind că România trebuie să rămână fermă pe drumul său democratic și european.

    Preşedintele şi-a  încheiat declarația exprimându-și încrederea că instituțiile statului vor acționa în interesul cetățenilor și al democrației.

     

  • Curtea Constituţională a decis vineri anularea întregului proces electoral al alegerilor prezidenţiale

    Curtea Constituţională a decis vineri anularea întregului proces electoral al alegerilor prezidenţiale

    Curtea Constituţională a decis vineri anularea întregului proces electoral al alegerilor prezidenţiale.

     

    Curtea Constituțională a României (CCR) a luat o decizie fără precedent, anulând alegerile prezidențiale. Decizia a fost luată în unanimitate de judecătorii CCR, după ce au apărut elemente noi care arată că scrutinul prezidențial din 24 noiembrie a fost viciat.

     

    “În şedinţa din data de 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională, în vederea asigurării corectitudinii şi legalităţii procesului electoral, şi-a exercitat atribuţia prevăzută de art.146 lit.f) din Constituţie şi, cu unanimitate de voturi, a hotărât următoarele: În temeiul art. 145 lit. f) din Constituţie, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea preşedintelui României, desfăşurat în baza HG 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru preşedintele României în anul 2024 şi a HG 1061/2024 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea preşedintelui României în anul 2024”, se arată în decizia CCR, conform Agerpres.

     

    Judecătorii CCR s-au reunit de urgență pentru a analiza solicitările de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale, depuse de mai multe instituții și candidați. În urma acestei analize, CCR a decis anularea întregului proces electoral și stabilirea unui nou calendar pentru alegerile prezidențiale.

     

    Astfel, în urma acestei decizii se anulează rezultatele din primul tur, iar alegerile prezidenţiale se reiau de la zero.

     

    Decizia vine după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a desecretizat documente care arată interferența unui actor statal în procesul electoral din România.

     

    Biroul Electoral Central a hotărât, vineri, încetarea de îndată a operaţiunilor de votare la secţiile din străinătate, cele de pregătire a votării în secţiile din ţară, precum şi sistarea activităţii de operare în aplicaţiile informatice, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale de anulare a întregului proces electoral privind alegerile prezidenţiale.

     

    DIICOT a anunţat vineri că a deschis un dosar penal in rem în legătură cu campania lui Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale, cu privire la săvârşirea infracţiunilor de operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, tentativă la infracţiunea de perturbare a funcţionării sistemelor informatice şi tentativă la infracţiunea de acces ilegal la un sistem informatic.

     

    Premierul Marcel Ciolacu a declarat că decizia CCR privind anularea alegerilor prezidenţiale este singura soluţie corectă după desecretizarea documentelor din şedinţa CSAT, care arată că rezultatul votului românilor a fost denaturat flagrant, în urma intervenţiei Rusiei. Alegerile prezidenţiale trebuie reluate, a scris Ciolacu pe Facebook. El a adăugat că anchetele autorităţilor trebuie să arate cine sunt vinovaţii pentru tentativa de a influenţa masiv rezultatul scrutinului prezidenţial. Românii au nevoie de răspunsuri clare din partea autorităţilor, bazate pe dovezi solide, pentru că de această anchetă depinde în mod fundamental încrederea publicului în instituţiile statului şi în procesele democratice care stau la baza funcţionării ţării. Acum, sunt extrem de importante validarea mandatelor noului Parlament şi realizarea unei majorităţi parlamentare pro-europene, care să susţină numirea rapidă a unui nou Guvern, a cărui prioritate este continuarea traseului european de dezvoltare a României, a declarat liderul PSD.

     

    Preşedinta USR, Elena Lasconi, a criticat decizia Curţii Constituţionale de a anula întregul proces electoral al alegerilor prezidenţiale şi a afirmat că ar fi trebuit să aibă loc al doilea tur de scrutin. ‘Astăzi este momentul în care statul român a călcat în picioare democraţia. Dumnezeu, poporul român, adevărul şi legea vor prevala – şi îi vor găsi pe cei vinovaţi de distrugerea democraţiei noastre. Nu e vorba despre mine. Se prăbuşeşte economia, distrugeţi democraţia, duceţi ţara în anarhie. Ar fi trebuit să mergem mai departe cu votul. Ar fi trebuit să respectăm dorinţa poporului român. Fie că ne place sau nu, din punct de vedere legal şi legitim, 9 milioane de cetăţeni români, atât din ţară, cât şi din diaspora, şi-au exprimat prin vot preferinţa pentru un anumit candidat. Nu putem ignora voinţa lor! Preşedinţii nu se numesc printr-o simplă semnătură sau prin negocieri de culise într-o democraţie’, a precizat Lasconi.

     

    Preşedintele AUR, George Simion, a susţinut vineri, pe Facebook, că anularea alegerilor prezidenţiale este o ‘lovitură de stat în plină desfăşurare’, subliniind că susţinătorii săi nu intenţionează să iasă în stradă. «Nu ne lăsăm provocaţi, acest sistem trebuie să cadă democratic», a afimat Simion. Liderul AUR consideră că ‘este fără precedent’ ce se întâmplă în acest moment, în condiţiile în care, ‘în urmă cu doar câteva zile, aceeaşi Curte Constituţională a validat acest proces electoral’.

     

    Fostul lider al PNL şi candidat la alegerile prezidenţiale Nicolae Ciucă afirmă că decizia CCR este fără precedent în istoria democratică a României şi precizează că situaţia actuală reprezintă un test dificil pentru instituţiile democratice ale ţării. România are nevoie de stabilitate, viziune şi colaborare între toate forţele politice responsabile. În aceste momente de incertitudine, vă îndemn să rămânem uniţi şi să acţionăm cu maturitate şi respect reciproc. Împreună, putem construi un viitor mai bun pentru generaţiile care vin’, a mai scris Nicolae Ciucă.

     

    Decizia Curţii Constituţionale privind anularea alegerilor prezidenţiale este una fără precedent, iar instituţiile statului trebuie să vină cu mai multe informaţii referitoare la ‘dosarul Georgescu’ pentru a restabili încrederea cetăţenilor, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

     

    Preşedintele Partidului Naţional Conservator Român, Cristian Terheş, salută decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) de anulare a întregului proces electoral al alegerilor prezidenţiale şi subliniază că vicierea corectitudinii alegerilor este ‘un atac la suveranitatea României’.

     

    Primul tur al alegerilor prezidenţiale nu trebuia validat, pentru că era evident că ‘a fost viciat’, a afirmat, pe Facebook, Ana Birchall, care a candidat independent la Preşedinţie. Ea adaugă că în acest moment ‘este important, este critic să ne păstrăm calmul şi să analizăm corect’, iar orice incitare la violenţă trebuie condamnată ferm.

     

    Silviu Predoiu, care a candidat la prezidenţiale din partea Partidului Liga Acţiunii Naţionale, critică modul în care au fost organizate alegerile şi apreciază că decizia Curţii Constituţionale este, ‘cel puţin moral’, una corectă.

  • Curtea Constituțională a validat turul I al alegerilor prezidențiale

    Curtea Constituțională a validat turul I al alegerilor prezidențiale

    Curtea Constituțională a României (CCR) a validat primul tur al alegerilor prezidențiale, după ședința care a avut loc luni seară. Astfel, Curtea Constituţională a României a respins solicitarea lui Cristian Terheş, candidat la alegerile prezidențiale, de anulare a rezultatelor din primul tur de scrutin.

    Călin Georgescu (candidat independent, considerat de extremă-dreapta) și Elena Lasconi (USR, centru-dreapta) rămân vei doi candidați care se vor înfrunta în al doilea tur al scrutinului care se va desfășura duminică, 8 decembrie.

    CCR a mai transmis că voturile din diaspora nu au fost contestate, iar Curtea a constatat că nu se impune renumărarea acestora, după ce a decis renumărarea voturilor exprimate în interiorul granițelor.

  • Retrospectiva săptămânii 24-30.11.2024

    Retrospectiva săptămânii 24-30.11.2024

    Alegeri cu surprize și scandal

    Organizarea, în România, într-un singur an, a tuturor tipurilor de alegeri – prezidențiale, parlamentare, europarlamentare și locale, precum și trei duminici consecutive – 24 noiembrie, 1 și 8 decembrie – rezervate alegerii președintelui și Parlamentului reprezentau, fie și numai teoretic, o reală piatră de încercare pentru autorități și societate în ansamblu. După primul tur al prezidențialelor din 24 noiembrie, provocărilor de natură logistică li s-au suprapus, însă, o surpriză de proporții și un uriaș scandal politic și social. Contrar oricăror previziuni, pe locul unu în opțiunile de vot ale românilor s-a situat independentul suveranist Călin Georgescu, perceput ca extremist pro-rus, urmat de candidata USR (de opoziție), Elena Lasconi. Aceasta l-a devansat, cu mai puțin de 3 mii de voturi, pe premierul social-democrat în exercițiu Marcel Ciolacu, după o noapte a răsturnărilor de situație.

    Ce a urmat? Premierul Ciolacu a demisionat din funcţia de lider al PSD, la fel și Nicolae Ciucă din fruntea PNL, după ce s-a clasat doar al cincilea în opțiunile de vot ale românilor. Curtea Constituţională, care joi ar fi trebuit să valideze rezultatul turului unu, a cerut reverificarea și renumărarea tuturor buletinelor, după ce a primit o sesizare potrivit căreia voturi obținute de un candidat care s-a retras din cursă pe ultima sută de metri ar fi fost trecute în contul Elenei Lasconi.

    Decizia CCR a fost criticată de majoritatea candidaţilor implicaţi în competiţia electorală, care au atras atenţia că o eventuală anulare a scrutinului din 24 noiembrie ar genera tensiuni și instabilitate. Între timp, tot joi, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a întrunit și a constatat existenţa unor atacuri cibernetice cu scopul de a influenţa corectitudinea procesului electoral.

    Totodată, unul din candidați – se mai arată într-un comunicat al CSAT – a beneficiat de un tratament preferenţial și de o expunere masivă pe TikTok. Platforma cu acționariat chinez a respins acuzațiile care îl vizau indirect pe Călin Georgescu, precizând că majoritatea candidaţilor și-au făcut campanie pe platforma sa, iar cei care au câștigat şi-au făcut campanie şi pe alte platforme digitale, precum şi în media tradiţională. La rândul său, Serviciul de Telecomunicații Speciale a informat că, pentru organizarea scrutinului din 24 noiembrie, au fost implementate măsuri proactive de prevenire şi contracarare a riscurilor de securitate cibernetică, iar sistemele informatice au funcţionat în parametri optimi.

     

    Parlamentare, parcă, în surdină

    ʺZgomotulʺ infernal de după primul tur al prezidențialelor a făcut ca scrutinul parlamentar programat pentru 1 decembrie, chiar de Ziua Națională, să pălească în importanță. Cu toate acestea, votul românilor este esențial în măsura în care de rezultatul lui depinde configurația viitorului Legislativ, precum și alcătuirea Guvernului. La capătul unei campanii electorale până în dimineața zilei de 30 noiembrie, peste 8.000 de candidați din partea a 31 de partide şi alianţe şi a 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale speră să obțină votul românilor pentru a accede în Parlament. În timp ce scrutinul din România are loc pe parcursul unei zingure zile, duminică, în aproape 19.000 de secții de votare, românii din străinătate sunt așteptați la urne, în 950 de secții, pe durata a două zile: sâmbătă – 30 noiembrie şi duminică – 1 decembrie.

     

    Referendum pentru București

    Concomitent cu primul tur din 24 noiembrie al prezidențialelor, în București a fost organizat și un referendum dorit de primarul general Nicușor Dan. La întrebarea dacă sunt de acord cu preluarea de către Consiliul General al Primăriei a repartizării pe sectoare a impozitelor pe venit, a taxelor şi impozitelor locale peste 64% dintre bucureşteni au răspuns “Da”. În prezent, această repartizare este făcută de Guvern și de Parlament. De asemenea, mai mult de 66% dintre locuitorii Capitalei au fost de acord ca Primarul General să emită toate autorizaţiile de construire. În fine, la a treia întrebare a referendumului, propusă de PSD, peste 84% dintre bucureșteni au răspuns că sunt de acord ca Primăria Generală să finanțeze un program de combatere a consumului de droguri în şcoli. Prezenţa la referendum a fost de aproape 41%. Pentru a fi aplicat, votul trebuie confirmat de Legislativ.

     

    Românii și libera circulație

    Bucureștiul a salutat decizia Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi ai guvernelor din statele membre ale Uniunii Europene (COREPER), care a avizat favorabil intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre începând cu 1 ianuarie 2025. Decizia a fost luată, la Bruxelles, în unanimitate. Acordul va merge, pentru aprobare la mijlocul lunii decembrie, în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne. Pe de altă parte, România a îndeplinit criteriul ratei de refuz al vizelor esențial pentru calificarea în Programul Visa Waiver, care permite călătoria fără viză în Statele Unite. Departamentul american de Stat a publicat raportul conform căruia România a scăzut sub pragul de 3% impus de legislaţia americană. Mai precis, în acest an, românii au depus aproximativ 80.000 de solicitări de viză, din care oficiile diplomatice americane au acceptat un număr record de peste 78.000.

     

    O nouă Comisie Europeană gata de start

    Noua Comisie Europeană a primit, miercuri, votul favorabil al Parlamentului European. Unul dintre vicepreşedinţii Executivului condus tot de Ursula von der Leyen va fi românca Roxana Mînzatu. Prima iniţiativă a echipei din care face parte va fi adoptarea unui plan strategic pentru creşterea economiei europene şi a competitivităţii. De altfel, Roxana Mînzatu va coordona indirect şi acest domeniu, pentru că se va ocupa de politicile sociale și de pregătirea profesională a lucrătorilor europeni. Ei îi va reveni şi spectrul mai larg al pregătirii societăţii pentru momente de criză, care se referă nu doar la războaie sau catastrofe climatice, ci și la tranziţie verde, digitalizare și probleme sociale. Noua Comisie îşi va începe mandatul pe 1 decembrie.

     

  • Legea fugarilor este constituțională

    Legea fugarilor este constituțională

    Curtea Constituţională a României (CCR) a respins sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în legătură cu așa-numita “Lege a fugarilor” şi a stabilit că actul normativ este constituţional. Legea contestată, adoptată de Camera Deputaților în urmă cu aproape un an, prevede că persoanele condamnate definitiv care nu se prezintă la Poliţie pentru a fi încarcerate vor fi considerate evadate şi riscă o pedeapsă între 6 luni şi 3 ani.

    Cu unanimitate de voturi, judecătorii constituţionali au respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Instanţa Supremă potrivit căreia legea ar încălca dreptul la un proces echitabil şi la libertate individuală. Pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării, stipulează actul normativ.

    ‘În esenţă, Curtea a reţinut că legiuitorul, conform politicii sale penale, a adoptat o normă de incriminare a unei fapte asimilate celei de evadare, constând în sustragerea persoanei de la punerea în executare a mandatului de executare, prin trecerea a şapte zile de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus executarea pedepsei’, precizează CCR.

    Totodată, instanţa constituţională arată că prevederile din legea criticată nu încalcă principiul neretroactivităţii, întrucât se vor aplica de la data intrării acesteia în vigoare.

    Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a salutat decizia CCR și a amintit că, numai anul trecut, statul român a plătit peste 10 milioane de lei pentru aducerea în ţară a unor condamnaţi definitiv. Despre situaţia fugarilor care argumentează, prin avocaţii lor, starea neadecvată şi condiţiile penitenciarelor din România, Alina Gorghiu a precizat că „cine merge la închisoare nu îşi imaginează că merge la vreun hotel de cinci stele, că are condiţii de lux şi că se duce la saună de dimineaţa, la prânz la o masă cu cinci feluri de mâncare etc.”

    Costul pentru revenirea în țară a fiecărui fugar variază între câteva mii şi 25.000 de euro, pe fondul unui fenomen în creştere de la an la an, a mai spus ministrul Justiţiei. Astfel, au fost plătite sume uriașe pentru a aduce în România condamnați fugari în Brazilia, Republica Dominicană sau Costa Rica, țară unde, pentru o perioadă, se refugiaseră pentru a scăpa de închisoare și fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, sau fosta şefă a DIICOT (Parchetul antimafia), Alina Bica.

    Fostul primar al Bucureştiului, Sorin Oprescu, ori fiul şefului de la Liga Profesionistă de Fotbal, Mario Iorgulescu figurează, încă, pe lista persoanelor condamnate definitiv în România, care au reuşit să fuga din ţară pentru a scăpa de închisoare. Italia şi Grecia sunt ţările preferate de fugarii condamnaţi. Or, prin decizia sa, CCR subliniază întărirea politicii penale și caută să descurajeze faptele de sustragere de la executarea pedepselor.