Tag: CCR

  • CCR şi alidzerli prezidenţiale

    CCR şi alidzerli prezidenţiale

    Ditu seara-a dzuãllei di 24 di brumaru anlu ţi tricu, cându un cvasinicãnoscutu aminta, ti ciudie, protlu turu a alidzerloru prezidenţiali şi ãlli scutea ditu agioclu electoralu politicieañi cu numã, a deapoa, numa aluştui agiumsi nai ma vidzutã pi televiziuni şi site-urli di hãbãri. Ti ntribarea cum fu di cãbuli, apãndãsi, nu dipu cãndãsitoru, după nãscãnţã, Consiliul Supremu di Apărari a Vãsiliillei, aţelu cari, maca adunã hãbãrli ţi li avea di la serviţiili di informaţii, agiumsi pi isapea că independentulu Călin Georgescu avu hãiri di unã atacã hibridã a unlui actoru statalu xenu – s’clleamã di la Rusia, maxusu pritu unã vidzutã cabaia mari pi platforma TikTok.

    După turlu unã, publiclu putu s’aflã ndauã lucri ditu programlu a candidatlui Georgescu şi cãnãscu, aestã turlie, neise, un personaju ţi eara anamisa di ciudie şi nfãrmãcari. Cu criticâ maxusu ti Occidentu, ti apartenenţa ali Românie la NATO şi UE şi hãrãcopu ti Rusia alu Putin, Georgescu scutea dininti un sistemu icunomicu autarhicu di aduţea aminti di ceauşismulu târdziu/amãnatu şi alãvda aţea ţi elu lugyrsea excepţionalismulu românescu. Iarapoi anamisa di exponenţãlli aluştui nai cama aprukeaţ di elu s’arãdãpsea mastili cu anami a fascismului interbelic.
    Tru 6 di andreu, Curtea Constituţională lo unã apofasi ţi nu s’ari faptã tu 3 dekenii şi giumitati di democraţie: dãnãsi alidzerli prezidenţiali, di itia cã eara aspartu tutu proţeslu electoralu cu hãirlãticã ti Georgescu.

    Andrupãtu di partidili ţi sã spunu cu numa suveranisti, neisi populisti şi ultranaţionalisti, cari s-ascumbusirã deadunu cu elu, Georgescu s-angrãpsi, vinirea ţi tricu, tru yinitoarea antriţeari ti scamnulu prezidenţialu, cari va s’ţãnã tru 4 şi 18 di maiu. Dumãnică, Biroulu Electoralu Tsentralu nu-lli apruke, ama, candidatura, di adusi aminti tamamu apofasea a CCR ditu andreu. Cu mari ngãtanu, Curtea pimsi, marţã, ca hiinda nithimilliusitã contestaţia al Călin Georgescu tu ligãturã cu apofasa BEC şi nu-lli apruke candidatura, apofasi ţi easti difinitivă/ ti daima.

    Uidisitu cu BEC, candidatura al Călin Georgescu nu tiñiseaşti cãftãrli di legalitati, di itia cã aestu, pritu nitiñisearea reguliloru cu proţedurli electorali, u cãlcã işişi borgea ta s’veaglle democraţia, cari s’ntimilleadzã pi alidzeri tiñisiti, integri şi imparţiali.
    Suvearaniştilli, ncapu cu AUR, nu aprukearã aţea ţi u numãsirã apofasea cu cãlcarea a nomlui di Curtea Constituţionalã.

    Ahurhitã, neisi pi TikTok, carieara politică al Călin Georgescu, ca vãrã sãghitã, ama multu şcurtã, s’pari cã s’bitisi la CCR. Paraexpunirea lli-adusu, ama alti pruvlemi. Aţelu di ma ninti candidatu fu adusu, tora ma ninti ti controlu judiţiaru, tru un dosaru tru cari ãlli si aduc stepsuri greali. Prota di eali easti una ditu nai ma sertu pidipsiti tru Codlu Penalu, dimi anţãparea-a bãnãtorloru contra ali aradã constituţionalã.

    Alanti infracţiuni ti cari easti aflatu cãbati suntu dimãndarea-a hãbãrloru arãdoaciki, falsu tru declaraţii mutrinda declaraţiili cu avearea şi izvurli di finanţari ali campanie electoralã, nkisita icã thimilliusearea a nãscãntoru organizaţii cu haractiru fascistu, rasistu icã xenofobu şi antisemitu şi aderarea icã ndruparea sumu iţi turlie a nãscãntoru ahtãri parei, ama şi promovarea tru publicã a cultului persoaniloru stipsiti cã au faptã nãscãnti infracţiuni di ghenochidu contra-a uminitatillei şi ti crimi di polimu. Călin Georgescu nu aproaki tuti aesti cãbãţ.

    Autoru: Stefan Stoica
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Comisia di Veneția și alidzerli ditu România

    Comisia di Veneția și alidzerli ditu România

    Criza politică di Bucureşti ţi nu ari futã pãnã tora, agiumsi tu mari vazi tu planu externu. Tiñisita Comisie di Veneţia deadi tu şteari raportulu ti nipricunuştearea/ anularea, tu işita anlui ţi tricu, a alidzerloru prezidinţiali ditu România ţi u feaţi Curtea Constituţională (CCR).

     

    Pritu urminiili/recomandărli ngrãpsiti sã spuni că unã ahtari apofasi nu lipseaşti s’aibã la thimelliu orlea-zorlea maş informaţii clasificati, cari nu asiguripsescu unã transparenţã anãnghisitã, s’clleamã, lipseaşti sã spunã salami cãlcãrli a nomlui şi lucãrli cãndãsitoari/ dovedzli.

     

    Experţãlli independenţã tru ndreptu constituţionalu nica spunu că scutearea tu videalã a cãlcãloru di nom pritu campanii online şi pritu suţialu media easti zorlea s’hibã aprukeatã.
    Tru bitisitã, Comisia di Veneţia nu ş-llia borgea axizitã tra şi spunã minduita ti apofasea a CCR tu ligãturã cu anularea/ nipricãnuştearea alidzerloru prezidenţiali.

     

    Bucureşti, partiili parlamentari ditu opoziţie – AUR, USR, POT – apãndãsirã unã-ş-unã şi spusirã neisi, limbidu easti cã, organlu consultativu a Consiliului ali Ivropã pricãnoaşti şi aproaki cã apofasea a Curtillei fu paranomu şi cu nitiñiseari.

     

    Aţelu di ma ninti ministru ali Justiţie tru un Executiv PSD (ţi easti şi adzã la guvernari, deadunu cu PNL şi UDMR), Tudorel Toader spuni, ama, că experţãlli di Veneţia spusirã maş opinii/ maş a loru mindueri, s’clleamã nu spusirã, nu loarã unã apofasi, a deapoa urminiili a loru nu lipseaşti orlea-zorlea s’hibã tiñisiti . El pricãnoaşti, ama, că, di arada, vãsiliili membri ali Uniuni Ivrupeanã adoptă/ aproaki ş’bagã tu lucru urminiili dimãndati, tra s’tiñiseascã stanardili a statlui di dreptu.

     

    Organizat tu vadelu apufusitu, tru 24 di brumaru 2024, protlu tur a prezidinţialiloru tu ahurhitã fu aprukeatu/ validatu di CCR. Cama deapoa, pi thimellilu a documentilor ţi li-ari loatã di la Consiliul Suprem di Apărari a Vãsiliillei (CSAT), idyea Curti adusi dininti ca ti provã mintearea a unlui aşi numãsitu actoru statalu şi apufusi nipricunuştearea/anularea trã tutu proţeslu electoralu ti alidzearea prezidentului. Ti doilu turu, ţi eara bãgatu tu planu s’hibã ţãnutu tu 8-li di andreu lipsea s’hibã tu antriţeari naţionalistulu independentu Călin Georgescu, stipsitu cã ari ligãturi icã spuni tiñii ti Rusia putinistă, şi lidera USR, pro-ivrupeana Elena Lasconi.

     

    Tru diaspora, iu secţiili di votari ti turlu apufusitoru/ decisiv eara dişcllisi nica ditu 6 di andreu, avea votată, dzãţ di ñilli di români până cându CCR apufusi niaprukearea/ invalidarea scrutinlui. Hãrgili a aţiloru alidzeri niaprukeati/ invalidati suntu di aproapea 1,4 miliardi di lei (s’clleamã aproapea 280 di miliuñi di ivradz), tru unã vãsilie tru cari, spunu analiştilli, guvernanţãlli tamamu ţi apufusirã meatri serti ti apridunarea hãrgiloru publiţi, lucru ţi adusi mutarea capu a sindicaliştiloru.

     

    Tu 21-li di andreu, a prezidentului ţi eara pi ipotisi, Klaus Iohannis, ãlli si bitisea doilu şi aţelu ditu soni mandatu prezidinţialu di ţinţi añi ti cari-lli dãdea ndreptu Constituţia, ama şidearea la Prezidenţille ãlli fu prilundzitã pãnu di alidzearea unlui nãu capu a cratlui, ţi lipsea s’hibã vulusitã/ validatã di CCR.

     

    Nãulu scrutinu prezidenţialu easti bãgatu tu planu s’hibã tãnutu, tu 4-li di Maiu protlu tur şi tru 18-li di Maiu doilu turu. Până atumţea, isapea a cercetãtorloru soţiologhiţi, spuni cã pistipsearea româñilor tru instituţiili interni şi-n personajili cari lucreadzã tu eali agiumsi tu nai ñica scarã.

    Autoru: Bogdan Matei
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei 24-30.11.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei 24-30.11.2024

    Alidzeri cu surprizi și șimâtă
    Andridzearea, tu Românie, maș tu unu anu, a tâtâloru turliiloru di alidzeri – prezidențiali, parlamentari, ivroparlamentari și locali, cata cumu și trei dumâniț arada – 24 di brumaru, 1 și 8 di andreu – ti alidzearea a prezidentului ș-a Parlamentului eara, baș și teoretic, unu dealihea pidimo emu ti autorităț, emu ti suțietati. Dupâ protlu turu a prezidențialilor ditu 24 di brumaru, pi ninga gairețli loghistiți vini ș-unâ surprizâ para mari ș-un ș-ma mari șimâtă politicu și suțialu. Dipu anapuda cu tuti minduerli ți s-videa, pi protlu locu tu opțiunli di vot a româñilor fu independentul suveranistu Călin Georgescu, luyursitu ca extremistu pro-arus, a dupâ el candidata USR (di opoziție), Elena Lasconi. Ea lu nâstricu, cu ma pțânu di 3 ñilli di voturi, pi premierlu suțial-dimucrat tu exercițiu, Marcel Ciolacu, dupâ unâ noapti a alâxeriloru di catastisi.
    Ți s-feați ma largu? Premierlu Ciolacu s-deadi âmpadi di pi scamnu ditu thesea di lider PSD, idyealui și Nicolae Ciucă ditu frâmtea PNL, dupâ ți agiumsi maș țințilu tu opțiunili di votu a româñilor. Curtea Constituţionalâ, ți gioi lipsea s-da psiflu ti rezultatlu a protlui tur, câftă mutrearea diznău cu angâtanu și misurarea diznău a tâtâloru buletinilor, di cara âlli si spusi că voturli ți li lo unu candidatu cari s-trapsi ditu cursâ pi ațelli ditu soni unâ sutâ di meatri, furâ tricuț la Elena Lasconi.
    Apofasea CCR fu câtâyursitâ di cama mulțâlli candidaţ mintiț tu astrițeara electoralâ, ți feațirâ tâmbihi că unâ anulari a scrutinlui ditu 24 di brumaru va s-ducâ la tensiuni și instabilitati. Tu aestu chiro, tut gioi, Consiliul Suprem di Apârari ali Vâsilie s-adună și bâgă oarâ că ari niscânti atacuri țibernetiți cu scupolu ta s-influenţeadzâ corectitudinea a proțeslui electoralu.
    Tutnâoarâ, unlu ditu candidaț – s-aspuni tu unu comunicat al CSAT – s-hârsi di unu tratamentu ahoryea ș-di multâ mutreari pi TikTok. Platforma cu acționariat chinezescu dzâsi că nu easti câbâtli că fu multu mutritu Călin Georgescu, dzâcândalui că nai ma mulțâlli candidaţ ș-adrarâ campanie pi platforma a lui, iara ațelli cari amintarâ ş-adrarâ campanie ş-pi alti platformi digitali, cata cumu ş-tu media tradiţionalâ. Tu arada a lui, Servițiul di Telecomunicații Ahoryea dzâsi că, ti andridzearea a scrutinlui ditu 24 di brumaru, furâ bâgati tu practichie misuri proactivi ta s-țânâ alargu di riscurli di securitati țiberneticâ, iara sistemili informatiți lucrarâ tu parametri optimi.

    Parlamentari, canda, pi anarga
    ʺHalatluʺ multu mari di dupâ protlu turu a prezidențialilor feați s-nu hibâ duchitu scrutinul parlamentaru programatu ti 1 di andreu, tamamu di Dzuua Naționalâ. Cu tuti aesti, votlu a româñilor angreacâ para multu di cara rezultatlu a lui va s-da configurația a yinitorlui Leghislativu, cata cumu ș-adrarea a Chivernisillei. Tu bitisita ali unâ campanie electoralâ pânâ tu tahinima a dzuâllei di 30 di brumaru, cama di 8.000 di candidaț ditu partea a 31 di partii şi alianţâ şi a 19 organizaţii a minorităţlor naţionale au umutea s-llea votlu a româñilor ta s-intrâ tu Parlamentu. Tu chirolu a scrutinlui ditu Românie, tu unâ singurâ dzuuâ, duminicâ, tu aproapi 19.000 di secții di votari suntu aștiptaț româñilli ditu vâsilie, iara ațelli ditu xeani suntu aștiptaț la urni, tu 950 di secții, tu chiro di dauâ dzâli: sâmbătâ – 30 di brumaru şi duminicâ – 1 di andreu.

    Referendumu ti București
    Unâ oarâ cu protlu turu ditu 24 di brumaru a prezidențialilor, București fu andreptu ș-unu referendumu la mirachea a primarlui/dimarhului gheneral Nicușor Dan. La antribarea cara suntu di câbuli cu loarea di câtrâ Consiliul Gheneral ali Primărie a ampârțarillei pi sectoari a impozitiloru pi ți amintâ, a taxiloru ş-a impozitiloru locali cama di 64% ditu bucureşteñi dzâsirâ „Da”. Tora di oarâ, aestâ ampârțari easti adratâ di Chivernisi ș-di Parlamentu. Tutnâoarâ, cama di 66% ditu oamiñilli ditu Capitalâ furâ di câuli s-da Primarlu Gheneral tuti autorizaţiili di anălțari a adârâmintiloru. Tu soni, treia antribari a referendumului, pripusâ di PSD, cama di 84% ditu bucureșteñi dzâsirâ că suntu sinfuñi s-da Primâria Gheneralâ pâradz ti unu programu di dânâseari a consumului di droguri tu sculii. Duțeara la referendumu fu di aproapea 41%. Ta s-poatâ s-hibâ bâgatu tu practichie, votlu lipseaști s-hibâ vulusitu di Leghislativ.

    Româñilli și libira urdinari
    Bucureștiul s-hârsi di apofasea a Comitetlui a Reprezentanţâlor Permanenţâ a chivernisiloru ditu statili membri ali Uniuni Ivropeanâ (COREPER), ți vulusi intrata ali Românie şi Vâryârie tu Spaţiul Schengen ş-cu sinurli terestri ahurhindalui cu 1 di yinaru 2025. Apofasea fu loatâ, Bruxelles, dipu di tutâ duñeaua. Achicâseara va s-ducâ, ti vuluseari tu mesea a meslui andreu, tu Consiliul di Justiţie şi Emburlâchi di Nuntru. Di altâ parti, România umplu criteriul ali ratâ di niaprucheari a vizilor di thimelliu ti calificarea tu Programlu Visa Waiver, cari dișcllidi calea ti urdinarea fârâ vizâ tu Statili Uniti. Dipartamentul americanu di Stat scoasi tu padi raportul ți dzâți că România scâdzu sum praglu di 3% câftatu di leghislaţia americanâ. Estanu, româñilli dipusirâ vârâ 80.000 di câftări di vizi, ditu cari ufițiili diplomatiți americani apruchearâ unu numiru ți nu s-ari faptâ ninti, di cama di 78.000.

    Unâ nauâ Comisie Ivropeanâ etimâ s-ahurheascâ
    Naua Comisie Ivrupeanâ apruche, ñiercuri, votlu ti Parlamentul Ivrupeanu. Unlu ditu vițeprezidențâlli a Executivlui cumândâsitu tutu di Ursula von der Leyen va s-hibâ românca Roxana Mînzatu. Protlu lucru a echipâllei ditu cari fați parti va s-hibâ apruchearea a unlui planu strateghicu ti criştearea ali icunumie ivrupeanâ ş-a competitivitatillei. Di altâ parti, Roxana Mînzatu va s-urseascâ indirectu ş-aestâ dumeni, câțe că ea va s-aibâ angâtanu di pulitițli suțiali ș-di andridzearea profesionalâ a lucrâtorilor ivropeñi. Tutu ea va s-aibâ angâtanu ș-di andridzearea a suțietatillei tu chiro di crizâ, ți nu zburaști mași di polimuri și funico climaticu, ama ș-di tranziţia veardi, digitalizari și problemi suțiali. Naua Comisie va ș-ahurheascâ mandatlu pi 1 di andreu.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Mirela Biolan