Sâmbătă dimineaţă, pe autostrada Bucureşti-Constanţa
supranumită Autostrada Soarelui, un accident în lanţ a
curmat viaţa a patru români. Accidentul, soldat inclusiv cu
zeci de răniţi, s-a produs în lanţ, pe fondul ceţii dense care
a redus substanţial vizibilitatea în deplasare.
Principalele cauze, se spune într-un comunicat al Poliţiei
Rutiere, sunt viteza neadaptată la
condiţiile meteorologice, vizibilitatea
sub 20 de metri şi nepăstrarea distanţei faţă de autovehiculul din faţă. După audierea a numeroşi martori, poliţiştii au aflat că şoferul primei
maşini lovite a încetinit viteza până la 30 de km pe oră pentru că nu mai vedea nimic din cauza ceţii,
iar panourile de avertizare recomandau reducerea vitezei.
Compania Naţională de
Drumuri afirmă,
la rândul său, într-un
comunicat, că la momentul producerii accidentului în lanţ pe A2,
panourile de atenţionare instalate pe sensul Bucureşti-Constanţa funcţionau şi afisau mesajul : Atenţie! La km 96 – km 117, limită de viteză 60 km/h !.
Surse din anchetă spun că ultima
maşină care a intrat în carambol a rămas cu kilometrajul blocat la viteza de
118 km pe oră. Mai mulţi şoferi implicaţi în accident au rămas fără permisele
de conducere, pentru că nu ar fi mers prudent şi ar fi
stat prea aproape de maşinile din faţa lor.
Este cel mai grav accident
produs de la inaugurarea,
în 1987, a primului transon al
autostradei care leagă capitala României de principalul port maritim al ţării, Constanţa. Anchetatorii au deschis un dosar penal pentru
ucidere din culpă şi vătămare corporală, într-o primă fază fiind efectuată o expertiză tehnică a maşinilor
implicate în carambol. Accidentul de pe A2 repune în discutie atât
comportamentul la volan al şoferilor,
cât şi starea infrastructurii rutiere a României. Sunt notorii
cazurile de obţinere, frauduloasă, a unor permise de conducător auto,
în judeţele Argeş şi Teleorman,
din sud, unde au fost devoalate reţele de poliţişti corupţi. Pe de altă parte, România are drumuri care lasă foarte mult de dorit.
Un studiu recent o plasează
la coada clasamentului internaţional format din 40 de state şi care evaluează durata şi lungimea ambuteiajelor, viteza în orele de vărf, numărul accidentelor, calitatea
drumurilor, serviciile pentru şoferi şi preţul combustibilului. Nota pe
care România a primit-o este patru plus,
dintr-un total de 10 puncte. În acest
moment, România are 732 km autostradă, foarte puţini, raportat
la cele 6,5 milioane de maşini
înmatriculate în ţară. Un Master Plan de Transport aprobat de Guvern în luna septembrie prevede că, până în
2030, România va avea 11
autostrăzi şi 19 drumuri expres, cu
peste 1.500 de km de autostradă şi peste 1.300 de km de drum expres.