Radio România Internațional

Tag: CEC

  • April 7, 2022 UPDATE

    April 7, 2022 UPDATE

    UKRAINE
    The European Parliament on Thursday adopted with a landslide majority a
    resolution calling for an immediate full embargo on Russian imports of coal,
    nuclear fuel and gas. Among other things, the document provides for renouncing
    the North Stream 1 and 2 pipelines altogether and includes a plan for assuring
    short-term energy supplies to the bloc. Under the document, arm supplies to
    Ukraine must continue so that the country may be able to defend itself
    properly. However, according to Rompres news agency, the resolution has only a
    symbolical character. The US
    has imposed new sanctions on two of Russia’s largest banks, as well as on
    Vladimir Putin’s two adult daughters, on Prime Minister Mikhail Mishustin, on
    the wife and children of Foreign Minister Sergei Lavrov, on members of the
    Security Council of Russia, including Dimitri Medvedev, a former President and Prime
    Minister. On the other hand, the Ukrainian police found new bodies of people
    shot in Hostomel, near Kyiv, a town recently liberated from the occupation of
    Russian troops. According to the locals, they were killed by snipers. The
    Ukrainian military record war crimes cases in every city or town where the Russian
    soldiers were present. According to the Ukrainian officials, more than 1,200
    lawsuits have been opened in the Kyiv region over war crimes committed by the
    occupiers. Polish President Andrzej Duda described the Russian military’s
    actions in Ukraine as genocide and called on the West to strengthen
    sanctions against Moscow. On the ground, according to the General Staff of the
    Ukrainian Armed Forces, Russian occupiers are preparing an offensive operation
    in the east of the country to establish full control over the territory of the
    Donetsk and Luhansk regions. Pentagon confirms that the Russian troops have
    completely withdrawn from Ukrainian capital Kyiv and from Cernihiv.






    COVID Romania’s Ministry of Health has reported 1984 new Covid-19
    infections in the past 24 hours, 336 less than in the previous day. 23 related
    fatalities have also been reported and the number of people in hospital care
    stays around 2153. 280 patients are being treated in ICUs. 2.85 million
    infections have been reported on the Romanian territory since the beginning of
    the pandemic and 65 thousand people died. Since March 9th, no anti-Covid
    restriction has been applied in Romania. On Thursday, the World Health Day Romanian
    president Klaus Iohannis awarded medals to several doctors and nurses for their
    activity during the pandemic.








    PROTEST Trade unionists from Romania’s
    airline Tarom on Thursday mounted a protest rally in front of the company’s
    offices. In early April Tarom employees announced their intention to protest
    for the entire month disgruntled by the lack of a wage grid and the shortage of
    personnel. The protesters are also disgruntled by the fact that the wage budget
    has not been increased by 35%. Trade union protests also took place in Romania
    on Wednesday.






    TALKS NATO Foreign Ministers including Romania’s Bogdan Aurescu
    held talks in Brussels on the relationship with partners in the regions of
    Europe and Asia-Pacific. High on the agenda was also the situation in Ukraine
    and the need for supporting this country by the allied and partner countries as
    well as preparations for the summer summit in Madrid. The Romanian Minister has
    underlined that the allies’ security is intrinsically tied to that of the
    partners in the neighborhood and the resilience of the partners is tightly
    connected to that of the allies. The Romanian official has reiterated that the
    practical support for strengthening the resilience of the Republic of Moldova
    and Georgia must remain a top priority for all partners. Aurescu has
    highlighted the need for keeping and strengthening allied unity and solidarity
    with a view to handling the effects of the Russian aggression as well as the
    continuation of providing support for Ukraine. He reiterated Romania’s position
    about the need to build a stronger defence for a better deterrence on the
    Eastern Flank especially in the Black Sea. During the event a formal meeting of
    NATO Foreign Minister was announced to be hosted by Bucharest over November 29th
    and 30th.






    POLL Half of the Romanians believes their financial situation
    has worsened this year and forecasts are pessimistic. Only a little over 9% say
    their incomes have improved, a survey conducted by the CEC Bank jointly with
    Finzoom has revealed. 43% of the respondents believe they are going to fare
    worse in the future and the main reason is the latest price hikes in energy as
    the expenses for utilities are bearing on heavily on a Romanian family’s
    budget. Second on their worry list is the expansion of the conflict in
    neighboring Ukraine. Founded back in 1864, the CEC Bank is presently boasting
    the longest tradition in Romania.






    UN
    With 93 votes in favour,
    24 against and 58 abstentions, the UN General Assembly on Thursday suspended
    Russia from the Human Rights Council for having invaded Ukraine. The move was
    initiated by the United States and other countries including Britain. In the UN
    history only Libya led by Moammar Gaddafi was suspended in 2011, but this time the
    suspended is a permanent member of the Security Council.






    (bill)

  • ביקור שגריר ישראל בבנק הותיק ברומניה

    ביקור שגריר ישראל בבנק הותיק ברומניה

    שגריר ישראל ברומניה, דיוויד סרנגה, ביקר בבנק CEC, בנק ממלכתי שנוסד ב-1864 על ידי שליט נסיכות רומניה המאוחדות אלכסנדרו יואן קוזה. הדיפלומט הישראלי שוחח עם Bogdan Constantin Neacșu, נשיא הבנק על שוק הבנקאי הרומני. כמו כן שוחחו על שיתוף הפעולה בין הבנק לסטארטאפים הישראליים, שימוש בטכנולוגיות הישראליות בפעילות הפיננסית ועל התמורות הדיגיטליות במערכת הבנקאית.



    “טכנולוגיה פיננסית” הוא אחד משלושת התחומים הצומחים בקרב סטארטאפים ישראלים. בשנת 2010 היו בישראל 90 חברות בשווי 13 מיליון דולר שעסקו בתחום. כיום יש למעלה מ-750 חברות ישראליות בשווי 3.4 מיליארד דולר, כתב דוד סרנגה.


    לבנק CEC יש למעלה מ-1000 סניפים ברחבי רומניה

  • Jurnal românesc – 19.08.2019

    Jurnal românesc – 19.08.2019

    Preşedintele
    Klaus Iohannis se află, luni şi marţi, într-o vizită oficială în Statele Unite
    ale Americii la invitaţia omologului american, Donald Trump. Preşedintele român
    a anunţat că, în cadrul întâlnirii pe care o va avea cu liderul american pe 20
    august, la Washington, va discuta şi despre includerea României în programul
    Visa Waiver şi liberalizarea vizelor pentru români. El a indicat că pe agendă
    se află şi subiectul securităţii energetice, în contextul în care SUA s-au arătat
    îngrijorate că Europa ar putea ajunge prea dependentă de Rusia. Klaus Iohannis
    şi-a mai exprimat speranţa că modificările legislaţiei româneşti în domeniu,
    care i-au nemulţumit pe investitorii străini, vor fi reparate şi că gigantul
    american Exxon va rămâne implicat în proiectul energetic de la Marea Neagră. În
    cadrul întâlnirii de la Casa Albă, cei doi lideri vor discuta şi despre
    sporirea efectivelor de militari americani din ţara noastră. Nu în ultimul
    rând, Klaus Iohannis a spus că îl va invita, din nou, pe preşedintele Statelor
    Unite să viziteze România. Aceasta este a doua vizită oficială în SUA a
    preşedintelui României, după cea din iunie 2017.




    Ministrul de
    Finanţe, Eugen Teodorovici, a anunţat că la CEC se lucrează la un produs, care
    va fi lansat probabil în septembrie, prin care românii plecaţi în străinătate
    vor putea trimite bani acasă cu comision zero. Românii trimit bani acasă,
    foarte bine. Plătesc de multe ori comisioane pentru acest lucru. CEC-ul va
    deschide câteva sucursale în ţările unde există mari comunităţi de români, se
    vor încheia convenţii cu băncile din acele state, pentru ca orice transfer de
    fonduri către România să se facă fără niciun fel de comision. Deci statul preia
    acest comision şi oamenii pot să trimită acasă familiilor ce sumă doresc, fără
    niciun cost, a declarat Teodorovici. Ministrul a adăugat că îşi doreşte
    și credite mai ieftine pentru românii din diaspora care vor să-și deschidă
    afaceri în țară. El a afirmat că CEC-ul ar putea, pe de o parte, să acorde
    garanţii pentru creditele contractate de românii de peste hotare şi, pe de altă
    parte, să susţină diferenţa de cost a împrumuturilor pentru firme. Teodorovici
    a mai spus că se discută despre trimiterea coletelor în Uniunea Europeană fără
    comision, prin Poşta Română şi că Vama va fi scoasă din subordinea ANAF şi va
    fi o structură separată sub autoritatea ministrului de Finanţe.


    Aproape 9.000 de
    români din străinătate se înscriseseră, până vineri, pentru a vota prin
    corespondenţă la alegerile prezidenţiale programate pentru la toamnă, anunţă
    Autoritatea Electorală Permanentă. Instituţia transmite că, în 20 de zile de la
    lansarea portalului www.votstrainatate.ro, a fost depăşit numărul total al
    înscrierilor pentru votul prin corespondenţă pentru alegerile parlamentare din
    anul 2016, care a fost de 8.889 pe o perioada de 5 luni. Preşedintele AEP,
    Constantin-Florin Mituleţu-Buică, a reiterat îndemnul adresat conaţionalilor de
    peste hotare de a opta pentru votul prin corespondenţă, ca modalitate sigură şi
    comodă de vot la distanţă, fără cozi, fără deplasări şi fără costuri. Pentru a
    putea vota prin corespondenţă, românii cu drept de vot din străinătate trebuie
    să completeze online un formular pe portalul votstrainatate.ro căruia să-i
    ataşeze copia scanată sau fotografia actului de identitate şi copia
    documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile
    statului gazdă. AEP atrage atenţia că înregistrarea pe portalul
    www.votstrainatate.ro se poate face doar în nume propriu. Cei care au întrebări şi sesizări legate de
    procedura de preînregistrare şi înscriere le pot adresa prin email la adresa
    contact@votstrainatate.ro.

  • Le Palais de la Caisse d’Epargne de Bucarest

    Le Palais de la Caisse d’Epargne de Bucarest

    L’avènement de Carol Ier au trône des principautés roumaines, dans la seconde moitié du 19e siècle, a signifié non seulement l’accélération de la modernisation de l’Etat, mais aussi le développement sans précédent des villes roumaines. Pendant quelques décennies seulement, jusqu’à la veille de la Première Guerre mondiale, plusieurs bâtiments monumentaux apparaissent à Bucarest. Ces immeubles imposants sont le plus souvent l’œuvre d’architectes étrangers ou d’architectes roumains, ayant fait des études à l’étranger, et suivent les styles de l’époque, imposés surtout par le goût parisien. Un des bâtiments qui semble être retirés de la capitale française et posés à Bucarest, est le Palais de la Caisse des dépôts et consignations, la Caisse d’épargne, véritable repère de Bucarest, qui n’a pas changé d’utilisation depuis sa construction. Le bâtiment accueille toujours la toute première banque de Roumanie.

    Situé sur l’avenue Victoriei (de la Victoire), près de la rue marchande de Lipscani, le palais est érigé sur un lieu important pour les Bucarestois, explique l’historien Dan Falcan : « Avant la construction de ce palais imposant, qui a démarré le 8 juin 1897, en présence du roi Carol Ier et de la Reine Elisabeth, le lieu était occupé par l’église et le monastère de Saint Jean le Grand. C’était une vieille église, érigée presque trois siècles auparavant. Une première église consacrée à Saint Jean avait été attestée au même endroit dès le 17e siècle, mais elle a été entièrement reconstruite par le prince régnant Constantin Brancovan entre 1703 et 1705. C’était une très belle église, dont certains fragments sont exposés au musée Curtea Veche, de l’ancienne cour princière de Valachie. Malheureusement, après la restauration de 1705, l’église s’est considérablement dégradée et a dû être démolie en 1975. L’église et le monastère Saint Jean le Grand possédaient d’amples terrains qui s’étendaient des rives de la rivière de Dâmbovita jusqu’au Cercle militaire d’aujourd’hui, avenue Victoriei ».

    C’est dans une aile de ce monastère qu’en 1864 fonctionnait l’institution de la Caisse des dépôts et consignations, comme était appelée la Caisse d’épargne à l’époque. C’était la première banque d’Etat des Principautés roumaines unies. Elle fut fondée par un décret du prince régnant Alexandru Ioan Cuza. Ce premier siège de la Caisse d’épargne allait être remplacé par l’actuel palais, érigé précisément sur le premier emplacement. Pour le nouveau bâtiment, les responsables de l’institution ont accepté le projet de l’architecte Paul Gottereau.

    Détails avec l’historien Dan Falcan : « Paul Gottereau était un des architectes officiels de l’époque. Nombre d’immeubles de Bucarest portent sa signature, même si d’autres ingénieurs avaient coordonné leur construction. Dans le cas du Palais de la Caisse d’épargne, le constructeur était Ion Socolescu. Paul Gottereau a contribué, entre autres, à la rénovation du Palais Royal et du Palais de Cotroceni. C’était un de ces architectes étrangers, surtout français, venus en Roumanie au cours de la seconde moitié du 19e siècle, dont Théophile Bradeau, Albert Galleron et le Suisse Louis Blanck. C’est à eux que l’on doit le surnom de Petit Paris donné à la Capitale roumaine, puisqu’une fois arrivés à Bucarest ils ont travaillé à la manière parisienne. Ce qui plus est, les architectes roumains de l’époque avaient tous fait des études à Paris et créaient dans le style qu’ils avaient appris dans la capitale française. Les édifices érigés, à Bucarest, entre 1880 et 1914, portaient donc l’empreinte de l’architecture française. Le palais de la Caisse d’épargne ressemble dans une certaine mesure au Petit Palais de Paris. Paul Gottereau a commencé sa construction en 1897 pour l’achever en 1900. C’est un édifice imposant, qui étonne par son fronton en demi-cercle, surplombant l’entrée principale et reposant sur quatre colonnes, bâti dans un style éclectique. Les deux coupoles latérales appartiennent au style Renaissance. Bien qu’imposant, le Palais a un style harmonieux, qui s’intégrait bien parmi les autres immeubles qui bordaient l’Avenue Victoriei, à l’époque. De l’autre côté du boulevard, se trouve l’ancien Palais de la Poste, l’actuel musée national d’histoire, érigé à la même époque, mais d’après le projet de l’architecte roumain Alexandru Savulescu. »

    L’intérieur du Palais de la Caisse d’épargne est tout aussi spectaculaire que l’extérieur. L’immense salle des guichets qui accueille les visiteurs est richement décorée. Depuis 2005, aux côtés de la CEC Bank, l’ancienne Caisse d’épargne, unique institution bancaire à capital d’Etat, un musée de l’institution fonctionne à l’intérieur du bâtiment. Y sont exposées des objets qui montrent l’évolution historique de la Caisse d’épargne : documents originaux illustrant les transactions de l’époque, produits bancaires des années du début de l’institution, tirelires et coffres forts d’antan, ainsi que matériaux de promotion : timbres, médailles, insignes, cartes postales. (Trad. Alex Diaconescu)

  • QSL 6 / 2016: Palast der Bukarester Sparkasse CEC

    QSL 6 / 2016: Palast der Bukarester Sparkasse CEC

    An der Siegesstra‎ße (rum. Calea Victoriei) mitten in der historischen Altstadt von Bukarest liegt eines der Wahrzeichen der rumänischen Hauptstadt: der Palast der Spar- und Depositenkasse (rum. Casa de Economii şi Consemnaţiuni — kurz CEC genannt). Die Grundsteinlegung des neoklassischen Gebäudes erfolgte am 8. Juni 1897 in Anwesenheit des Königs Karl I. und der Königin Elisabeth sowie sämtlicher Regierungsmitglieder und des Ministerpräsidenten Dimitrie Sturdza. Der Bau wurde 1900 fertiggestellt.



    Die Baupläne sind dem französischen Architekten Paul Gottereau zu verdanken, die Bauarbeiten leitete der rumänische Architekt Paul Socolescu. Der CEC-Palast gilt als europäische Synthese: Der Baustil ist von der französischen Architektur der Epoche inspiriert, die Innendekoration bewerkstelligte ein rumänischer Maler griechischer Abstammung, die Tresore stammen aus Gro‎ßbritannien und ein Teil der elektrischen Anlagen wurden in Berlin und Wien bestellt. Dem französischen Akademismus des ausgehenden 19. Jh. entsprechend ist der CEC-Palast ein Gebäude mit symmetrischer Fassade und einem monumentalen Eingangsportal in der Mitte, das sich links und rechts auf Zwillingssäulen stützt. Die Kuppel ist aus Glas und Metall.



    Im oberen Stockwerk befindet sich der Festsaal; das Besondere an diesem Raum ist die bemalte Decke — das Fresko des Malers Mihail Simonidi stellt die Göttin Fortuna dar, die nach dem Unabhängigkeitskrieg von 1877-1878 den Rumänen ihre Güte zukommen lässt. Ein ebenso betiteltes Gemälde desselben Malers wurde bei der Weltausstellung von 1900 in Paris im rumänischen Pavillon zur Schau gestellt und gewann eine Silbermedaille.

  • Jurnal românesc – 4.09.2014

    Jurnal românesc – 4.09.2014

    Cei cinci judecători care vor face parte din Biroul Electoral Central pentru alegerea preşedintelui României vor fi desemnaţi vineri, în şedinţă publică, prin tragere la sorţi. Primul tur de scrutin va avea loc în data de 2 noiembrie, iar potrivit calendarului alegerilor, candidaturile trebuie depuse până pe data de 23 septembrie, la ora 24:00. Pe 28 septembrie, Biroul Electoral Central va anunţa candidaturile rămase definitive, iar pe 3 octombrie începe campania electorală, care se încheie la 1 noiembrie. Şi-au oficializat până acum candidaturile la funcţia de şef al statului premierul social-democrat Victor Ponta, liderul liberal Klaus Iohannis, din partea Alianţei Creştin-Liberale PNL-PDL, fostul prim-ministru liberal Călin Popescu-Tăriceanu, liderul PMP Elena Udrea şi eurodeputata, recent demisionara din PDL, Monica Macovei.



    Persoanele fizice care au constituit depozite la CEC pentru achiziţionarea de autoturisme şi ulterior le-au transferat la BRD cu acelaşi scop pot încasa despăgubirile începând de joi, 4 septembrie. Potrivit unui comunicat al ministrului delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, valoarea despăgubirilor acordate este de circa 45 de mii de lei, din plafonul de o sută de milioane, aprobat iniţial.



    Guvernul de la Bucureşti a semnat un Memorandum de înţelegere cu firma Airbus pentru construirea, anul viitor, a unei fabrici de elicoptere la Braşov. Premierul Victor Ponta a afirmat că, în ultimii ani, cu ajutorul elicopterelor cumpărate de la Airbus, România a creat, prin SMURD, cel mai performant sistem de intervenţie în situaţii de urgenţă din Europa. Şeful executivului a precizat că acordul va contribui şi la dezvoltarea echipamentelor militare şi că atât ministerul Apărării, cât şi ministerul de Interne au nevoie de modernizarea flotilelor de elicoptere.



    Comisarul european pentru Agricultură, românul Dacian Cioloş, a anunţat deblocarea a 30 de milioane de euro, din programele de promovare a politicii agricole comune, pentru fermierii europeni afectaţi de embargoul impus de Rusia. Cioloş i-a declarat corespondentului Radio Romania la Bruxelles ca principalii beneficiari vor fi Lituania, Germania, Polonia şi Olanda, ţările UE cel mai grav lovite de embargoul rusesc asupra produselor agroalimentare din spaţiul comunitar. Cu vânzări pe piaţa rusă de circa 40 de milioane de euro în cursul anului 2013, România, a spus comisarul, este unul din statele membre care exportă cel mai puţin şi este, deci, mai puţin afectată. Măsura anunţată de Cioloş vine după ce, săptămâna trecută, Comisia Europeana a decis acordarea a peste 125 de milioane de euro pentru susţinerea producătorilor europeni de fructe şi legume perisabile.



    Republica Moldova participă, în premieră, la summitul NATO din Ţara Galilor, unde e reprezentată de ministrul Apărării, Valeriu Troenco. Chişinăul cooperează deja cu Alianţa Nord-Atlantică în cadrul Parteneriatului pentru Pace, are un program individual de acţiune cu NATO şi participă cu un contingent în cadrul misiunii de mentinere a păcii în Kosovo. Desi, potrivit Constituţiei, Republica Moldova este un stat neutru, pe fondul crizei din Ucraina, în cadrul coaliţiei guvernamentale pro-occidentale s-au înmulţit vocile care pledează pentru apropierea de NATO.



    Preşedintele Traian Băsescu a declarat că, după ce Ucraina se va stabiliza, va trebui reluată extrem de serios problema minorităţii româneşti din această ţară. Preşedintele a mai spus, pe de altă parte, că diplomaţia de la Bucureşti trebuie să pledeze în continuare pe lângă guvernul de la Belgrad pentru recunoaşterea ca minoritari români a aşa-numiţilor vlahi de pe Valea Timocului. Acestora trebuie să li se acorde drepturile pe care le au, de exemplu, românii din provincia sârbă Voivodina – a mai afirmat preşedintele.

  • Retrospectiva săptămânii 8/12 – 14/12/2013

    Retrospectiva săptămânii 8/12 – 14/12/2013

    Modificările aduse de parlamentarii români Codului Penal au provocat un val de contestaţii



    Modificările aduse de parlamentarii români Codului Penal au stârnit, în această săptămână, o adevărată furtună în marea politica de la Bucureşti. Criticile au început să curgă după ce schimbările au fost adoptate de Legislativul dominat de social-liberali. O noutate o reprezintă aceea că şeful statului, parlamentarii şi cei cu profesii liberale nu vor mai avea statut de funcţionar public, asadar nu vor mai putea fi cercetaţi şi pedepsiţi pentru fapte asociate corupţiei – abuzul în serviciu, luarea de mită sau traficul de influenţă – sau pentru conflict de interese. Modificările la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor sunt dramatice şi dărâmă zece ani de muncă şi activitate a instituţiilor anticorupţie precum Directia Naţională Anticorupţie sau Agenţia Naţională pentru Integritate, a avertizat preşedintele Traian Băsescu. La rândul ei, DNA a arătat că, în urma modificărilor, parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în detenţie, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate. Si Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reacţionat sesizând Curtea Constituţională. Argumentul — schimbările aduse Codului penal, în urma cărora s-ar putea concluziona că anumite persoane sunt deasupra legii, neputând fi pedepsite pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie, pot fi considerate incompatibile cu funcţionarea statului de drept. Din tabăra opoziţiei, democrat liberalii au depus, şi ei, o contestatie referitoare la articolul prin care parlamentarii puterii, spun ei, s-au sustras conflictului de interese şi o a doua legata de modificările prin care tot parlamentarii puterii s-au scos din sfera definiţiei de funcţionari publici. Nici reacţiile externe n-au întârziat să apară. Ingrijorate de recentele schimbări s-au arătat ambasadele SUA, Marii Britanii, Germaniei şi Olandei. Poziţia Comisiei Europene privind amendamentele la Codul Penal din România va fi reflectată în raportul MCV din ianuarie 2014, a precizat, la rândul său, purtătorul de cuvânt, Mark Gray. El a mai spus că oficialii de orice fel trebuie să se supună regulilor referitoare la corupţie şi conflict de interese. Pe de altă parte, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate din Codul Penal privind înlăturarea prescripţiei executării pedepsei pentru infracţiunile de omor. În octombrie, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi-a exprimat îngrijorarea privind posibila blocare a dosarelor Revoluţiei anticomuniste din 1989 ca urmare a soluţionării unei excepţii de neconstituţionalitate de către CCR. In prezent, doi fosti comandanti de lagare comuniste sunt inculpati pentru crime.




    Transportatorii romani, nemulţumiţi de majorarea accizei la combustibili anunţată de Guvern



    Anunţul Guvernului de la Bucureşti privind majorarea accizei la combustibili cu 7 eurocenţi a provocat nemulţumirea transportatorilor de marfă care au intrat în grevă. Transportatorii, care solicită, printre altele, reducerea amenzilor excesiv de mari şi eliminarea taxelor de intrare în oraşe, spun că acciza de 7 eurocenţi la motorină i-ar putea dezavantaja pe operatorii interni în raport cu firmele din străinătate. Premierul Victor Ponta a propus ca acciza să fie aplicată doar pentru benzină, iar taxarea suplimentară a motorinei să fie amânată cu trei luni. Pe de alta parte, preşedintele Traian Băsescu susţine că bugetul de stat nu trebuie să prevadă taxarea în plus a motorinei sau a benzinei.




    Preşedintele CEC Bank, aflată în portofoliul statului român, Radu Gheţea, şi ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, audiaţi la Comisia care anchetează activitatea CEC



    Preşedintele CEC Bank, aflată în portofoliul statului român, Radu Gheţea, şi ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, au fost chemaţi la audieri în Comisia de buget – finanţe a Senatului. Aceasta cercetează activitatea managerială a băncii, după ce una dintre fiicele preşedintelui Traian Băsescu a luat un împrumut de peste 1 milion de euro pentru plata unui teren agricol. Suspiciunile legate de împrumut au apărut după ce ministrul de Finanţe a declarat că şeful statului ar fi intervenit pe lângă el pentru ca actualul presedinte al CEC Bank să fie menţinut în funcţie.




    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, apreciază că România ar putea adera la zona euro peste 10 ani



    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat, miercuri, că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor. El precizat că, la finalul acestui interval, se regăseste o perioadă de acalmie politică, fără alegeri timp de trei ani (2021-2023), recomandată pentru aderarea la euro. Calendarul stabilit la momentul intrării în Uniunea Europeană, în 2007, arată că România urma să adere la zona euro în anul 2015, însă, după declanşarea crizei financiare din 2008, această ţintă a fost abandonată.




    Handbalistele române s-au calificat în optimile de finala ale Campionatului Mondial din Serbia



    Naţionala feminină de handbal a României s-a calificat în optimile de finală ale Campionatului Mondial din Serbia, după ce a invins selecţionata Ungariei. Amintim că România are în palmares trei medalii mondiale: aur în 1962, respectiv argint în 1973 şi 2005. In schimb, două echipe româneşti de fotbal şi-au încheiat drumul european în acest sezon. Vicecampioana României la fotbal, Pandurii Târgu Jiu, a remizat, scor 0-0, joi seara, pe teren propriu, în compania portughezilor de la Pacos Ferreira. Miercuri, campioana României, Steaua Bucureşti a fost învinsă, cu 0-1, la Londra, de Chelsea, în ultima etapă din actuala ediţie a grupelor Ligii Campionilor.