Radio România Internațional

Tag: Cecilia Malmstrom

  • Acorduri comerciale cu Japonia și cu Singapore

    Acorduri comerciale cu Japonia și cu Singapore

    Acordul cu Japonia este cel mai
    important acord de parteneriat comercial bilateral negociat vreodată de Uniunea
    Europeană    . Acesta va crea oportunități uriașe de piață pentru ambele părți, va
    intensifica cooperarea dintre Europa și Japonia în diverse domenii, va reafirma
    angajamentul comun al celor două părți față de dezvoltarea durabilă și va
    include, pentru prima oară, un angajament specific referitor la Acordul de la Paris
    privind schimbările climatice. Pe de altă parte, acesta va elimina marea majoritate a taxelor vamale,
    suprimând astfel costurile de aproximativ 1 miliard EUR pe an suportate de
    întreprinderile din UE care exportă către Japonia. Acordul comercial și acordul
    de investiții cu Singapore sunt primele acorduri bilaterale încheiate de UE cu
    un membru al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN). În cadrul ei,
    Singapore este de departe principalul partener al UE, valoarea totală a
    comerțului bilateral cu mărfuri ridicându-se la 53,3 miliarde EUR (2017), iar a
    comerțului cu servicii la 44,4 miliarde EUR (2016). Grație acestor acorduri, UE
    a făcut un important pas înainte în promovarea unor standarde ridicate și a
    unor reguli exigente în relațiile sale comerciale cu Asia de Sud-Est, o regiune
    dinamică, cu un ritm rapid de dezvoltare. În plus, acordurile reprezintă primul
    pas în direcția unui viitor acord comercial și de investiții interregional
    între UE și ASEAN.

    Comisarul european pentru comerţ, Cecilia
    Malmström    , a declarat : Acordul economic cu
    Japonia este de fapt cel mai important acord de parteneriat comercial bilateral
    negociat vreodată de Uniunea Europeană. Iar Singapore este o țară mai mică și
    totuși importantă, care reprezintă poarta de acces pentru UE în Asia de sud-est.
    10 000 de companii europene s-au stabilit deja în Singapore, care a devenit o
    platformă de deservire pentru întreaga regiune. Conform celor mai recente
    statistici, schimburile bilaterale de bunuri și servicii au atins deja aproape
    1 million de euro pe an. Astfel că stabilim un punct de referință pentru
    acordurile comerciale în această regiune, iar acordul cu Singapore este primul
    încheiat cu un membru al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), o
    piatră de temelie în direcția unui viitor acord comercial și de investiții
    interregional între UE și ASEAN. Ne angajăm prin
    aceste acorduri să sprijinim progresiv o serie de reguli privind drepturile
    forței de muncă și respectarea mediului înconjurător. Ambele acorduri includ
    capitole cuprinzătoare privind comerțul și dezvoltarea durabilă, care
    garantează cele mai ridicate standarde și consolidează acțiunile comune în
    materie de forță de muncă, mediu, schimbări climatice și protecția animalelor,
    domenii importante de reglementat în toate țările.

    Pe lângă oportunitățile economice
    enorme pe care le oferă, acordurile comerciale încheiate includ, de asemenea, capitole
    cuprinzătoare privind comerțul și dezvoltarea durabilă, care stabilesc cele mai
    ridicate standarde în materie de forță de muncă, siguranță, mediu și protecția
    consumatorilor, consolidează acțiunile comune cu privire la dezvoltarea
    durabilă și la schimbările climatice și protejează pe deplin serviciile
    publice.




  • Intensificarea cooperării între UE şi Japonia

    Intensificarea cooperării între UE şi Japonia

    Tratatul cu Japonia este în momentul de față cel mai mare acord comercial bilateral negociat de Uniunea Europeană. Documentul va aduce beneficii ambelor părți, va intensifica cooperarea dintre Europa și Japonia în diverse domenii și va include, pentru prima oară, un angajament în favoarea respectării Acordului de la Paris de combatere a schimbărilor climatice.

    Este un acord de o importanţă economică enormă. Va elimina majoritatea taxelor vamale pe care Uniunea le plătește în prezent pentru exporturile către Japonia. Vorbim despre una dintre cele mai mari economii ale lumii și de o populație cu un mare apetit pentru mâncarea și produsele europene, a spus comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmstrom.

    Și tot ea a completat lista facilităților oferite de această înțelegere, denumită oficial Acord de Parteneriat economic: Va înlesni exporturile de echipamente, produse farmaceutice, dispozitive medicale, automobile, haine. Iar acest lucru este benefic pentru locurile de muncă din aceste domenii. Înseamnă totodată o vastă oportunitate pentru sectorul agro-alimentar european pe o piață extrem de importantă.

    Și într-adevăr, în ceea ce priveşte exporturile de produse agricole europene, acordul va elimina taxele vamale pentru multe brânzeturi, precum Gouda şi Cheddar, precum şi pentru exporturile de vin. Va permite totodată Uniunii să îşi sporească în mod substanţial exporturile de carne de vită și de porc.

    Acordul va asigura totodată protecţia în Japonia a peste 200 de produse agricole europene de înaltă calitate, aşa-numitele produse care beneficiază de indicaţii geografice.

    Acordul comercial permite totodată accesul la servicii financiare, comerţ electronic, telecomunicaţii şi transporturi. De asemenea, înţelegerea garantează întreprinderilor din Uniune accesul la marile pieţe de achiziţii publice din 48 de oraşe mari din Japonia şi elimină obstacolele din calea achiziţiilor publice în sectorul feroviar.

    În domeniul construcțiilor de automobile, acordul prevede anumite perioade de tranziție înainte de deschiderea piețelor.

    După o serie de proceduri juridice, textul acordului va fi tradus din limba engleză și în celelalte 23 de limbi oficiale ale Uniunii, dar și în japoneză. Comisia va transmite apoi acordul spre aprobare Parlamentului European și statelor membre, astfel încât intrarea în vigoare să aibă loc înainte de încheierea mandatului actual al executivului comunitar, mai precis în 2019.

    Iar preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, spune încă de pe acum că este vorba de o reușită la superlativ. În opinia sa, Uniunea Europeană și Japonia transmit un mesaj puternic în apărarea comerțului deschis, echitabil și reglementat.

    O aluzie la politica protecţionistă promovată de preşedintele american, Donald Trump, care după venirea sa la Casa Albă în ianuarie, a retras Statele Unite din Parteneriatul Trans-Pacific semnat cu 11 ţări din regiunea Asia-Pacific, între care şi Japonia.


  • Acord privind protejarea comerţului Uniunii Europene

    Acord privind protejarea comerţului Uniunii Europene

    În această săptămână,
    Comisia, Consiliul şi Parlamentul European au ajuns la un acord politic privind
    modernizarea instrumentelor comunitare de protecţie comercială. În ultimii ani
    au fost situaţii neplăcute în unele ramuri industriale ale căror produse au
    intrat în competiţie cu altele similare, venite din ţări terţe, la preţuri
    subvenţionate sau de dumping. Acest acord va conduce la prima revizuire
    majoră a instrumentelor antidumping şi antisubvenţii ale UE din ultimii 15 ani.
    Acordul survine după 4 ani de consultări cu părţile interesate şi de negocieri între
    instituţiile europene, iar noile instrumente de protecţie comercială ţin seama,
    conform oficialilor de la Bruxelles, de interesele producătorilor,
    utilizatorilor şi importatorilor din Uniunea Europeană. La finalul unei recente
    dezbateri din Parlamentul European pe tema protejării Uniunii împotriva
    produselor care vin din ţări terţe la preţuri subvenţionate sau chiar la preţuri
    de dumping, comisarul pentru comerţ Cecilia Malmstrom făcea referire la noile
    instrumente de protejare a intereselor comerciale ale Uniunii:
    Metodologia antidumping vrea să surprindă distorsiunile pieţei şi este
    legată de intervenţii în state terţe sau în anumite sectoare dintr-o ţară. Noi
    vom întări instrumentele antidumping pentru a creşte capacitatea noastră de a
    surprinde amploarea acestor fenomene, pentru a identifica toate interventiile
    de subvenţie chiar în cursul investigaţiei. Vom face publice şi rapoartele
    noastre cu privire la sectoarele sau la ţările unde constatăm astfel de distorsionări.
    Nu sunt rapoarte secrete! Acesta este un instrument de protecţie comercială
    care este eficient şi care va respecta obligaţiile noastre internationale.
    Comerţul este bun cel puţin pentru multele sale avantaje, precum creştere
    economică, investiţii, locuri de muncă, dar comerţul trebuie să fie echitabil.



    În unele
    cazuri, UE va putea impune impune taxe mai mari la importurile de produse
    subvenţionate sau care fac obiectul unui dumping din ţări în care preţurile
    materiilor prime şi ale energiei sunt distorsionate. De asemenea, companiile
    vor beneficia de un sistem de alertă rapidă care le va ajuta să se adapteze la
    noua situaţie în cazul impunerii de taxe. Companiile mai mici vor primi, de
    asemenea, asistenţă de la un birou de ajutor specific, pentru a le facilita
    declanşarea şi participarea la procedurile de protecţie comercială.


  • Toleranţă zero faţă de abuzuri şi hărţuire sexuală

    Toleranţă zero faţă de abuzuri şi hărţuire sexuală

    Una din trei femei din Uniunea Europeană a trecut printr-o experiență de violență fizică sau sexuală după 18 ani, vârsta majoratului. 55 la sută au fost hărțuite sexual, 32 la sută dintre victime spun că făptuitorul a fost un șef, un coleg sau un client. Se întâmplă în viața de zi cu zi, dar nici pe internet situația nu e mai bine. Una din cinci femei a trecut prin hărțuire online.



    Sunt date oficiale cuprinse într-un studiu al Agenției Europene pentru Drepturi Fundamentale privind violența împotriva femeilor.



    Statistici seci în spatele cărora se ascund povești tragice și traume trăite de multe femei. Povești peste care de cele mai multe ori se așterne tăcerea, dar care încet încet ies la suprafață grație campaniei #metoo de pe rețelele de socializare, începută în urma scandalui în care este implicat unul dintre cei mai importanți producători americani de film, Harvey Weinstein, acuzat de abuzuri sexuale.



    “Cred că fiecare femeie din această sală şi poate mulţi dintre bărbaţi au o poveste de spus. Fie că este vorba de o experienţă trăită personal, fie de cineva aproapiat.”



    A spus în dezbaterile din Parlamentul european comisarul pentru comerț, Cecilia Malmstrom Iar cuvintele ei nu ai rămas fără ecou. Cel puțin două eurodeputate, Terry Reintke din Germania și Eleonora Forenza din Italia, au vorbit la Strasbourg despre propriile lor experiențe, explicând – fără să intre în detalii – că au avut deja de suferit în trecut de pe urma unor fapte sau cuvinte deplasate.



    Cadrul legislativ şi măsurile stabilite la nivel European ajută statele membre să lupte eficient împotriva violenţelor la care sunt supuse femeile şi fetele. “Trebuie să ne concentrăm pe implementarea lor. Trebuie să ne gândim ce putem face noi cu toţii. Dar cel mai important lucru este că trebuie să ne arătpm susţinerea faţă de victime.” A mai spus comisarul european pentru comerț.



    O rezoluție adoptată în plenul legislativului comunitar stipulează că această violență este asociată cu repartizarea inegală a puterii dintre femei și bărbați în cadrul societății noastre.



    Parlamentarii europeni au deplâns şi faptul că aceste acte sunt tolerate cu atâta ușurință. “Toleranță zero” a fost mesajul principal al rezoluției. Legislativul comunitar are și o recomandare pentru statele membre. Ar trebui, la rândul lor, să examineze situația în parlamentele lor naționale și să ia măsurile potrivite.



    Legislativul reia totodată apelul din 2014 adresat Comisiei Europene de a propune o strategie la nivelul Uniunii pentru a proteja femeile împotriva oricăror forme de violență, inclusiv abuzuri și hărțuiri sexuale.





  • Acordul de liber schimb Republica Moldova – UE

    Acordul de liber schimb Republica Moldova – UE


    Pe 13 noiembrie 2014, plenul Parlamentului European a votat în favoarea ratificării Acordului de Asociere între Republica Moldova şi UE – tratat internaţional care prevede cooperarea în domenii precum comerţul, politica de securitate şi cultură, contribuind la integrarea mai profundă din punct de vedere politic şi economic între cele două entităţi. Acordul de Asociere include şi un Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, menit să reducă barierele în calea comerţului între fostul stat sovietic şi Uniune. Acesta acordă fiecărei părți un acces mai bun pe piață, urmărind inclusiv eliminarea taxelor vamale de import (și export, dacă există) în comerțul produselor. Aşa cum procedează Bruxellesul atunci când stabileşte cu partenerii săi comerciali Zone de Liber Schimb, şi în cazul Republicii Moldova au fost incluse mai multe domenii, care depăşesc comerţul obişnuit, pornind de la ideea că acesta nu poate fi decuplat de politicile interne privind achiziţiile, concurenţa, proprietatea intelectuală sau dezvoltarea durabilă. În cazul Republicii Moldova, statutul de membru al Parteneriatului Estic i-a oferit o poziţie specială în relaţia cu Bruxellesul, iar acordul are prevederi în conformitate cu acquis-ul comunitar.



    Toate acestea, pentru modernizarea economiei, atragerea investițiilor comunitare în țară şi pentru un mediu mai previzibil al politicilor. Acordul de liber schimb cu UE oferă o serie de avantaje Republicii Moldova, dar există şi potenţial neutilizat, a atras, însă, atenţia, la Chişinău, comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmström. Recenta vizită a avut loc în contextul în care guvernul Republicii Moldova se pronunţă pentru aprofundarea implementării acordului de liber schimb, în timp ce preşedintele pro-moscovit Igor Dodon cere revizuirea acestuia. Vorbind în cadrul unei conferinţe de presă comune cu premierul Pavel Filip, oficialul european s-a referit şi la negocierea posibilităţii de export pe piaţa comunitară a produselor de origine animalieră din Republica Moldova. Potrivit Ceciliei Malmström, pe lângă condiţiile tehnice care trebuie întrunite, cum ar fi normele de siguranţă a alimentelor, este nevoie şi de implementarea unor legi predictibile şi transparente, care să ofere siguranţă investitorilor. Exporturile Republicii Moldova pe piaţa europeană sunt în creştere, iar în prezent se discută posibilitatea livrărilor de carne şi ouă în Uniunea Europeană, a precizat Pavel Filip: Vorbesc în primul rând şi de posibilitatea de a exporta produse de origine animală. Desigur că în acest sens şi noi avem de făcut foarte multe, dar perspectivele pentru noi sunt foarte clare.



    În opinia analistului Vlad Ţurcanu, comerţul cu UE a ajutat Republica Moldova să se menţină pe linia de plutire după şocurile succesive pe care le-a suportat economia ţării în ultimii 20 de ani. În acelaşi timp, el a criticat ideile preşedintelui Igor Dodon, care vrea ca Republica Moldova să exporte în Federaţia Rusă materie primă. Potrivit lui Vlad Ţurcanu, ideea avansată de liderul pro-rus i-ar dezavantaja pe producătorii autohtoni: Ceea ce am reţinut din toată această frazeologie a lui Igor Dodon, pe care acesta o agită cu orice ocazie, este că ar trebui să ne concentrăm pe relaţia cu Federaţia Rusă, pentru a exporta legume, fructe şi vin în Federaţia Rusă. Exact modelul pe care a funcţionat RSS Moldovenească (denumirea statului în perioada sovietică) până la 1991. Asta înseamnă să livrăm materie primă în Federaţia Rusă şi plusvaloarea pe care ar obţine-o producătorii noştri ar fi una de sub un procent.



    O situaţie aparte în toată această ecuaţie este cea din Transnistria, regiune separatistă promoscovită din estul Republicii Moldova. După parafarea Acordului de Asociere, în noiembrie 2013, la Vilnius, regiunea transnistreană a beneficiat de facilităţi comerciale autonome din partea UE. Acest lucru a făcut ca pe parcursul a doi ani aproape 50 la sută din mărfurile exportate din stânga Nistrului să ajungă pe piaţa Uniunii Europene. Facilităţile comerciale au expirat, însă, la sfârşitul lui 2015, iar Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător s-a extins, de la 1 ianuarie 2016, pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană. Astfel, toţi agenţii economici din Republica Moldova, inclusiv cei din regiunea transnistreană, au putut să exporte mărfuri în Uniunea Europeană în baza aceluiaşi regim de comerţ liber. Dar, Tiraspolul a anunţat că nu va implementa Acordul de Liber Schimb cu UE, deoarece acesta ar fi în contradicţie cu politica sa externă, stabilită în cadrul referendumului privind apropierea de Rusia, prin integrarea în uniunea Eurasiatică. Transnistria a obţinut un regim asimetric, în care Tiraspolul aplică taxele vamale, iar exportul transnistrean ajunge pe piaţa UE fără taxe. Includerea Transnistriei chiar şi în această formulă a fost apreciată de unii analişti drept un aspect al unui scop mult mai important – reîntregirea ţării, mergând pe ideea că o integrare economică mai intensă a Republicii Moldovei cu UE va permite soluţionarea conflictului transnistrean.


  • November 8, 2017

    November 8, 2017

    AMENDMENTS – The Romanian Government is today expected to adopt a series of amendments to the Fiscal Code, providing, among other things, for the full transfer of social contributions from employers to employees, a cut from 16 to 10% in the tax on income, pensions, farming-related revenues, interest rates and rent. The Governments economic session has been so far postponed twice. The ruling coalition pointed out the new measures are bound to produce positive effects, amidst fears voiced by employers, trade unions and part of civil society. The biggest trade union confederations have announced protests would continue at national level. On Sunday some 20,000 people protested the Governments measures, while yesterday saw a big protest at Dacias manufacturing plant in Mioveni, southern Romania. The new fiscal measures have been harshly criticized by the president and the right-wing opposition.



    NATO – Romanias Defense Minister Mihai Fifor is starting today taking part in a two-day meeting of NATO Defense Ministers. According to Mihai Fifor, the meeting represents a new opportunity for Romania to foster its security interests in the Black Sea region and consolidate the Alliances contribution to securing its eastern flank. The main topics on the agenda for talks are the reform of NATOs command structure, the mobility of NATO troops deployed in Europe, the developments in Afghanistan, as well as North Koreas missile and nuclear programmes. Mihai Fifor will also attend the Anti-DAESH Global Coalition meeting, held on the sidelines of the NATO meeting. He will meet with US Defense Secretary James Mattis and counterparts from Great Britain, France, Portugal, Turkey and Italy, as well as with General Curtis M. Scaparrotti, Supreme Allied Commander Europe.



    EBRD – Romanias economy could report a 5.3% economic growth, which is estimated to go down to 4.2% in 2018, reads the latest forecast issued by the European Bank for Reconstruction and Development (EBRD). Previous estimates pointed to a 4% growth for 2017 and 3.5% for 2018. The National Forecast Committee last week also revised its economic growth forecast to 6.1% in 2017 as compared to the previous estimate of 5.6%. In October the IMF upgraded its economic growth forecast for Romania from 4.2% to 5.5%.



    THE KING – King Mihai I of Romania is in grave condition at his house in Switzerland, which is why no event will be held to mark his name day on the feast day of Saint Archangels Michael and Gabriel. On Tuesday Mihai was administered the Holy Eucharist, after on Monday the Royal House announced his condition had taken a turn for the worse. Aged 96, the King is suffering from two forms of cancer. Ascended to the throne in 1940, Mihai I was forced to step down and go into exile in 1947 by the new communist authorities. Mihai I returned to Romania only after the anti-communist revolution of 1989, when he regained Romanian citizenship and part of the estates seized by communist authorities.



    ENERGY – Romania has stepped up its negotiations with China with a view to building reactors 3 and 4 at the Cernavoda nuclear power plant and a new black coal unit at the Rovinari thermal power plant, Energy Minister Toma Petcu said on the sidelines of a ministerial conference held in Bucharest, attended by a Chinese delegation. In turn, Foreign Minister Teodor Melescanu expressed Romanias interest to taking part in projects fostered as part of the new “Silk Road project in China. Melescanu highlighted Romanias strengths in this respect, its geographic position and its transport facilities, the port of Constanta, the Danube and the Danube-Black Sea canal.



    THE POPE – Pope Francis today accepted an invitation to become honorary member of the Romanian Academy, extended by an official delegation of the Academy at the Vatican today. The Pope accepted the distinction, underlying his “friendly relations with Romania. The award will be sent to the Holy See by the Apostolic Nunciature in Bucharest. Pope Francis is the second pope to be named honorary member of the Romanian Academy after John Paul II, who became a member in 2001.



    EUROSTAT – 25.8% of Romanias population was employed in agriculture in 2015, placing the country on the top position at EU level, against a community average of 4.4%, reads the latest report made public by Eurostat. In 2015 some 10 million EU citizens worked in agriculture, of which 7.5 in Romania, Poland, Italy, France, Spain, Bulgaria and Germany. According to Eurostat, the rate of completing higher education studies varies between 1.6% in Romania and 25% in the UK amongst agriculture workers. Finally, Romania has the lowest rate at EU level, 1.5%, in terms of full-time agriculture workers, as compared to the EU average of 16.4%.



    MOLDOVA – EU Commissioner for Trade Cecilia Malmstrom spoke about the unused potential of Moldovas free trade agreement with the EU, despite offering many benefits to the Republic of Moldova. The EU official is on a visit to Chisinau to mark three years since the agreement was ratified. Cecilia Malmstrom said Moldovan authorities must carry out additional reforms to step up trade relations with the Union. The EU official went on to say that Moldovas implementation of the memorandum signed with the IMF is a prerequisite to the EUs € 100 million financial package to this country. According to statistics, Moldovas exports to the EU exceeded $ 1 billion in the first nine months of the year, up by 16% as compared to the same period last year.



    TOUR – As of today US president Donald Trump is on a three-day visit to China, an important stop part of his tour of Asia. According to international news agencies, the White House leader will meet his counterpart Xi Jinping against the backdrop of US efforts to reconstruct a single frontline against North Koreas nuclear programme. Trump will call on China to break all trade relations with North Korea and get in line with UN sanctions against Pyongyang. During his tour of Asia, President Trump has visited Japan and South Korea, and will next travel to Vietnam and the Philippines.



    FOOTBALL – On Thursday Romanias national football team is playing Turkey at home in Cluj Napoca, central Romania, and will next play the Netherlands on November 14. Both games are friendly. Coach Cosmin Contra has called up 30 players, of whom 17 play for clubs abroad. The two games are bound to prepare preparations for the 2020 European Cup preliminaries. Romania failed to qualify to the 2018 World Cup to be hosted by Russia, after a subpar campaign with German Christoph Daum at its helm. We recall Romanian Mircea Lucescu is currently Turkeys headcoach. (Translated by V. Palcu)

  • Europäischer Bericht über Korruption

    Europäischer Bericht über Korruption

    Die Korruption in den 28 EU-Staaten kostet die Wirtschaft der Europäischen Union rund 120 Milliarden Euro pro Jahr, schlussfolgerte der erste Antikorruptionsbericht der Europäischen Kommission. Kein EU-Staat sei immun. Cecilia Malmström, EU-Kommissarin für Innenpolitik, dazu:



    Der erste Antikorruptionsbericht zeigt, wie die EU-Mitgliedsstaaten die Korruption durch gezielte Politiken bekämpfen können und wie diese umgesetzt werden müssen. Der Bericht erklärt den EU-Staaten, wie sie die Korruption auf nationaler Ebene bekämpfen können, und zeigt ganz klar, dass das Niveau der Korruption von einem Staat zum anderen unterschiedlich ist. Die Korruption ist in allen EU-Mitgliedsstaaten präsent.”



    Die Bereiche, wo die Korruption am meisten vorkommt, sind jene, die an der Verwaltung und Politik angeschlossen sind. Es geht um öffentliche Beschaffungen und Finanzierung der Parteien. Rumänien und Bulgarien werden weiterhin durch Berichte im Rahmen des Kooperations- und Kontrollmechansimus monitorisiert. Beide Länder weisen positive Aspekte der Korruption auf. EU-Kommissarin für Innenpolitik Cecilia Malmström dazu:



    Es gibt positive Beispiele in allen Staaten, natürlich auch in Rumänien. Die zwei Länder, Rumänien und Bulgarien, werden durch den Kooperations- und Kontrollmechanismus monitorisiert. Hier aber sind die Sachen unterschiedlich. Wir sprechen von verschiedenen Indikatoren. Wir erkennen die Anstrengungen beider Länder, die im Bericht wiedergegeben sind, an. Viele Staaten bemühen sich, doch die Anstrengungen sind ungenügend.”



    Dem Bericht zufolge bleibe die Korruption in Rumänien ein Problem des Systems. Es gebe positive Ergebnisse in der Strafverfolgung und in letzter Zeit in der Bekäpfung der Korruption auf hohem Niveau, was den Institutionen wie die Antikorruptionsbehörde zu verdanken sei. Laut der rumänischen Antikorruptionsbehörde wurde im Zeitraum 2006-2012 eine Veruntreuung von 36 Millionen Euro von den europäischen Fördermitteln entdeckt.



    Die öffentliche Beschaffung auf lokaler Ebene ist vor der Korruption hilflos. Für die kleine Korruption in Rumänien ist das Gesundheitssystem ein Beispiel. Es ist bekannt, dass die Ärzte, die in staatlichen Krankenhäusern tätig sind, schlecht bezahlt werden. 28% der befragten Patienten in Rumänien haben geantwortet, sie haben mehr als die offiziellen Preise zahlen müssen.