Radio România Internațional

Tag: centenar Marea Unire

  • Jurnal românesc – 24.04.2018

    Jurnal românesc – 24.04.2018

    Românii care lucrează în străinătate au trimis anul trecut acasă aproape 5 miliarde de dolari, plasând ţara noastră pe locul trei după Rusia şi Ucraina, arată un raport al Băncii Mondiale. Autorii documentului spun că după trei ani de declin consecutiv, au crescut trnsferurile de bani către Europa şi Asia Centrală. Această tendinţă se datorează aprecierii monedei euro şi a rublei faţă de dolar, dar şi avansului economic şi perspectivelor de angajare în ţările în care lucrează cei care trimit bani acasă. Statele cu cele mai mari transferuri de bani în 2017 au fost India, China, Filipine, Mexic, Nigeria şi Egipt. Cei mai mulţi bani au fost trimişi din SUA şi Arabia.



    O delegație a Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Camerei Deputaților din Parlamentul României a făcut o vizită oficială în Republica Moldova. Deputaţii romani au participat, marţi, în ultima zi a vizitei, la inaugurarea unei grădinițe din comuna Gangura, raionul Ialoveni, instituție renovată prin intermediul Programului de asistență tehnică și financiară acordată de Guvernul României. Membrii delegaţiei s-au intâlnit şi cu ministrul moldovean al Apărării, Eugen Sturza. Preşedintele Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, Dorel Gheorghe Căprar, a spus că România este dispusă să asigure expertiza necesară şi asistenţă în domeniile prioritare pentru sectorul de apărare din Republica Moldova.



    Cătălin Humă a preluat, recent, funcția de consul onorific al celui mai nou consulat românesc din Marea Britanie. La ceremonia de inaugurare, ambasadorul României la Londra. Dan Mihalache a subliniat că deschiderea acestui Consulat onorific “deschide noi oportunități de colaborare şi acordă atenţie deosebită intereselor comunităţii româneşti care locuieşte în Comitatul Hampshire”. Cu această ocazie, oficialii Ministerului Românilor de Pretutindeni au participat la Hramul bisericii St Calinic de la Cernica” din Southampton. De asemenea, a fost vizitată și Universitatea din Winchester unde au avut loc discuții cu pro-rectorul şi cu directorul pe relații internaționale, precum şi cu studenți români.



    Alianţa pentru Centenar, din care fac parte 100 de organizaţii civice din România, Republica Moldova şi diaspora, a lansat pe 23 aprilie o campanie ce îşi propune să strângă peste un milion de semnături pentru modificarea Constituţiei, în vederea Unirii cu Republica Moldova, informează Platforma Unionistă Acţiunea 2012, într-un comunicat de presă. Aceasta se va încheia pe 25 iunie. Pentru revizuirea Constituţiei, membrii Alianţei pentru Centenar au format un grup de experţi în drept constituţional care lucrează la fraza finală la un preambul al Legii fundamentale, similară celei din Constituţia Germaniei şi în care va fi prevăzut dreptul poporului român de a se reunifica paşnic, în concordanţă cu Tratatul de la Helsinki din 1975, se menţionează în comunicat.



    Ediţia 2018 a programului de tabere “ARC” este dedicată în acest an celebrării Centenarului Marii Uniri. Programul li se adresează tinerilor români din ţările vecine României şi din Balcani, precum şi celor din ţări ca Italia, Spania, Franţa sau Germania. Programul, ajuns la cea de-a zecea ediţie, îşi propune să creeze şi să păstreze legături între cetăţenii şi etnicii români din diferite ţări, să ofere cunoştinţe despre cultura şi civilizaţia românească, să promoveze valorile patrimoniului cultural naţional. In 2018, 2700 de locuri sunt destinate taberei din vară, iar în premieră anul acest programul ARC se extinde şi în iarnă, cu încă 300 de locuri.


    Ediția de vară se va desfășura în perioada 25 iunie — 28 august, în 14 serii de câte 7 zile, în Centrele de Agrement de la Sulina, județul Tulcea, și Oglinzi, județul Neamț. Ediția de iarnă, va fi găzduită de Centrul de Agrement Căprioara, Județul Hunedoara și Centrul de Agrement Săcelu, Județul Gorj. Potrivit Ministrului pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, la ediţiile derulate în cadrul programului ARC au participat aproximativ 20 de mii de tineri de etnie română din comunităţile istorice şi diaspora.

  • Jurnal românesc – 19.04.2018

    Jurnal românesc – 19.04.2018

    Nivelurile de
    integrare a comunităţii române în Italia s-au îmbunătăţit de-a lungul timpului
    şi în acest moment sunt satisfăcătoare, a declarat, joi, la Bucureşti, şeful
    guvernului de la Roma, Paolo Gentiloni, dupa o intrevedere cu premierul Viorica
    Dăncilă. Relaţiile noastre sunt întărite şi de prezenţa relevantă a unei
    comunităţi române în Italia, de 1,3 milioane de persoane, cea mai mare
    comunitate română din străinătate, dar şi cea mai mare comunitate străină
    prezentă în Italia, a mai spus Gentiloni. La rândul său, Viorica Dăncilă a
    subliniat importanţa comunităţii româneşti
    din Italia, precum şi a comunităţii italiane din România, ambele reprezentând o
    punte de legătură dintre cele două state. Ea a amai afirmat că Italia reprezintă
    un partener strategic pentru România, volumul schimburilor comerciale ajungând
    în 2017 la aproape 14 miliarde de euro, un nivel record pentru ultimul deceniu.


    Alianţa
    pentru Centenar, din care fac parte 100 de organizaţii civice din România,
    Republica Moldova şi diaspora, a lansat miercuri o campanie ce îşi propune să
    strângă peste un milion de semnături pentru modificarea Constituţiei, în
    vederea Unirii cu Republica Moldova, informează Platforma Unionistă Acţiunea 2012, într-un comunicat de presă.
    Campania se va desfăşura în perioada 23
    aprilie-25 iuniePentru revizuirea Constituţiei, membrii Alianţei
    pentru Centenar au format un grup de experţi în drept constituţional care
    lucrează la fraza finală la un preambul Legii fundamentale, similară celei din
    Constituţia Germaniei şi în care va fi prevăzut dreptul poporului român de a se
    reunifica paşnic, în concordanţă cu Tratatul de la Helsinki din 1975, se
    menţionează în comunicat. Campania de strângere de semnături a fost lansată miercuri
    la Timişoara, Bucureşti, Chişinău şi Bruxelles.


    Elveţia a decis
    să prelungească, până la 31 mai 2019, restricţiile pe piaţa muncii pentru cetăţenii
    români şi bulgari. Secretarul de stat pentru afaceri bilaterale şi strategice
    în spaţiul euroatlantic, George Ciamba, a avut, miercuri, o convorbire
    telefonică cu secretarul de stat în Departamentul federal pentru afaceri
    externe al Confederaţiei Elveţiene, Roberto Balzaretti, în cadrul căreia a fost
    comunicată această decizie. Potrivit MAE de la Bucureşti, măsură are o valabilitate
    de un an, fără a mai putea fi reînnoită. Secretarul de stat George Ciamba a
    exprimat regretul Bucureştiului faţă de aceasta decizie, arătând că masura este
    în disonanţă cu contribuţia pe care comunitatea românească din Elveţia – în
    marea ei majoritate înalt calificată şi bine integrată – o are pe piaţa locală
    a muncii.În mai 2017, Guvernul
    Elveţiei a dispus activarea unei clauze prevăzute în Acordul cu UE care prevede
    introducerea temporara a unor restricţii pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.


    Ministrul Apărării, Mihai Fifor, s-a
    întâlnit, miercuri, cu militarii romani răniţi în teatrele de operaţii, care
    fac parte din lotul extins de sportivi care vor participa la ‘Invictus Games
    Sydney 2018’. La editia din acest an a
    competitiei care va avea loc, între 20 şi 27 octombrie, la Sydney, în
    Australia, vor participa militari răniţi din 18 ţări membre sau partenere ale
    NATO – Afganistan, Australia, Canada, Danemarca, Estonia, Franţa, Georgia,
    Germania, Irak, Italia, Iordania, Olanda, Noua Zeelandă, Polonia, România,
    Ucraina, Marea Britanie şi S.U.A. Cei 15 militari romani care vor pleca la
    Sydney vor participa la probele de tir cu arcul, atletism, canotaj de sală,
    powerlifting, ciclism, înot şi volei din poziţia şezând. În 2017, la prima
    participare la ‘Invictus Games desfăşurată la Toronto, Canada, militarii români
    au cucerit patru medalii, una de aur, una de argint şi două de bronz.

  • Jurnal românesc – 06.04.2018

    Jurnal românesc – 06.04.2018

    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului anunţă deschiderea înscrierilor pentru cea de-a zecea ediţie a Programului de tabere ARC” – program destinat elevilor şi tinerilor români de pretutindeni. În anul 2018 taberele vor fi organizate în Centrele de Agrement din Sulina, jud. Tulcea, în perioada 26 iunie — 28 august, şi Oglinzi, jud. Neamţ, între 25 iunie si 30 iulie, în serii consecutive de câte şapte zile. Taberele ARC de anul acesta vor reuni 2.700 de elevi şi tineri români din ţările aflate în jurul graniţelor şi Balcani, precum şi din diaspora. Activităţile organizate în cadrul Programului se vor axa pe dezvoltarea abilităţilor de comunicare în limba română, stimularea spiritului de colaborare și unitate în rândul tinerilor români de pretutindeni, informarea participanţilor asupra istoriei românilor şi aprofundarea cunoştinţelor de cultură şi civilizaţie românească. În tabere vor fi organizate ateliere de limba română, creație, sport și vor fi organizate excursii la obiectivele turistice și culturale din zonă, iar grupurile se vor constitui cu sprijinul misiunilor diplomatice şi al mediului asociativ, respectând o serie de criterii pe care le puteţi găsi pe site-ul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.



    Institutul «Euxodiu Hurmuzachi» pentru românii de pretutindeni, instituție aflată în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Complexul Educațional Lauder-Reut va organiza Marșul supraviețuitorilor Holocaustului – să cunoaștem împreună”, în perioada 9-13 aprilie, în Polonia. Evenimentul are un caracter educațional și contribuie la cunoașterea unui episod dramatic al istoriei. “Marșul” este un proiect educațional care a început în anul 1988 și la care vor participa tineri din peste 50 de țări. Delegația din România va fi formată din elevi și profesori de la Școala Lauder-Reut din București, dar și din Republica Moldova. Proiectul face parte din programul IEH «Caravana Identității Românești», care cuprinde o serie de acțiuni culturale destinate promovării culturii române și consolidării identității naționale românești și se înscrie în « rogramul Strategic — Spațiul Cultural Comun Românesc — Centenar Marea Unire 1918 — 2018».



    Scriitorul, eseistul, poetul şi traducătorul român de limbă spaniolă Darie Novăceanu a murit, la Madrid, la vârsta de 80 de ani, informează ziarul spaniol ABC. Darie Novăceanu a fost membru al Academiei Regale Spaniole şi laureat al Premiului naţional de traducere, în 1982, pentru versiunea în limba română a lucrărilor lui Luis de Góngora y Argote, poet şi dramaturg aparţinând Secolului de aur al literaturii spaniole. Născut în Crasna, judeţul Gorj, pe 8 mai 1937, Darie Novăceanu a publicat mai mult de 70 de cărţi, în Spania, Mexic şi România, multe dintre ele de poezie. În 1993 a primit Premiul de Poezie Luis Rosales pentru cartea sa Estado del tiempo şi de-a lungul carierei literare a călătorit prin America Latină şi Spania, lăsând o moştenire importantă de traduceri şi eseuri istorice şi literare, notează publicaţia spaniolă. După căderea regimului Ceauşescu, Darie Novăceanu a fost trimis ambasador al Romaniei în Spania şi, în timpul mandatului său, a depus o activitate intensă de promovare a valorilor culturale ale României, înlesnind dialogul cu reprezentanţii culturii spaniole.



    Cetățenii interesați de problematica UE pot participa la alegerea temelor prioritare ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, pe care tara noastra o va exercita incepand cu 1 ianuarie 2019, prin completarea unui chestionar. Opiniile exprimate vor ajuta la creionarea unei imagini a așteptărilor pe care le au cetățenii, din ţară şi din diaspora, cu privire la Președinția Consiliului European exercitată de România, dar și despre rolul pe care-l are țara noastră în cadrul Uniunii Europene, despre beneficiile și oportunitățile pe care le au românii ca urmare a prezenței țării noastre în cadrul Uniunii Europene. Concluziile chestionarului vor fi integrate în procesul de reflecție derulat în vederea fundamentării tematicilor de interes avute în vedere pentru primul semestru din 2019. Sunteţi invitaţi să completați chestionarul accesând: http://www.romania2019.eu/chestionar-ro2019eu/


  • Jurnal românesc – 04.04.2018

    Românii din diaspora – cei mai buni ambasadori ai turismului — arată datele unui studiu realizat în comunităţile de români din peste 60 de ţări. Realizatorii studiului consideră că aceasta înseamnă aproape 4 milioane de ambasadori veritabili pentru turismul românesc împrăştiaţi în toate colţurile lumii, care le povestesc străinilor cu pasiune despre locurile şi lucrurile frumoase care pot fi văzute în România. Potrivit studiului, aproape toţi românii plecaţi peste graniţă (98%) le recomandă prietenilor să viziteze România, mai ales, zonele de munte, Transilvania şi Maramureşul, Delta Dunării şi litoralul românesc. Mulţi dintre românii din străinătate se întorc acasă în această perioadă, pentru a sărbători Paştele alături de familiile şi prietenii lor. O mare parte dintre aceştia aduc cu ei şi noii prieteni sau familiile formate în ţările de adopţie, pentru a petrece româneşte şi a vizita cele mai frumoase locuri din ţară — mai arată studiul.



    Numărul biletelor de avion cu destinaţia finală România pentru perioada Paştelui a înregistrat o creştere cu 31% în 2018, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Acest lucru relevă faptul că mulţi dintre românii care locuiesc în străinătate aleg să revină în ţară cu avionul în detrimentul autocarului sau maşinii personale, potrivit unei analize realizate de o agenţie de turism online. De asemenea, s-au înregistrat creşteri şi în ceea ce priveşte numărul biletelor de avion din România către destinaţii externe, însă procentajul este de doar 3%. Din România, cele mai căutate destinaţii sunt Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Cluj, în timp ce destinaţiile externe cele mai solicitate rămân, ca şi în anii anteriori, ţările cu cele mai numeroase comunităţi de români: Italia, Marea Britanie, Spania şi Germania. Potrivit agenţiei, deoarece perioada liberă este destul de scurtă, românii care îşi doresc să călătorească de Paşte se îndreaptă fie spre destinaţii de city break, fie spre destinaţii cu comunităţi numeroase de creştin ortodocşi. Cele preferate de români pentru vacanţa de Paşte sunt, preponderent, cele europene, atât datorită intervalurilor de zbor scurte, precum şi tarifelor accesibile.



    La Bucureşti a fost lansată o enciclopedie digitală cu informaţii despre personalităţile şi momentele istorice care au contribuit la realizarea Marii Uniri de la 1918. Aceasta conţine câteva sute de fotografii rare, clipuri video şi imagini 3D ale unor monumente istorice semnificative pentru perioada respectivă. Aplicaţia numita” Romania 1918” este gratuită şi poate fi descărcată de pe internet. Enciclopedia este disponibilă în limbile română şi engleză, urmând să apară şi în limba franceză.



    La Sibiu a fost lansat sezonul de vizitare a bisericilor fortificate săseşti din Transilvania. Aceste obiective au fost căutate anul trecut de aproape 700 de mii de turişti. În premieră, în 2018, turiştii, indiferent de confesiune, vor putea apela la un preot duhovnic, după un model preluat de la alte biserici europene. Coordonatorul programului turistic de vizitare a bisericilor fortificate “Descoperă sufletul Transilvaniei”, preotul evanghelic Ştefan Cosoroabă, a explicat că acest duhovnic va ţine duminică slujbe în biserici unde nu este preot. El va ţine săptămânal reculegeri în anumite biserici unde este fluxul de turişti mai mare: Biserica Neagră, Viscri, Sighişoara, şi, în anumite ore, va sta la dispoziţia turiştilor care vor să se spovedească sau să aibă o discuţie cu temă spirituală.

  • Marea Adunare Centenară de la Chişinău

    Marea Adunare Centenară de la Chişinău

    Pe 27 martie, în România e zi de sărbătoare naţională. Este marcat un moment important din istoria ţării – Unirea, în 1918, cu Basarabia. Atunci, la sfârşitul Primului Război Mondial, Basarabia, provincie cu populaţie majoritar româneasca aflată anterior, timp de 106 ani, sub ocupaţie ţaristă, s-a unit cu Patria. Uniunea Sovietică a reanexat-o, în urma unui ultimatum, în 1940, iar pe o parte a teritoriului acesteia a fost creată actuala Republică Moldova. Duminică, în preajma împlinirii unui secol de la Unire, la Chişinău, mii de români de pe ambele maluri ale Prutului au participat la o manifestaţie simbolic denumită Marea Adunare Centenară şi au adoptat o proclamaţie prin care se angajează să contribuie la reîntregirea naţională a României.



    Printre participanţi s-au numărat şi primarii a 140 de localităţi din Republica Moldova care au semnat, în ultima vreme, declaraţii de unire cu România. Unul dintre ei este Vladimir Susarenco, din Sadova: “Astăzi, acuma, suntem peste 600 de sadoveni dintr-un sat care îşi doreşte unirea. Cum să nu ţi-o doreşti atunci când ai o limbă, ai o cultură, avem burse româneşti. Grădiniţa din satul Sadova a fost reparată cu fondurile guvernului român.”



    La Chişinău s-a aflat şi fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, dar şi senatorul PSD, la putere în România, Titus Corlăţean, care a subliniat importanţa declaraţiilor de unire semnate de cele 140 de primării. Titus Corlăţean: “Ele sunt importante pentru că merg dincolo de simpla simbolistică a gestului. Întotdeauna s-a spus la Bucureşti: atunci când voi – românii din Basarabia şi Republica Moldova – veţi fi gata, noi suntem deja. Dacă identitatea românească, călcată în picioare, strivită în perioada URSS-ului şi negată, dacă identitatea românescă a fost pervertită de sovietici prin inventarea unei limbi moldoveneşti şi a unei identităţi moldoveneşti, separată de cea românească, lucrurile astea nu pot fi uitate şi trebuie, totuşi, în mod clar reparate.”



    Ce spun, însă, oamenii simpli de peste Prut? Își doresc unirea, dar sunt conștienți că politicienii de la Chișinău nu vor lua o astfel de măsură prea curând. La dreapta eşicherului, Partidul Liberal, parlamentar, în opoziţie, precum şi numeroase formaţiuni extraparlamentare şi organizaţii civice pledează pentru reunificare. La centru, guvernul de coaliţie, declarat pro-occidental, dominat de Partidul Democrat, mizează pe cartea integrării europene, dar, fără a împărtăşi obiectivul unionist, cultivă relaţii excelente cu Bucureştiul şi glaciale cu Moscova.



    În fine, la stânga, resturile fostului partid unic comunist şi socialiştii conduşi, de facto, de şeful statului, filorusul Igor Dodon, nu-şi ascund intenţia de a readuce republica pe orbita rusească. În acest context, pentru moment, singura soluţie este reafirmarea permanentă a convingerilor pro-occidentale ale moldovenilor, de altfel cei mai săraci din Europa. Admiterea lor în Uniunea Europeană şi NATO, susţinute de la Bucureşti, le pot asigura libertatea şi bunăstarea.

  • Jurnal românesc – 26.03.2018

    Jurnal românesc – 26.03.2018

    La Chişinău a avut loc, duminică, o amplă manifestaţie dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Participanţii au adoptat o proclamaţie prin care îşi iau angajamentul să contribuie la reîntregirea naţională a României. La manifestaţie au fost prezenţi şi politicieni din România, printre care fostul şef de stat, Traian Băsescu. Provincie cu populaţie majoritar românească în componenţa imperiului ţarist, Basarabia s-a unit cu România la sfârşitul primului război mondial, pe 27 martie 1918. Uniunea Sovietică a reanexat-o, în urma unui ultimatum, în 1940, iar pe o parte a teritoriului acesteia a fost creată actuala Republică Moldova. Împlinirea celor o sută de ani de la Unirea Basarabiei cu România va fi marcată, marţi şi la Bucureşti, într-o şedinţă solemnă a Parlamentului.



    Ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia Intotero, a anunţat că în jur de 30 de jurnalişti din comunităţile istorice vor participa la şedinţa solemnă a Parlamentului din 27 martie. Potrivit ministrului, este vorba despre un proiect al MRP care constă într-un schimb de experienţă între reprezentaţii mass-media din comunităţile istorice şi reprezentanţii mass-media din România. Ministrul pentru românii de pretutindeni a participat, în week-end, la a II-a ediţii a proiectului Descoperă şi cunoaşte România, care reuneşte, în acest an, 450 de etnici români din comunităţile istorice din jurul graniţelor.



    Cristofor Aldea-Teodorovici va fi prezent pe 27 martie, pe scena Teatrului Fani Tardini din Galaţi, într-un concert care marchează aniversarea Centenarului Unirii Basarabiei cu România. Concertul are loc în cadrul Festivalului ,,Zilele Basarabiei”. Trupe cunoscute pe ambele maluri ale Prutului vor aduce în atenția publicului tânăr din Galați semnificația datei de 27 martie 1918. Cristofor-Aldea Teodorovici este un apreciat și cunoscut cantautor român basarabean, fiul regretaţilor Doina si Ion Aldea-Teodorovici şi continuator al cântecelor patriotice româneşti ale părinţilor săi. Proiectul are drept scop promovarea identității naționale și a valorilor culturale comune ambelor maluri ale Prutului, cu accent pe tânăra generație, care prin educație și cultură își poate păstra identitatea națională, istoria și valorile spirituale românești.



    Românii au la dispoziţie peste 1.300 de locuri de muncă în străinătate, prin reţeaua Eures, cele mai multe fiind în Germania, Spania şi Malta. Potrivit datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în Germania sunt disponibile circa 680 de posturi, majoritatea pentru manipulant bagaje şi şofer manipulare bagaje, în Spania 160, cele mai multe pentru agricultori, iar în Malta 155 de locuri, în special pentru şoferi de autobuz. Marea Britanie oferă 116 posturi în agricultură, iar Olanda 105 în acelaşi domeniu. Ele sunt urmate de ţări ca Cehia, Belgia, Norvegia, Luxemburg, Slovenia sau Finlanda.



    Românii din Marea Britanie sunt invitați la primul atelier legislativ organizat în Londra. Deputatul USR, Nicolae-Daniel Popescu, ales în Circumscripția electorală nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul și reședința în afara țării, va organiza pe 4 aprilie, în Brent (Londra), primul atelierul legislativ dedicat românilor din Marea Britanie. Printre temele care vor fi aduse în discuție se numără: participarea cetățenilor români la viața politică și la procesele electorale din țările în care s-au stabilit, votul prin corespondență pentru românii din afara granițelor, precum și reprezentarea diasporei în Parlamentul României.

  • Centenar

    Centenar

    Centenarul anului 1918 nu ţine doar un an, cel pe care îl trăim acum, deşi este anul-centenar. 1918 este ultimul an al primului război mondial, cel în care s-au petrecut atâtea eveimente esenţiale, care au schimbat faţa lumii şi destinele oamenilor. În 2014 am marcat un secol de la începerea acestui război extraordinar de distructiv, apoi au urmat tot mai multe centenare ale unor evenimente mai importante sau mai puţin cunoscute. Marile bătălii ale primului război mondial au fost omagiate şi încă vor mai fi, şi pe parcursul anului 2018, odată ce se împlineşte secolul de la acele momente cumplite. După o sută de ani, actorii de atunci, mai ales cei statali, de lungă durată, se raportează diferit la evenimentele anului 1918. Din păcate, după o sută de ani constatăm că multe atitudini şi opţiuni negative nu au dispărut sau, şi mai mult, sunt retrăite cu pasiune şi iraţional.



    După foarte mult timp, Europa şi omenirea redescoperă naţionalismul şi extremismul în detrimentul păcii şi înţelegerii. Anul 1918 a început cu Revoluţia sovietică din 7 noiembrie 1917, cunoscută, după noile realităţi ale calendarului, drept Marea Revoluţie din Octombrie. Şi s-a încheiat mai târziu, în anii ce au urmat, poate după semnarea Tratatului de la Versailles, la 28 iunie 1919 sau la 1 august 1919, când era înăbuşită, de către armata română, revolta comunistă din Ungaria, condusă de la Bela Kun. Sau chiar în 1920, odată cu încheierea Conferinţei de Pace de la Paris şi deschiderea Adunării Generale a Ligii Națiunilor. Nici Primul Război Mondial nu pare a se fi încheiat în 1918. În acel an, la 11 noiembrie, a fost semnat armistiţiul care a pus capăt luptelor.



    Au urmat 21 de ani în care Europa civilizației a crezut că este pace dar, de fapt, era o pregătire intensă a revanșei. Astfel s-a ajuns la un al doilea război mondial provocat de cei care nu au vrut să accepte că vremea hegemoniei militariste trecuse, venind cea a democrației. Dar nici încheierea celui de al doilea război mondial nu a adus pacea clară și sigură de care avea nevoie omenirea, după o teribilă primă jumătate de secol. Europa și întreaga lume se schimbaseră din nou, ca după o maturizare forțată.



    După război venea un alt război, unul rece, croit tot pe relații între state neclarificate suficient. Orice război redus la tăcere naște dorința de revanșă, pacea nesinceră hrănește un nou război. Centenarul cu care a început 2018 este cel al declarației în 14 puncte în care președintele american Wodrow Wilson trasa viitorul Europei și al întregii lumi. Printre țările cărora li se garanta libertatea era și România.



    Cronologia anului 1918 pentru România a fost una extrem de complicată. La începutul lui 1918, acum un secol, Basarabia, pământul românesc dintre Prut și Nistru, sub ocupație rusă din 1812, se unea cu România. În același timp, România era obligată să semneze o pace înrobitoare pe care regele său nu a ratificat-o niciodată. La sfârșitul anului 1918, odată cu unirea Transilvaniei cu România, regele devenea Ferdinand Întregitorul. Fiecare zi din acest an trimite la un eveniment petrec acum un secol, și cele mai multe sunt dramatice. Este vorba de bombardamente și lupte sângeroase, de militari și civili uciși, ofensive și contraofensive, revoluții și contrarevoluții, foamete și lipsuri, maladii ucigătoare, negocieri și inițiative diplomatice, mișcări politice, campanii de presă și, până la urmă, tratate de pace. Multe dintre realitățile și principiile lumii contemporane s-au născut atunci, din concluzii dureroase și din gândirea unor vizionari. După o sută de ani avem de învățat din fiecare dintre aceste evenimente ale anului 1918.

  • Centenarul unui viitor în 14 puncte

    Centenarul unui viitor în 14 puncte

    Istoricele realizări ale anului 1918 au început cu declaraţia în 14 puncte făcută de preşedintele Wodroow Wilson în faţa Congresului SUA. La fel, anul Centenarului începe cu evocarea programaticului document, venit la timp, cât încă vorbeau armele, pentru a da un chip păcii. Se apreciază că idealurile formulate de preşedintele Wilson au grăbit sfârşitul unui război care a secătuit omenirea de forţă şi speranţă. Într-o formă extrem de sintetică, preşedintele de atunci al Statelor Unite contura viitorul postbelic al omenirii. Unii consideră că ideile preşedintelui Wilson erau idealiste, putem însă spune că s-au dovedit a fi de-a dreptul vizionare. Sau programatice, dacă observăm ce s-a întâmplat cu ideile punctual lansate de preşedintele SUA.



    De la început se propunea ca tratatele internaţionale să fie cunoscute de toată lumea, să se supună normelor de drept internaţional. Al doilea punct pleda pentru libertatea totală a navigaţiei maritime. În al treilea punct aflăm principiile ce au dus la crearea marilor organizaţii economice ale lumii, inclusiv strălucitul exemplu european. Acesta cere îndepărtarea, pe cât posibil, a tuturor barierelor economice şi restabilirea unor condiţii egale pentru comerţul internaţional între naţiunile care sunt de acord cu principiile păcii şi se asociau pentru menţinerea ei”.



    În plin război, pentru că mai era un sfert din prima conflagraţie mondială, se propunea dezarmarea, adică reducerea înarmărilor naţionale până la nivelul necesar siguranţei interne. Următorul punct, al cincilea, se referă la situaţia colonială într-o exprimare destul de neclară dar în care vedem invocat interesul populaţiei atunci când se discută despre suveranitate. Începând cu următorul punct, al Vl-lea, se fac referiri la situaţii geopolitice concrete. La câteva luni doar de la Revoluţia bolşevică, preşedintele american propunea, în cel mai consistent dintre cele 14 puncte, susţinerea Rusiei şi primirea acestei ţări în societatea naţiunilor libere”.



    Rând pe rând, se cere restaurarea Belgiei, revenirea Alsaciei şi Lorenei la o Franţă eliberată, ajustarea frontierei Italiei conform liniilor naţionalităţii”, pentru popoarele din Austro-Ungaria se solicită oportunitatea dezvoltării autonome, principiu invocat şi în cazul popoarelor din Imperiul otoman, iar pentru Polonia se cere o existenţă garantată şi ieşire la mare. Al Xl-lea principiul enunţat de preşedintele Wodroow Wilson, acum un secol, încă în plin război mondial, cerea evacuarea României, Serbiei şi Muntenegrului, şi retrocedarea teritoriilor ocupate ale acestora. Ultimul punct al planului Wilson pentru viitorul de secol XX al omenirii este şi cel mai amplu, cel mai cuprinzător.



    La finalul discursurlui său din 8 ianuarie 1918, preşedintele american a spus că trebuie formată o asociaţie a naţiunilor” care să acorde statelor mari şi mici garanţii mutuale privind independenţa politică şi integritatea teritorială. Documentul de acum o sută de ani uimeşte prin coerenţă şi clarviziune. Multe dintre ideile promovate sunt noi, îndrăzneţe şi au lovit în inerţiile ce se manifestau atunic, mai ales în spaţiul european. Dacă Planul Wilson a avut un impact esenţial în ultima parte a războiului şi în evenimentele ce i-au urmat imediat, el a fost mai greu acceptat la negocerile de pace, Statele Unite nesemnând, până la urmă, tratatul de pace de la Versailles. Ulterior, multe dintre prevederile sale au fost transpuse în realitate, demonstrând că erau viziune corecte iar idealul păcii merita implicarea tuturor naţiunilor libere ale lumii.