Vechii
demoni şi noile ideologii ameninţă pacea – a avertizat,
duminică, preşedintele francez Emmanuel Macron, la ceremonia de comemorare a
Centenarului Armistiţiului ce a încheiat Primul Război Mondial. Peste 70 de preşedinţi şi şefi de guvern din întreaga
lume, între care şi preşedintele român, Klaus Iohannis, au fost prezenţi la
Paris, răspunzând invitaţiei preşedintelui francez. Înainte de startul
ceremoniei, ei au păşit împreună către Arcul de Triumf, într-o poză cu valoare
de angajament. Au făcut excepţie preşedinţii american Donald Trump şi rus Vladimir
Putin, care au venit separat. În cursul aceleiaşi după-amiezi, liderii mondiali
au participat la Forumul de la Paris pentru Pace. Nu, însă, şi preşedintele
Statelor Unite, care a ales să părăsească Franţa mai devreme. Acelaşi lider de
la Casa Albă a creat stupoare şi nemulţumire, după ce, anterior, a decis să își
contramandeze o vizită la un cimitir militar american din nordul Franței, din
cauza … vremii nefavorabile.
Din doar două dezbateri, tonul Forumului pentru
Pace a fost dat: reuniunea de la Paris, care se desfăşoară până marţi, este
consacrată apărării multilateralismului, concept ignorat inclusiv de liderul de la
Casa Albă. Naţionalismul, rasismul, antisemitismul şi extremismul sunt pasiuni
triste care fragilizează prin revenirea lor – a avertizat Emmanuel Macron. Lumea
în care trăim – a întărit el -
este fragilizată de crize precum cele economică, ecologică, climaterică şi
migratorie. Omenirea este fragilizată şi de reapariţia unor ameninţări capabile
să lovească oricând: terorismul, proliferarea chimică sau nucleară şi
cybercriminalitatea. În acest context, multilateralismul este esenţial. Or, pentru
secretarul general ONU, Antonio Guterres, fără un sprijin din partea tuturor,
omenirea riscă să intre într-un angrenaj similar celui care a condus la Primul
Război Mondial.
Totodată, spectrul celor mai negre ameninţări poate fi alungat
doar prin pace, aşa cum s-a întâmplat la 11 noiembrie 1918. Prin pacea semnată
între Antanta şi Puterile Centrale la Compiègne, în Franţa, ostilităţile pe
Frontul de Vest al Primului Război Mondial au încetat. Istoricilor nu le place
conceptul de noroc, prea vag şi greu de plasat într-un discurs ştiinţific. Şi
totuşi! Ceea ce s-a întîmplat în România, imediat după încheierea primei
deflagraţii mondiale, ţine de miracol. La începutul anului 1918, românii erau o
naţiune învinsă, obligată să iasă din război după semnarea unei păci teribile
cu Germania. La sfîrşitul aceluiaşi an, ei erau incluşi, de către Franţa, în
tabăra învingătorilor, astfel că, la circa trei săptămâni după declararea Armistiţiului,
la 1 Decembrie, România devenea stat unitar, toate teritoriile locuite
preponderent de români unindu-se. După marcarea, la 11 noiembrie, a Centenarului Armistiţiului ce a
încheiat Primul Război Mondial,pe 1 Decembrie, în România va avea loc Centenarul
naşterii României Mari.