Radio România Internațional

Tag: Centenarul Marii Uniri

  • Jurnal Românesc – 30.04.2018

    Jurnal Românesc – 30.04.2018

    Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord
    organizează, pe 1 și 2 mai, Simpozionul cu tema: Centenarul Marii Uniri. Locul
    românilor în Europa. Evenimentul se înscrie în cadrul manifestărilor
    organizate cu prilejul aniversării a zece ani de la înființatarea Episcopiei
    din Europa de Nord, dar și a manifestărilor tematice organizate în Patriarhia
    Română cu prilejul Anului Omagial al unității de credință și de neam și Anului
    comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918. La manifestarea cultural-științifică
    participă academicianul Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române și
    Rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, Adrian-Gabriel Davidoiu,
    Ambasadorul României în Norvegia, precum și o serie de profesori, istorici și
    cercetători științifici din România și Țările Scandinave. Participanţii vor
    discuta despre implicarea Bisericii Ortodoxe Române în evenimentul Unirii de la
    1918 și rolul Bisericii în formarea și menținerea conștiinței naționale.


    La inițiativa
    Ambasadei României din Spania se reia campania de informare pe teme legate de
    piața muncii pentru românii aflați în această ţară, adresată în special
    persoanelor aflate în șomaj. Campania este realizată în colaborare de Agenția
    Națională de Ocupare a Forței de Muncă și Serviciul Public de Ocupare spaniol
    SEPE. Primele ateliere de informare au fost organizate la Madrid, în iunie
    2017, având ca temă căutarea unui loc de muncă în Spania și UE, pregatirea unui
    CV și a unui interviu, antreprenoriatul, prestațiile sociale, drepturi și obligații
    avute de șomeri și prezentarea oportunităților oferite de România persoanelor
    care doresc să se întoarcă în țară. In 2018 astfel de ateliere vor avea loc, pe
    8 mai, în Valladolid – Comunitatea Castilla și Leon, iar în luna iunie, la
    Castellón de la Plana şi Murcia.


    Casa
    de Cultură Belgo-Română a organizat,duminică, cea de-a 13-a ediţie a celui mai
    mare festival al comunităţii române din Belgia, Primăvara românească la
    Bruxelles. Potrivit Arthis, pe scena festivalului au concertat artişti
    celebri din mai multe regiuni ale României: Cătălin Maximiuc, Liliana Oncioiu,
    Mariana Stănescu, Brînduşa Covalciuc Ciobanu, Ioan Cristian Ţăran, Gheorghe
    Sorea şi Ioana State, alături de grupul folcloric Zestrea românaşului,
    ansamblul folcloric Plaiurile Jibertului şi Ionela Bran, ansamblul folcloric
    Moineşteanca, Corala de copii de la Arthis şi ansamblul folcloric Zamfira. Au
    susţinut un recital Ilinca şi Alex Florea, cei care au reprezentat România la
    Eurovision în 2017.Spectatorii au avut ocazia să guste din delicioasele specialităţi
    tradiţionale româneşti, dar şi din produsele specific braşovene. De asemenea,
    au fost organizate standuri cu produse
    şi obiecte artizanale, costume populare, ţesături, mobilă pictată, obiecte din
    lemn, confecţii şi creaţii vestimentare, podoabe şi bijuterii tradiţionale. ,


    Plenul Euroregiunii ‘Prutul de Sus’, întrunit
    recent la Boian, în regiunea Cernăuţi, a votat în unanimitate o rezoluţie
    propusă de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, privind
    realizarea drumului rapid Gdansk – Varşovia – Lviv – Cernăuţi – Suceava -
    Bucureşti – Sofia. Potrivit preşedintelui CJ Suceava, documentul este adresat,
    în numele Consiliului Euroregiunii ”Prutul de Sus”, guvernelor României,
    Ucrainei şi Republicii Moldova şi are în vedere susţinerea realizării unui drum
    rapid Nord-Sud, la est de Carpaţi, care să treacă prin România şi Ucraina,
    coridor care să lege Marea Baltică de Marea Neagră, precum şi necesitatea
    introducerii în reţeaua TEN-T a unor trasee rutiere pe teritoriul celor trei
    ţări, care să realizeze conexiuni la acest coridor. Euroregiunea ‘Prutul de
    Sus’ a fost constituită în anul 2000 şi are, în prezent, în componenţă judeţele
    Botoşani şi Suceava din România, municipiul Bălţi şi raioanele Briceni, Edineţ,
    Făleşti, Glodeni, Ocniţa, Sângerei şi Râşcani din Republica Moldova, regiunile
    Cernăuţi şi Ivano-Frankivsk din Ucraina.

  • Centenarul Unirii Basarabiei cu România la Teatrul Naţional Radiofonic

    Centenarul Unirii Basarabiei cu România la Teatrul Naţional Radiofonic

    Teatrul Naţional Radiofonic – Radio România organizează luni, 19 martie, de la ora 16:00, la Ramada Bucharest Majestic Hotel,Sala I. L. Caragiale, audiţia cu public a spectacolelor de teatru-document dedicate Centenarului Unirii Basarabiei cu România: Lumină pentru Basarabiaşi 27 martie 1918 – Întoarcerea acasă, producţii ale Teatrului Naţional Radiofonic, prezentate în premieră absolută, în cadrul proiectului Biografii, memorii. Intrarea este liberă.

    Regia artistică: Petru Hadârcă. Scenariu de Mariana Onceanu. Adaptarea radiofonică: Magda Duţu şi Ion Costin Manoliu. Cu mărturia lui Anton Crihan, deputat în Sfatul Ţării. Versuri de Andrei Ciurunga rostite de Mihai Bica. Interpretare vocală şi improvizaţii muzicale: Nadia Trohin.Muzică originală, interpretare vocală şi instrumentală: Adrian Naidin.

    În distribuţie: Ion Caramitru, Adrian Păduraru, Mircea Constantinescu, Constantin Florescu, Mihai Bica, Orodel Olaru, Marcelo Cobzariu, Ion Arcudeanu, Silviu Oltean, Rodica Mandache, Daniel Tudorică, Annemary Ziegler, Alexandru Nedelcu, Tania Popa, Nadia Trohin, Petru Hadârcă, Ion Costin Manoliu, Stelică Muscalu.Regia de montaj: Dana Lupu şi Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactori: Magda Duţu şi Ion Costin Manoliu. Coordonator de proiect: Magda Duţu.

    Spectacolele vor fi difuzate la Radio România Actualităţi, luni, 26 martie şi marţi, 27 martie, de la ora 23:05 şi la Radio România Cultural, marţi 27 martie, în intervalul 19:00 – 21:00, în seria Biografii, memorii.

    Scenariile, alcătuite în urma unei documentări ample şi riguroase, sunt semnate de jurnalista Mariana Onceanu de la Chişinău. Informaţiile şi personajele – personalităţile vremii cu o contribuţie hotărâtoare la Actul Unirii, corespund întocmai realităţii. Procesele verbale ale Şedinţelor Sfatului Ţării, ediţie îngrijită de istoricul Ion Ţurcanu, Studii istorice de Iurie Colesnic, articole din presa timpului şi memoriile înfăptuitorilor Unirii au fost sursele de informaţie şi suportul documentar. Spectacolele valorifică mărturia înregistrată a doctorului Anton Crihan, deputat în Sfatul Ţării.

    Primul spectacol – Lumină pentru Basarabia, reface drumul premergător înfiinţării Sfatului Ţării. Mai bine de 100 de ani, începând cu 1812 – anul în care Basarabia a fost ruptă din trupul Moldovei şi incorporată Imperiului Ţarist – românii dintre Prut şi Nistru au fost supuşi prin şcoală, biserică şi presă, ideologiei imperiale ruseşti, de renegare a propriilor rădăcini etnice şi culturale. În toamna lui 1917 revoluţia bolşevică duce la prăbuşirea Imperiului Ţarist. Basarabia, situată în apropierea imediată a frontului, se afla în calea grupurilor de soldaţi demobilizaţi şi a dezertorilor. În această stare de incertitudine, câteva personalităţi ale momentului – Pantelimon Halippa, Onisifor Ghibu, Ion Pelivan, Daniel Ciugureanu, Ion Buzdugan şi Ion Inculeţ, organizează soldaţii moldoveni şi intelectualitatea românească a oraşelor şi satelor, în vederea pregătirii opiniei publice şi a oamenilor politici pentru unirea Basarabiei cu România.

    Spectacolul 27 martie 1918 – Întoarcerea acasă prezintă contextul istoric în care s-a votat Actul Unirii. Spre uimirea actorilor politici din România şi străinătate, basarabenii sunt primii români din provinciile vremelnic înstrăinate care votează Actul Unirii cu România. În centrul evenimentelor a fost Sfatul Ţării, instituţie legislativă formată în mod democratic la Chişinău. Confruntările şi dezbaterile de idei se desfăşurau în atmosfera turbulentă a revoluţiei bolşevice şi a primului război mondial, în condiţii de anarhie politică. Soarta teritoriului dintre Nistru şi Prut a fost determinată de voinţa şi implicarea unor patrioţi români: Pantelimon Halippa, Onisifor Ghibu, Ion Buzdugan, Ion Inculeţ, Vasile Stroescu, Paul Gore, Vladimir Herţa, Elena Alistar, Anton Crihan.

  • Jurnal românesc – 29.01.2018

    Jurnal românesc – 29.01.2018

    Natalia Intotero o înlocuieşte pe Andreea Păstîrnac la conducerea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Ea face parte din echipa guvernamentală a premierului Viorica Dăncilă, care are 27 de miniştri şi patru vicepremieri. La Finanţe va fi Eugen Teodorovici, care a mai deţinut acest portofoliu în Guvernul Victor Ponta. Nume noi sunt şi la Educaţie – Valentin Popa, la Sănătate – Sorina Pintea, Transporturi – Lucian Şova, Economie – Dănuţ Andruşcă, Turism – Bogdan Trif, Tineret şi sport – Ioana Bran. În schimb, s-au păstrat actualii titulari de la Justiţie – Tudorel Toader, Apărare – Mihai Fifor, Interne – Carmen Dan, Muncă – Olguţa Vasilescu şi Agricultură – Petre Daea.



    Secretarul de stat, Veaceslav Șaramet, din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), a avut o întrevedere cu reprezentanții Federației Asociațiilor de Basarabeni din România. Discuțiile s-au axat pe importanța Centenarului Marii Uniri, ca element de coagulare al mediului asociativ, precum și ca modalitate de celebrare a identității românești pe toate meridianele lumii. Şaramet a evidențiat faptul că, în vederea sărbătoririi acestui eveniment istoric, MRP a creat un pilon de finanțare destinat în exclusivitate acestuia, intitulat Centenarul 2018”. Totodată, a fost prezentat noul Ghid al Beneficiarului, care simplifică procesul de acordare a finanțărilor nerambursabile și amplifică gradul de accesibilitate la resursele financiare oferite de Guvernul României în beneficiul comunităților românești din afara granițelor.



    Numărul total de cazuri de rujeolă de la debutul epidemiei până vineri a ajuns la 10.559, majoritatea la persoane care nu s-au vaccinat deloc, dintre care 38 de decese. Potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, cincizeci de cazuri noi au fost înregistrate numai în ultima săptămână în 13 județe și în municipiul București. Cele mai multe dintre cazurile noi au apărut în Prahova, în Brăila şi în Capitală.



    Băncile comerciale trebuie să renunţe la multe dintre comisioanele pentru conturile de bază ale clienţilor. Schimbarea se datorează unei legi intrate în vigoare care implementează o directivă europeană. Consumatorii care au un venit lunar mai mic de 2.500 de lei vor avea comisioane zero la toate operaţiunile, inclusiv la depuneri şi retrageri de numerar de la ghişee şi bancomate. De asemenea, ei vor beneficia de comisioane zero la deschiderea şi închiderea unui cont de plăţi, dar şi de gratuităţi pentru serviciile de administrare a contului. Retragerile fără comision vor fi însă valabile doar de pe teritoriul României. Ceilalţi clienţi vor avea gratuitate la închiderea, deschiderea, administrarea şi depunerea de numerar doar în contul curent de bază. Măsurile au ca scop încurajarea cetăţenilor din Uniunea Europeană să-şi deschidă conturi bancare.



    350 de elevi de toate vârstele sunt înscrişi la cea mai mare şcoală românească de weekend din Grecia. Ei sunt implicaţi în acţiuni pentru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale. Preşedinta Asociaţiei Femeilor Românce din Grecia, Ana-Maria Cuciureanu, a declarat că limba română, istoria şi geografia României sunt cursurile pe care le frecventează copiii românilor. Pe lângă acestea, ei au şi ateliere de creaţie, cursuri de pian, de canto şi dansuri populare româneşti.

  • Centenarul meu – campanie Radio România Cultural dedicată Marii Uniri

    Centenarul meu – campanie Radio România Cultural dedicată Marii Uniri

    Radio România Cultural lansează, în ziua istorică de 24 ianuarie 2018, campania Centenarul meu. Pe tot parcursul anului, în emisiunile de actualitate ale postului, românii vor spune ce înseamnă pentru ei un veac de naţiune română unită.

    Dacă până acum la radio au venit istorici, specialişti, antropologi care să vorbească despre cei 100 de ani de la Marea Unire, în acest nou proiect vor vorbi, în fiecare zi, oamenii simpli, de orice vârstă, pregătire şi statut social, despre ce înseamnă pentru ei Centenarul.

    Proiectul are rolul de a colecta gânduri ale românilor despre ce reprezintă pentru ei evenimentele care au avut loc în anul 1918.

    În fiecare zi, de luni până duminică, în emisiunile de actualitate ale postului, vor putea fi ascultate scurte definiţii ale Centenarului date de locuitorii României şi de celebrităţi reporterilor Radio România Cultural.

    Campania Centenarul meu va începe miercuri, 24 ianuarie, cu muzicianul Mircea Baniciu, care spune că, la 100 de ani de la Unire, ar trebui să fim mai civilizaţi, mai dezvoltaţi, dacă lucrul acesta ar fi fost posibil şi n-am fi avut anii aceia de comunism care ne-au dat înapoi, ar trebui să fim poate mai uniţi, (…) ar trebui să fim mai bucuroşi că suntem români, (…) şi cred că ar trebui să mai punem osul la treabă.

    Campania se va încheia la finalul anului, toate răspunsurile fiind adunate într-o secţiune pe site-ul www.radioromaniacultural.ro.

    De asemenea, toţi ascultătorii care vor să ne spună ce înseamnă Centenarul pentru ei pot scrie pe adresa cultural@rornet.ro, unde sunt invitaţi să lase un număr de contact pentru a fi înregistraţi şi difuzaţi în campania Centenarul Meu.

    Postul Radio România Cultural este singurul post de radio cu acoperire naţională în FM, care produce programe exclusiv culturale, difuzând producţie originală culturală şi informaţie din toate zonele culturii, la nivel naţional şi internaţional. Detalii pe www.radioromaniacultural.ro.

  • Despre cultură, în anul Centenarului Marii Uniri

    Despre cultură, în anul Centenarului Marii Uniri


    Declarată în anul 2010 Ziua Culturii Naţionale, data de 15 ianuarie, ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu, este sărbătorită, în aceste zile, de români, în corelare cu simbolurile Centenarului Marii Uniri. Sunt manifestări peste tot în ţară şi peste hotare, dar este şi un moment în care sunt aduse în discuţie problemele cu care se confruntă cultura în România. Invitat la Radio România, Alin Ciupală, profesor la Universitatea Bucureşti, a explicat de ce este nevoie de o zi a Culturii Naţionale: “E nevoie de o zi în care să ne aducem aminte de cultura naţională, să ne aducem aminte că suntem români, însă eu cred că, dincolo de momentul ca atare, mult mai important este ce facem pentru cultura română astăzi. Pentru că, într-adevăr, fie că ne-am dat seama sau nu, fie că am avut un merit sau nu, am păşit într-o nouă etapă a noastră, a istoriei noastre, o etapă să o numim aşa, postnaţională, datorată integrării României în Uniunea Europeană. Asta nu înseamnă, însă, că trebuie să uităm cine suntem. Uniunea Europeană nu ne doreşte, ca să folosesc o sintagmă consacrată, cetăţeni de nicăieri. Ne doreşte acolo ca români, însă depinde de noi în ce măsură reuşim să ne gândim că suntem români şi nu doar europeni. În ce măsură reuşim să facem ceva concret pentru a păstra această identitate naţională, în situaţia în care, totuşi, trăim într-o epocă globală, trăim într-o epocă în care circulaţia e deschisă, valorile ajung în România din toată lumea, nu doar produsele alimentare. Şi cred că, în primul rând, este o problemă a noastră.” Cultura română este un sistem foarte, foarte delicat. Este un sistem care reuşeşte, în ciuda politicilor culturale publice, mai puţin sau mai mult inspirate, să se adapteze, mai spune profesorul Ciupală, pentru că avem o cultură română teribil de valoroasă, foarte importantă, prezentă şi în străinătate, care nu are nimic de-a face cu politicile culturale din România, o cultură română autentică care nu e subvenţionată de guvern, indiferent de cine ar fi la putere. Procesul globalizării este în plină dezvoltare şi nu îl putem evita, dar fiecare ţară are o cultură, istorie şi o civilizaţie la care nu trebuie să renunţe.



    Tradiţiile trebuie păstrate şi duse mai departe pentru că, dacă se pierd, renunţăm la identitatea naţională, a declarat, pe de altă parte, academicianul Eugen Simion, care şi-ar dori o mai mare implicare din partea oamenilor politici: “Nu am observat un singur partid care să vină să spună – Domnule, cultura este un element esenţial al identităţii naţionale. Ce facem cu ea? Trebuie să avem o politică a culturii noastre. Să avem un proiect de ţară, cum se zice. Cultura română este în sarcina românilor, în sarcina oamenilor care se ocupă de această ţară, a oamenilor politici în primul rând. Din păcate, ei o ignoră.” Identitatea culturală naţională nu va fi marginalizată odată cu continuarea parcursului european al României, a declarat în mesajul transmis cu prilejul Zilei Culturii, şeful statului, Klaus Iohannis, care a tras, în acelaşi timp, un semnal de alarmă: “O treime dintre români nu citesc anual nici măcar o carte. Ţara noastră a rămas fără cinematografe, iar limba română este victima de serviciu a discursului public. La aniversarea Centenarului, România trebuie să-şi propună şi o mare unire în jurul culturii sale. Marile proiecte culturale bilaterale care vor marca anii 2018 şi 2019, ca şi Preşedinţia UE, sunt bune ocazii pentru a ne angaja pe un astfel de drum. Nu este o sarcină uşoară, dar punerea lor în practică ar demonstra capacitatea României de a duce prin cultură valoare adăugată prioiectului european.”



    Academia Română a sărbătorit Ziua Culturii Naţionale printr-un simpozion intitulat – “Cultura română la ceas aniversar – Centenarul Marii Uniri”, iar reprezentanțele Institutului Cultural Român din străinătate au programat numeroase manifestări culturale, incluzând recitaluri de poezie, concerte, expoziții, spectacole de teatru, evenimente literare, proiecții de film și conferințe. Evenimentele din aceste zile sunt dedicate atât Zilei Culturii Naționale, cât și debutului unei serii ample de proiecte care marchează Centenarul Marii Uniri – procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în 1918 în cuprinsul aceluiaşi stat naţional, România. Etape preliminare au fost Unirea din 1859 a Ţării Moldovei cu Ţara Românească și dobândirea independenței în urma războiului din 1877-1878, pe fondul renaşterii naţionale a românilor în secolul al XIX-lea. Unirea Basarabiei, a Bucovinei şi, în cele din urmă, a Transilvaniei cu Regatul României (aşa-zisul Vechi Regat) a dus la constituirea României Mari, acesta fiind, de altfel, scopul intrării României în primul Război Mondial de partea Antantei.


  • Jurnal românesc – 02.01.2018

    Jurnal românesc – 02.01.2018

    Un tricolor românesc, cu o lungime de 100 de metri, a fost întins duminică de la un mal la altul al Prutului de-a lungul unui pod feroviar, în prezent dezafectat, care face legătura între localitatea vasluiană Fălciu şi oraşul Cantemir din Republica Moldova, dând start astfel seriei de manifestaţii care celebrează Centenarul Marii Uniri. Autorităţile locale din proximitatea Prutului au cerut Guvernului de la Bucureşti să iniţieze construcţia podului rutier de la Fălciu, care face legătura cu Republica Moldova. Podul rutier din localitatea vasluiană a fost distrus la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, iar cel feroviar a fost scos din uz în urmă cu câţiva ani. Numeroşi participanţi la manifestaţia de duminică au scandat: “România n-a avut graniţă la Prut!”, “Unire”, “Unitate naţională” sau “Trăiască, trăiască, trăiască şi-nflorească Moldova, Ardealul şi Ţara Românească!”. Evenimentul, organizat de Alianţa pentru Centenar, care reuneşte peste 130 de asociaţii civice sub mesajul unionist “Basarabia e România”, în parteneriat cu Primăria comunei Fălciu, este primul din seria de acţiuni care vor marca împlinirea unui secol de la Marea Unire a românilor. Reamintim că, în 1918, procesul de constituire a statului naţional român s-a încheiat prin unirea cu Regatul României a provinciilor istorice cu populaţie majoritar românească aflate, până atunci, sub administraţia imperiilor multinaţionale vecine. În urma celui de-al Doilea Război Mondial, România pierdea, însă, Basarabia şi nordul Bucovinei.



    O serie de schimbări fiscale importante au intrat în vigoare, în România, de la 1 ianuarie 2018. Astfel, salariul minim brut pe economie va creşte de la 1.450 de lei (cca. 300 de euro) la 1.900 de lei (cca. 410 euro), pensia minimă va fi de 640 de lei (cca.135 euro), iar impozitul pe venit va scădea la 10%. Tot din 2018 scad contribuţiile pentru pilonul II de pensii şi intră în vigoare plata defalcată a TVA, obligatorie pentru companiile care au datorii la plata acestei taxe sau se află în insolvenţă. Totodată, plata contribuţiilor sociale va trece de la angajator la angajat, iar acest transfer implică renegocierea contractelor de muncă, situaţie în care unele venituri ar putea avea de suferit. Potrivit Guvernului, aplicarea acestor măsuri va avea un impact pozitiv asupra Produsului Intern Brut prin stimularea ocupării locurilor de muncă, mărirea puterii de cumpărare a salariaţilor şi reducerea muncii la negru. În schimb, analişti economici apreciază că impactul acestor măsuri asupra populaţiei şi a mediului de afaceri nu poate fi cuantificat cu exactitate în prezent.



    Guvernatorul regiunii Cernăuţi, Oleksandr Fişciuk, a anunţat că noua şcoală din Iordăneşti va fi inaugurată pe 11 ianuarie, scrie ziarul Libertatea Cuvântului. El a explicat ca şcoala era pregătită să îşi primească elevii încă de la începutul lunii decembrie, dar comitetul părinţilor a decis să amâne deschiderea pentru luna ianuarie. Școala nu a fost dată în mod oficial în exploatare, guvernatorul regiunii Cernăuţi subliniind că, în prezent, nu pot fi găsite 25.000 de grivne (745 euro). Prin urmare, Oleksandr Fişciuk le-a cerut subalternilor să găsească de urgenţă suma menţionată şi să finalizeze toate formalităţile. Potrivit sursei citate, construcţia şcolii din Iordăneşti a început în anul 2011, însă lucrările s-au desfăşurat cu multe întreruperi din cauza lipsei de fonduri. Mai mult decât atât, părinţii au recurs chiar la acţiuni de protest, nelăsându-şi copiii să meargă la şcoala veche, avariată. În total, costurile de construcţie pentru noua şcoală sunt estimate la circa 40 milioane de grivne (1,19 milioane euro).

  • Jurnal românesc – 29.12.2017

    Jurnal românesc – 29.12.2017

    O manifestaţie stradală organizată la Prut în ultima zi din
    anul 2017 şi prima zi din 2018 va avea loc în localitatea Fălciu din judeţul
    Vaslui. Mii de oameni vor marca intrarea în Anul Centenarului Marii Uniri prin
    întinderea unui steag de 100 de metri peste Prut. Autorităţile locale din
    proximitatea Prutului cer Guvernului de la Bucureşti să iniţieze construcţia
    podului de la Fălciu, care face legătura cu Republica Moldova. Podul
    rutier din localitatea vasluiană a fost distrus la sfârşitul celui de-Al Doilea
    Război Mondial, iar cel feroviar a fost scos din uz în urmă cu câţiva ani. După
    acţiunea de la Prut, manifestanţii vor sărbători Revelionul printr-un concert,
    un spectacol de artificii în aer liber şi o masă bogată în bucate tradiţionale
    la Casa de Cultură din Fălciu, unde vor demara evenimentele din cadrul
    Centenarului Marii Uniri. Reamintim că, in
    1918, procesul de constituire a statului naţional s-a încheiat prin unirea cu
    Regatul României a provinciilor istorice cu populaţie majoritar românească
    aflate, până atunci, sub administraţia imperiilor multinaţionale vecine. În
    urma celui de-al Doilea Război Mondial, România pierdea, însă, Basarabia şi nordul
    Bucovinei.






    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni anunță continuarea sesisunii de acordare a finanțării nerambursabile și
    în anul 2018 pentru programele,
    proiectele și acțiunile care au ca scop sprijinirea comunităților românești din
    afara României. Documentația necesară obținerii de finanțare nerambursabilă,
    criteriile de eligibilitate, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească
    aplicanții sunt disponibile în Ghidul
    Beneficiarului     care poate fi găsit pe site-ul oficial al
    ministerului (www.mprp.gov.ro). Ministerul pentru Românii de Pretutindeni precizează că
    aceste finanţări nerambursabile precum şi alte mijloace de sprijin financiar,
    vor fi făcute în limita bugetului alocat, cu respectarea principiilor liberei
    concurenţe, eficacităţii utilizării fondurilor publice, transparenţei și a
    tratamentului egal. Finanţările nerambursabile se acordă pe baza evaluării
    proiectelor sau acţiunilor de către o comisie de evaluare şi se realizează
    efectiv prin contracte încheiate cu solicitanţii ce au întrunit condiţiile
    cumulative prevăzute în Ghid. În conformitate cu legea, proiectele
    sunt aprobate pe durata desfășurării lor.


    Sindicatul
    Liber al Navigatorilor estimează că peste 12.000, din cei 33.000 de navigatori
    și personal auxiliar navigant, înregistrați oficial, își petrec sărbătorile de
    iarnă, prin muncă, în voiaje internaționale.Liderul SLN, Adrian Mihălcioiu
    susține că navigatorii români sunt recunoscuți ca adevărați profesioniști,
    fiind apreciați pe piața maritimă mondială. Pe de altă parte, el a mai spus că
    pentru navigatori, 2017 a fost un an greu, cu multe probleme grave, vizând salarii neplătite
    cu lunile, abandonarea navigatorilor, accidente de muncă, îmbolnăviri, etc. SLN
    fiind și reprezentant al Federației Internaționale a Transportatorilor se ocupă
    și de cazurile navigatorilor străini care ajung cu navele în porturile
    românești, în probleme precum neplata sau condițiile impropii de muncă. Dacă la
    sfârșitul anului trecut SLN a reușit să recupereze 350.000 de dolari de la
    proprietarii de nave din lume, pentru navigatorii neplătiți la timp, în 2017
    suma a fost de 930.000 de dolari. Dacă în anii trecuți erau înregistrate mai
    multe cazuri de marinari români abandonați și neplătiți în porturile lumii,
    anul acesta a fost un singur caz, în Malaezia, rezolvat de SLN cu ajutorul
    forurilor internaționale.

  • Jurnal românesc – 01.12.2017

    Jurnal românesc – 01.12.2017

    Ministrul afacerilor externe, Teodor Melescanu, într-un comunicat de Ziua Naţională a României, le-a transmis tuturor românilor, oriunde s-ar afla, “să-şi unească eforturile, atât la nivel individual, cât şi ca naţiune, în perioada decisivă a următorilor 2 ani, caracterizată prin oportunităţi de excepţie pe plan naţional şi internaţional pentru afirmarea unei Românii care onorează atât sacrificiul eroilor români cunoscuţi şi anonimi, eforturile marilor personalităţi care au făcut posibilă Marea Unire, cât şi speranţele tinerelor generaţii de astăzi şi de mâine”. “Ne dorim cu toţii, la 100 de ani de la momentul istoric de la 1 Decembrie 1918, o Românie puternică, matură, cu interese şi priorităţi naţionale bine definite, dar şi deschisă către lume, cu un profil consolidat într-o lume în schimbare, cu mize strategice asumate pe deplin de instituţiile statului român şi în primul rând de MAE”, se mai arată în document. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a reafirmat angajamentul şi implicarea neobosită, în toate proiectele din următoarea perioadă, a Ministerului Afacerile Externe, care, în 2017, a împlinit 155 de ani de activitate în slujba promovării intereselor Romaniei.



    “1 Decembrie reprezintă idealul nostru ca naţiune de a fi liberi şi uniţi într-o Românie prosperă, condusă de politicieni responsabili şi integri”, a declarat într-un mesaj video publicat pe o reţea de socializare, şi preşedintele Klaus Iohannis. Şeful statului român a subliniat că “numai împreună, implicaţi şi determinaţi, vom reuşi să construim o Românie puternică şi respectată în Europa şi în lume”. El a adăugat că “în prag de Centenar este un bun prilej să reflectăm la cum vrem să arate ţara noastră”.





    Ziua Naţională a României a fost marcată şi în baza militară de la Kandahar, unde pe 1 decembrie 15 dintre militarii români aflaţi în Afganistan au fost avansaţi în grad, iar alţi 20 au primit distincţii din partea partenerilor americani. De asemenea, cu acelaşi prilej, alţi militari români şi americani au primit Emblema de onoare sau Emblema de merit din partea Ministerului Apărării Naţionale. În cadrul ceremoniei de la Kandahar oaspeţii au fost întâmpinaţi de militari în costume populare româneşti, iar organizatorii evenimentului au amenajat un stand de promovarea României, precum şi unul care prezintă armamentul din dotarea Armatei Româme, dar şi modelul uniformei din Războiul de Independeţtă. Tot în cadrul festivităţilor a fost vernisată şi expoziţia de fotografie organizată de Radio România, “Afganistan, chipuri ale războiului”, dedicată memoriei sublocotenentului post mortem Mădălin Stoica, ucis la 15 septembrie, într-un atac al insurgenţilor.



    Basmul românesc” îşi începe a doua călătorie de Ziua Naţională a României şi va ajunge la elevii români din comunităţile din afara graniţelor ţării. Primul paragraf din basm a fost scris de elevii Asociaţiei Proiect Pro Europa din Suceava. Povestirea va fi continuată de elevii Şcolii de Limba Română, Cultură şi Civilizaţie a Asociaţiei Interculturale Româno-Elene DACIA din Atena, Grecia. La scrierea basmului colectiv vor contribui elevii din şcoli româneşti din Belgia, Italia, Spania, Ucraina, Germania, Franţa, Grecia şi România. Fiecare paragraf scris de copii este reprezentat printr-un desen ce sugerează ideea principală a acestuia. Forma finală a Basmului românesc” va prinde contur într-o ediţie tipărită, care va fi lansată pe data de 1 decembrie 2018. Prima ediţie a proiectului Basm românesc” a fost iniţiată în 2013, iar cea de-a doua se înscrie în programul strategic al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi”, Spaţiul cultural comun românesc – Centenar Marea Unire 1918-2018”. Scopul proiectului este acela de a-i provoca pe elevii români de pretutindeni să conceapă împreună un basm, pe durata unui an, argument al unităţii lor identitare, indiferent de locul în care trăiesc.

  • An centenar în comunitățile românești de pretutindeni

    An centenar în comunitățile românești de pretutindeni

    Cu ocazia Zilei Naționale a României, sărbătorită pe 1 Decembrie, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni transmite un sincer La mulți ani românilor de pe toate meridianele! și lansează campania: 1 Decembrie în școlile românești din afara granițelor țării.


    Evenimentul face parte din proiectele inițiate de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) pentru a marca anul 2018 – An centenar în comunitățile românești de pretutindeni și va fi dedicat profesorilor de limba română, elevilor, studenților și tinerilor din comunitățile istorice și emergente.



    Ministerul încurajează asociaţiile românilor din străinătate, reprezentanții şcolilor duminicale coordonate de asociaţiile sau de bisericile româneşti de peste hotare, profesorii de la cursurile susţinute de asociaţii din teritoriu, cât şi cele organizate prin intermediul Institutului Limbii Române, precum și tinerii care învață în limba română în afara granițelor, să realizeze diverse materiale foto, audio şi/sau video, prin care să expună activitatea lor în domeniul predării și studiului limbii române și să le trimită către MRP pentru a le promova pe platformele proprii, dar și cu sprijinul partenerilor noștri media.



    Cei interesați pot trimite materialele lor pe adresa : comunicare@mprp.gov.ro



    De asemenea, MRP invită toți românii, oriunde s-ar afla ei, să ia parte la campania online derulată pe pagina de Facebook a ministerului prin hashtag: #MRP #1Decembrie #CentenarulMariiUniri, #Școliromânești, #depretutindeni cu tag @mprpromania.



    Cei care vor să participe trebuie să realizeze o fotografie sau un video cu tematica 1 Decembrie în școlile românești din afara granițelor țării, să încarce poza sau filmulețul pe platforma de socializare și să eticheteze MRP-ul și evenimentul în fotografie.



    MRP urmărește, prin aceste evenimente, să aducă în prim plan demersurile deosebite și efortul voluntar al profesorilor și tinerilor de a rămâne întotdeauna conectați cu România prin intermediul limbii materne.

  • Concert-eveniment dedicat Centenarului Marii Uniri, în direct la Radio România

    Concert-eveniment dedicat Centenarului Marii Uniri, în direct la Radio România

    Radio România, prin toate posturile sale naţionale, regionale şi internaţionale transmite în direct concertul-eveniment care marchează debutul manifestărilor prilejuite de Centenarul Marii Uniri din 1918, eveniment organizat de Guvernul României, prin Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, la Teatrul Naţional Ion Luca Caragiale din Bucureşti.

    Duminică, 26 noiembrie, între orele 20:00-22:00, la Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Antena Satelor, Radio România Internaţional, la posturile regionale din Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Reşiţa, Târgu-Mureş, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, precum şi la Radio Chişinău, postul privat al SRR din Republica Moldova, poate fi ascultat programul de muzică clasică propus de Orchestra Română de Tineret, condusă de unul dintre cei mai apreciaţi dirijori români ai momentului, cu o carieră de top la nivel internaţional: Cristian Măcelaru. Soliştii evenimentului sunt nume de rezonanţă: Adela Zaharia – soprana care a câştigat în 2017 Concursul Operalia organizat de Placido Domingo, tenorul Ştefan Pop, câştigător al aceleiaşi prestigioase competiţii în 2010, violonistul Ştefan Tarara, distins cu premiul I la Concursul George Enescu din 2014. Alături de aceştia sunt prezenţi muzicieni străini cu o prestigioasă activitate la nivel internaţional: soprana Kristine Opolais, tenorul Marcelo Alvarez şi violoniştii Julian Rachlin şi Michael Barenboim.

    Concertul va fi comentat la Radio România de Anca Ioana Andriescu, realizator Radio România Muzical. În preambulul acestei transmisiuni directe, Radio România Cultural şi Radio România Muzical transmit de la ora 19:00 emisiunea România în Anul Centenar, realizată de Dan Manolache, cu intervenţii în direct de la Teatrul Naţional Ion Luca Caragiale din Bucureşti. Care au fost momentele cheie premergătoare Marii Uniri, cum se văd astăzi, care au fost personajele principale şi cum se interpretează azi acţiunile lor din trecut sunt câteva dintre subiectele abordate în emisiune. Invitaţi vor fi specialişti în istoria acestei perioade. Se vor aduce în discuţie şi câteva dintre viitoarele repere ale programului de celebrare a Unirii din 1918, cu reprezentanţi autorizaţi ai Academiei Române, Reţelei Muzeelor şi Comisiei Centenar.

    Concertul dedicat debutului manifestărilor prilejuite de Centenarul Marii Unirii poate fi de asemenea ascultat pe stream-urile live ale posturilor corporaţiei publice de radio.

  • Jurnal românesc – 21.11.2017

    Jurnal românesc – 21.11.2017

    Academicianul Eugen Simion a atras atenţia,
    luni, asupra faptului că patru milioane de români s-au mutat în străinătate şi
    a subliniat necesitatea adoptării unui proiect de ţară, în special pentru satul
    românesc. El a participat la dezbaterea Satul
    românesc – 100 de ani de evoluţie rurală, desfăşurat în Aula Academiei
    Române. Potrivit acestuia, după aproape 30 de ani de la Revoluţie, nu a existat
    un proiect pentru toată România, dar mai ales pentru satul românesc. Eu nu cred
    că putem să-i concurăm pe nemţi sau pe francezi făcând automobile, a spus
    Simion, dar agricultura poate fi o şansă de salvare şi de încredere în
    românitate, în stilul românesc şi în condiţia de a fi român.




    România şi Portugalia vor încuraja cooperarea în domeniul pregătirii
    profesionale în turism, prin schimbul de formatori şi cursanţi, în cadrul
    programelor de pregătire şi internship din hotelurile şi şcolile de turism din
    cele două ţări, pe segmentele de management hotelier, turism şi ospitalitate.
    Potrivit unui comunicat al Ministerului Turismului, remis, marţi, ministrul de
    resort, Mircea Titus Dobre, şi secretarul de stat din Ministerul portughez al
    Economiei, Ana Mendes Godinho, au semnat un Memorandum de Înţelegere privind
    cooperarea în domeniu. Partea portugheză va oferi consultanţă de specialitate
    părţii române, pentru operaţionalizarea primului centru de formare profesională
    în turism. Programul delegaţiei oficiale române a inclus o vizită la Şcoala
    Naţională de Turism din Lisabona.




    În perspectiva celebrării Centenarului Marii Uniri de la 1918,
    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) a anunţat, recent, iniţierea şi
    organizarea Campaniei Naţionale Centenar prin înfrăţiri, o campanie de
    înfrăţire a judeţelor din România şi sectoarelor Municipiului Bucureşti cu
    unităţi administrativ-teritoriale similare din statele unde există comunităţi
    de români. Obiectivul acestui proiect îl reprezintă derularea de proiecte şi
    activităţi centrate pe promovarea identităţii româneşti pe linie educaţională,
    culturală, sportivă, dar şi pe alte direcţii. Ca primă etapă, Campania propune, până la sfârşitul acestui an,
    încheierea unor acorduri de cooperare a autorităţilor administraţiei publice
    locale din Republica Moldova cu zece judeţe din România, câte unul din fiecare
    regiune de dezvoltare. MRP îşi propune, astfel, susţinerea dezvoltării de
    reţele asociative create pe baza legăturilor de înfrăţire între localităţi,
    asigurând o cooperare între unităţi administrativ-teritoriale din România şi
    din diaspora.




    RePatriot, proiect
    de repatriere prin antreprenoriat, continuă seria de acţiuni dedicate românilor
    de peste hotare. Pe 1 decembrie echipa va organiza, la Alba Iulia, ultima
    conferinţă RePatriot din acest an, la care se vor reuni membrii Romanian
    Business Leaders, antreprenori şi demnitari locali, partenerii şi invitaţi care
    susţin acest proiect. Evenimentul este dedicat Unirii cu scopul de a întări
    puntea de legtură între românii de pretutindeni şi cei din ţară şi o pledoarie
    pentru revenirea acasă prin iniţiative antreprenoriale.Cele mai importante teme
    ale Conferinţei sunt actiunile RePatriot de până acum şi prezentarea
    iniţiativelor pentru 2018. Prin participarea la astfel de conferinţe, echipa
    RePatriot îşi propune să ofere consiliere şi inspiraţie tuturor românilor care
    vor să revină acasă prin investiţii şi antreprenoriat.




    Deputatul PMP, Constantin
    Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara
    graniţelor ţării, a anunţat organizarea altor două ateliere legislative dedicate
    problemelor diasporei, în decembrie 2017 la Madrid şi în ianuarie 2018 la Roma.
    Potrivit datelor oficiale, circa 80% dintre românii stabiliţi în Occident se
    află în Spania şi Italia. Atelierele sunt concepute ca un laborator de idei
    orientate spre societatea românească de peste hotare la care să contribuie
    direct şi reprezentanţi ai mediului asociativ. În premieră pentru viaţa
    politică românească, deputatul Constantin Codreanu a organizat pentru prima
    oară un astfel de atelier la Chişinău.

  • Jurnal românesc – 20.10.2017

    Jurnal românesc – 20.10.2017

    Aflat în vizită în Polonia, ministrul apărării, Mihai Fifor, a avut, la Cracovia, o întâlnire cu membri ai comunităţii românești și cu studenți polonezi care studiază limba română. “Ceea ce ne leagă pe noi, românii, de Polonia este o veche relaţie de prietenie şi o foarte bună cooperare pe care am cultivat-o atent în toţi aceşti ani, în cadrul Parteneriatului Strategic. România şi Polonia sunt două state aliate care pot juca împreună un rol foarte important în asigurarea securităţii şi stabilităţii flancului estic al NATO şi întregului spaţiu euroatlantic”, a precizat ministrul Fifor. În context, ministrul apărării a apreciat că este momentul ca aceste două state să coopereze și mai intens, inclusiv pe dimensiunea apărării. “Atunci când vorbim despre dezvoltarea parteneriatului strategic, comunitatea românească este, pentru mine personal, un adevărat reper. Dumneavoastră contribuiţi, fără doar şi poate, la promovarea ţării noastre şi la consolidarea relaţiilor dintre România şi Polonia”, a apreciat Mihai Fifor. Ministrul a declarat că a ținut în mod special să aibă o întâlnire cu membrii comunității românești cu ocazia vizitei la Cracovia şi că va continua să facă acest lucru ori de cate ori va avea ocazia, în deplasările pe care le va face în afara graniţelor țării.



    În perspectiva celebrării Centenarului Marii Uniri de la 1918, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni anunță în premieră inițierea și organizarea Campaniei Naționale Centenar prin înfrățiri”, o campanie de înfrățire a județelor din România şi sectoarelor Municipiului București cu unități administrativ-teritoriale similare din statele unde există comunități de români. Obiectivul acestui proiect îl reprezintă derularea de proiecte și activități centrate pe promovarea identității românești pe linie educațională, culturală, sportivă, dar și pe alte direcții. Ca primă etapă, Campania Centenar prin înfrățiri” propune, până la sfârșitul anului 2017, încheierea unei serii de acorduri de cooperare a autorităților administrației publice locale din Republica Moldova cu zece județe din România, câte un județ din fiecare regiune de dezvoltare. MRP își propune, astfel, susținerea dezvoltării de rețele asociative create pe baza legăturilor de înfrățire între localități, asigurând o cooperare între unități administrativ-teritoriale din România și din diaspora.



    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a lansat oficial noua platformă instituțională www.mprp.gov.ro. Astfel, toate informațiile cu privire la activitățile, evenimentele, acțiunile și inițiativele Ministerului vor putea fi accesate prin noul site, într-o formă mai accesibilă și mai modernă. Potrivit ministerului, site-ul se află în plin proces de actualizare, fiind optimizat pentru a răspunde standardelor privind creșterea transparenței instituționale și standardizării informațiilor de interes public.



    Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) a judeţului Suceava a lansat, în baza unui proiect cu finanţare europeană, un birou virtual pentru oamenii de afaceri din Ucraina şi Republica Moldova, a declarat preşedintele executiv al CCI Suceava, Lucian Gheorghiu. Cu sprijinul specialiştilor CCI, oamenii de afaceri ucraineni sau moldoveni pot înfiinţa firme cu sediul social în municipiul Suceava, permiţându-le acestora să acceadă, astfel, pe piaţa românească şi europeană. Prin intermediul acestei facilităţi, şapte oameni de afaceri ucraineni au constituit societăţi comerciale cu sediul la CCI Suceava. Firmele respective activează pe piaţa confecţiilor şi a materialelor de construcţii, vânzând pe piaţa românească şi europeană produse realizate în Ucraina. Totodată, prin intermediul Biroului virtual, oameni de afaceri ucraineni sau moldoveni pot beneficia de consultanţă fiscală şi juridică, dar şi de acces la o bază de date cu oportunităţile de afaceri din România.

  • Diplomaţia română, reunită la Bucureşti

    Diplomaţia română, reunită la Bucureşti

    Preşedintele Klaus Iohannis
    a prezentat, la Bucureşti, obiectivele politicii externe româneşti, în cadrul întâlnirii cu şefii de
    misiuni şi consulii generali ai României în străinătate, prilejuită de
    Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române. El le-a transmis acestora că sunt în cea
    mai bună poziţie pentru a sprijini relaţia transatlantică şi a subliniat că
    România trebuie să aibă şi o abordare unitară în relaţia cu Rusia.

    Provocările
    şi ameninţările din est, dar şi riscurile din vecinătatea sudică se menţin, a
    spus Klaus Iohannis în faţa reprezentanţilor diplomaţiei române, cărora le-a
    cerut o implicare rapidă, responsabilă şi inovatoare pentru a le contracara,
    astfel încât obiectivele României să poată fi realizate.

    Şeful statului a
    subliniat că aceeaşi implicare este necesară şi în cazul provocărilor interne
    ale UE, respectiv Brexit şi relansarea proiectului european. Klaus
    Iohannis:     Ca diplomaţi, este important să beneficiaţi de un avantaj deosebit,
    care trebuie păstrat cu orice preţ: poziţia României de stat stabil din punct
    de vedere politic, cu o creştere economică importantă, care continuă, cu
    sincope, întărirea statului de drept. Dacă păstrarea acestor atuuri rămâne mai
    ales în responsabilitatea politică a guvernului şi a coaliţiei majoritare,
    păstrarea predictibilităţii în politica externă şi de securitate a României, ca
    stat pe care se poate conta, este şi răspunderea dumneavoastră.

    La fel
    ca şi anii trecuţi, aprofundarea Parteneriatului strategic cu SUA rămâne o
    prioritate a politicii externe, mai ales în contextul vizitei pe care Klaus
    Iohannis a făcut-o la Washington în luna iunie şi a discuţiilor avute cu
    preşedintele Donald Trump.

    Pe de altă parte, România trebuie să contribuie
    activ la procesul de reflecţie privind viitorul UE, consideră şeful statului.
    Este nevoie de o Europă puternică, mai aproape de cetăţenii săi şi mai bine
    profilată pe plan mondial. Klaus Iohannis: Trebuie să fim alături de acele
    state membre care acţionează pentru consolidarea Uniunii. Cu cât vom fi mai
    aproape de acest nucleu de state, cu atât vom putea conta mai mult în procesul
    decizional european şi vom avea mai multe şanse de dezvoltare. Europa are
    nevoie de o cât mai mare capacitate de adaptare, pentru a putea depăşi
    provocările actuale. Instrumentele acestei adaptări trebuie astfel concepute
    încât să fie evitată o creştere şi mai mare a decalajelor între statele
    membre.

    Potrivit ministrului de Externe, Teodor Meleşcanu,
    pregătirea Centenarului Marii Uniri, preşedinţia română a Consiliului UE, în
    2019, candidatura ţării pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de
    Securitate al ONU şi candidatura la OCDE reprezintă principalele
    jaloane pentru diplomaţii români.

  • Jurnal românesc – 29.08.2017

    Jurnal românesc – 29.08.2017

    Sporul natural a fost negativ la începutul
    acestui an, fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, iar România
    continuă să fie o ţară de emigrare, conform celor mai recente date ale
    Institutului Naţional de Statistică. La 1 ianuarie 2017, populaţia rezidentă a
    fost de peste 19,6 milioane persoane, în scădere cu 122 de mii faţă de 1
    ianuarie 2016. Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural
    negativ – numărul persoanelor decedate
    depăşind numărul născuţilor-vii cu peste 68 de mii de persoane.Îmbătrânirea
    demografică continuă să se accentueze, ecartul dintre populaţia vârstnică de 65
    ani şi peste şi populaţia tânără de 0-14 ani ajungând la 440 de mii de
    persoane. Fenomenul de emigrare a constituit cea de-a doua cauză principală a
    reducerii populaţiei ţării. Soldul migraţiei internaţionale în anul 2016 a fost
    negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu peste 76 de mii
    de persoane. În cursul anului 2016, bărbaţii au emigrat într-o proporţie mai
    mare decât femeile (55,4%). Şi în rândul imigranţilor, bărbaţii au fost
    majoritari (53,6%), precizează Institutul Naţional de Statistică.






    A
    fost aleasă identitatea vizuală ce va reprezenta Centenarul Marii Uniri de la
    1918 şi al Războiului pentru Întregirea Neamului. Astfel, din cele trei
    propuneri câştigătoarea a fost Hora,
    realizată de o agenţie de publicitate din Bucureşti. Aceasta s-a
    aflat pe primul loc atât în preferinţele juriului, cât şi ale publicului, din
    partea căruia a primit 27% din voturile exprimate. Logo-ul conţine numărul 100 şi a fost construit pornind de la două
    cercuri reunite de simbolul infinitului. Cercurile sunt compuse din
    puncte individuale care cresc şi se dezvoltă. Hora infinită obţinută este un
    simbol viu, sugerând continuitate împreună, rezistenţă şi creştere,
    precizează Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.Acest logo va fi folosit pentru toate materialele
    dedicate Centenarului Marii Uniri de la 1918 şi al Războiului pentru Întregirea
    Neamului.




    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a făcut, marţi, un apel
    către diplomaţii români să ajute economia să se ridice, alături de instituţiile
    statului, denunţând lipsa de bunăstare care a dus la migraţia masivă. Prezent
    la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române de la Bucureşti, el a reamintit că misiunile MAE sunt diverse şi complexe,
    având în grijă soarta cetăţenilor români de peste hotare şi situaţia lor.
    Trebuie sprijinite ideile româneşti, ştiinţa şi cultura românească, tradiţiile
    româneşti, a mai spus Liviu Dragnea. În opinia sa, migraţia a milioane de
    români are cauze economice. Oamenii au plecat căutând bunăstarea, iar faptul că
    n-au găsit-o în ţara lor a făcut din România a treia ţară, poate, de pe glob,
    în ordinea creşterii procentului de migraţie. Acest popor român în exil e cea
    mai grea pierdere suferită în ultimii 20 de ani, o pierdere cu un impact major
    asupra societăţii şi economiei. Românii nu trebuie să mai plece din ţară, ci să
    revină, a punctat Liviu Dragnea.Reuniunea Anuală a Diplomaţiei, organizată de Ministerul Afacerilor
    Externe, are ca temă ”O lume în schimbare: Mizele politicii externe a
    României. Evenimentul se
    desfăşoară la Bucureşti până pe 31 august.