Tag: centre comanda

  • Jurnal românesc – 16.02.2015

    Jurnal românesc – 16.02.2015

    La Bucureşti a început programul Dialog cu diaspora pe teme consulare”, al Ministerului de Externe, care îşi propune să asigure asistenţă şi protecţie cetăţenilor români aflaţi în străinătate. În prima jumătate a anului, o echipă a MAE se va deplasa în destinaţiile cele mai solicitate din punct de vedere consular – Italia, Spania, Franţa, Germania, Marea Britanie, Austria, Belgia şi Grecia – pentru a prezenta comunităţilor de români de acolo – beneficiarii direcţi ai acestor programe – sistemul de servicii consulare E-Cons. Aceste întâlniri vor reprezenta şi o bună oportunitate pentru ca reprezentanţii Centralei MAE să afle direct de la comunităţile de români problemele cu care se confruntă acestea pe palierul consular şi pentru a discuta, împreună, cele mai eficiente modalităţi de soluţionare a acestora pe termen lung. Potrivit unui comunicat de presă, ministerul a deschis şi o pagină de Facebook, care se adresează în special cetăţenilor români care călătoresc sau locuiesc în străinătate. Aici vor fi publicate informaţii consulare utile, alerte şi informaţii de călătorie, precum şi alte informaţii despre activitatea Departamentului Consular.



    România se situează printre statele membre cu cei mai buni timpi de reacţie (sub 10 secunde) şi o acurateţe sporită în localizarea apelanţilor la numărul unic de urgenţă 112, potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene, făcut public de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Raportul arată că timpul mediu de reacţie este de 3,68 secunde şi este înregistrat în cazul a circa 95% dintre apelurile la numărul 112. În document se precizează că România face parte dintre cele 5 state membre care reprezintă exemple de bună practică în termen de furnizare a datelor necesare pentru analiza sistemului. În ceea ce priveşte localizarea apelanţilor, doar în 2% dintre cazuri ea nu este posibilă. În urma campaniilor de educare şi informare, în România numărul de apeluri false a scăzut în ultimii ani cu aproximativ 25 % şi se situează la circa 65 de procente, înscriindu-se în media înregistrată şi în statele europene cu tradiţie în domeniu.



    Ministerul român al Afacerilor Externe consideră că atacurile teroriste din Danemarca sunt acte violente inacceptabile comise pe teritoriul Uniunii Europene şi constituie un atac la adresa valorilor europene fundamentale. MAE a condamnat cu fermitate atacurile din Danemarca şi a precizat că asemenea atacuri de o gravitate deosebită şi lipsite de orice justificare întăresc şi mai mult angajamentul de a lupta împotriva terorismului internaţional şi a extremismului.” Două atacuri armate, soldate cu doi morţi şi cinci răniţi, au avut loc în acest weekend la Copenhaga – primul s-a produs sâmbătă, când s-au tras focuri de armă asupra unui centru cultural unde se desfăşura o dezbatere despre islam şi libertatea de exprimare, iar al doilea duminică dimineaţă, când un bărbat a deschis focul asupra forţelor de ordine şi a fost ucis în apropierea unei gări.



    Amplasamentele celor două centre de comandă şi control ale NATO din România, stabilite la reuniunea miniştrilor Apărării din statele membre Alianţei de la Bruxelles, au fost identificate în proporţie de 90%, a declarat ministrul român de resort, Mircea Duşa. El a precizat că decizia finală va fi luată după consultări cu partenerii din NATO, în special cu ţările de unde urmează să vină militarii în aceste comandamente, respectiv SUA, Anglia, Germania, Polonia şi Turcia. Mircea Duşa a făcut referire şi la decizia de constituire imediată pe teritoriile aliaţilor din est – România, Polonia, Bulgaria, Estonia, Letonia şi Lituania – a unor unităţi pentru integrarea forţelor NATO, acestea fiind structuri multinaţionale de comandă şi control ale Alianţei Nord-Atlantice, care să asigure o prezenţă vizibilă şi continuă a NATO pe teritoriul aliaţilor estici.

  • Retrospectiva săptămânii 01.02 – 06.02.2015

    Retrospectiva săptămânii 01.02 – 06.02.2015

    Mari dosare de corupţie în România


    Dosarele de mare corupţie au rămas şi în această săptămână în prim-planul mass-media din România, nume sonore din politică sau administraţie fiind chemate la DNA, instituţie care extinde în fiecare zi lista acuzaţilor. Deputatul Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, este acuzată în două dosare – pentru spălare de bani, fals în declaraţii si trafic de influenţă – şi va afla luni dacă va fi arestată preventiv. Procurorii anticorupţie au cerut încuviinţarea arestării preventive a acesteia, iar plenul pentru ridicarea imunităţii parlamentare a Elenei Udrea se va reuni în prima zi a săptămânii viitoare. Fostul ministru respinge acuzaţiile. Tot în această săptămână, judecătorul Toni Greblă şi-a dat demisia din funcţia de membru al Curţii Constituţionale din România, pe fondul anchetei în derulare la adresa sa. El este acuzat de grave fapte de corupţie. Miercuri, preşedintele ţării, Klaus Iohannis, i-a transmis ministrului justiţiei cererea de urmărire penală a fostului ministru al economiei, democrat-liberalul Adriean Videanu, arestat preventiv într-un alt dosar, pentru complicitate la abuz în serviciu. Între timp, Videanu a fost eliberat sub control judiciar. Sunt doar câteva cazuri cu rezonanţă, care scot la lumină dedesubturile unor afaceri cu mult sub litera legii.


    Prognoze îmbunătăţite privind creşterea economică a României


    Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit estimarea privind creşterea economică a României în 2015 până la 2,7%, cu 0,3% mai mult faţă de predicţia anterioară. Această creştere economică, urmată de una de 2,9% în 2016, ar urma să fie susţinută, în principal, de cererea internă şi de revenirea graduală a economiei globale. Consumul privat este aşteptat să rămână robust, pe măsură ce creşterea salariilor, inflaţia scăzută şi îmbunătăţirea condiţiilor de pe piaţa muncii sunt factori care susţin puterea de cumpărare, se arată în raportul Comisiei Europene. De asemenea, e de aşteptat ca investiţiile private şi cele publice să înceapă să-şi revină, iar exporturile să crească.


    Centre NATO în România


    Alianţa Nord-Atlantică a aprobat, joi, o întărire a capacităţilor sale în estul Europei, creând o nouă forţă de reacţie rapidă de 5.000 de militari şi centre de comandă în regiune, a anunţat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Ministrul român al Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a anunţat că NATO va fi prezentă inclusiv în România prin două comandamente care urmează a fi înfiinţate în perioada următoare. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, a salutat decizia luată de NATO de a stabili centre de comandă şi control în România şi în alte cinci ţări aliate – Bulgaria, Polonia şi ţările baltice. În plus, spune Aurescu, România este pe deplin angajată şi contribuie la securitatea aliaţilor NATO prin intermediul Cartierului General Multinaţional al NATO din sud-est”. Potrivit Alianţei, aceasta este cea mai semnificativă consolidare a forţei colective de la încheierea războiului rece până în prezent şi survine în contextul acţiunilor tot mai agresive ale Rusiei în Ucraina, care a încălcat legea internaţională şi a anexat Crimeea.


    România şi jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie


    Vot final în Senatul de la Bucureşti asupra proiectului de lege prin care România acceptă jurisdicţia obligatorie a Curţii Intenaţionale de Justiţie – principalul organ judiciar al ONU şi una dintre cele mai prestigioase instanţe internaţionale, înfiinţată în urmă cu 70 de ani. Până anul trecut, 70 de state au recunoscut jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie, între acestea, 21 de state membre ale Uniunii Europene, cărora li se alătură acum şi România. Prin acest act unilateral, Bucureştiul obţine, între altele, dreptul de a aduce în faţa instanţei de la Haga un alt stat care a acceptat jurisdicţia Curţii. Decizia demonstrează că România îşi întemeiază conduita în relaţiile internaţionale pe respectarea strictă a dreptului, a apreciat în plenul Senatului, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, cel care în urmă cu şase ani obţinea la Haga câştig de cauză în procesul dintre Bucureşti şi Kiev pentru delimitarea platoului continental al Mării Negre.


    Decizii financiare în România


    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a înregistrat până acum sute de plângeri de la clienţi care au contractat de la bănci credite în franci elveţieni şi se află în prezent în imposibilitatea de a-şi mai achita ratele. O eventuală conversie la cursul istoric a tuturor creditelor în valută — măsură dorită de cei cu credite – ar genera pierderi mari, de aproape 10 miliarde de lei, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, potrivit căruia, diversitatea celor care au luat credite în franci elveţieni obligă la căutarea unor soluţii de la caz la caz. Între timp, Consiliul de Administraţie al BNR a redus dobânda de politică monetară la un nou minim istoric de 2,25% pe an. Decizia este motivată de faptul că inflaţia se menţine sub estimări, iar creditarea nu dă semne de revenire. Banca Centrală a scăzut cu o jumătate de procent şi dobânda la care băncile se împrumută de la BNR pe termen foarte scurt, pentru a acoperi o lipsă temporară de bani. Noua dobândă a facilităţii de creditare este de 4,25% pe an.