Tag: centre comunitare

  • Jurnal românesc – 16.02.2023

    Jurnal românesc – 16.02.2023

    Senatul României a readoptat
    Legea privind înfiinţarea centrelor comunitare româneşti din străinătate, în
    urma solicitării de reexaminare venită din partea preşedintelui Klaus Iohannis
    .
    Actul normativ prevede că statul român are obligaţia de a lua măsuri menite să
    asigure un cadru pentru o bună reprezentativitate a românilor din afara
    graniţelor ţării la nivel de comunitate şi de a asigura coeziunea în cadrul
    acestora. Legea atribuie centrelor comunitare româneşti denumirea de
    Centre Comunitare – Românii de Pretutindeni, înfiinţate în acord cu
    disponibilitatea bugetară anuală a Departamentului pentru Românii de
    Pretutindeni. Modelul de cerere pentru înfiinţarea unui astfel de centru a fost
    uşor modificat la reexaminare, fiind inclusă precizarea referitoare la ţara de
    rezidenţă a solicitantului. Totodată, Senatul şi-a însuşit observaţia
    preşedintelui privind sintagma stat terţ, regăsită în vechiul text,
    şi a înlocuit-o cu într-un alt stat. La 8 decembrie 2022, Klaus Iohannis
    a cerut reexaminarea Legii pentru clarificarea unor termeni şi sintagme.
    Propunerea legislativă va fi reexaminată acum de Camera Deputaţilor, care este
    for decizional în acest caz.




    Partidul parlamentar Alianţa
    pentru Unirea Românilor propune, printr-un proiect de lege, reducerea numărului
    de parlamentari la 225 de deputaţi şi 95 de senatori.
    Formaţiunea politică
    doreşte modificarea cotei de reprezentare, astfel că un deputat ar urma să fie
    ales cu 90.000 de voturi, iar un senator cu 210.000. În prezent cota este de
    73.000 voturi pentru un deputat şi 168.000 voturi pentru un senator. AUR arată
    că, potrivit informaţiilor oficiale, există un număr de peste 6 milioane de
    cetăţeni români plecaţi peste hotare, dar care şi-au păstrat drepturile
    electorale în ceea ce priveşte alegerile din România. În momentul de
    faţă, există doar 4 mandate de deputat şi 2 de senator alocate comunităţilor de
    români din diaspora. Acest număr trebuie mărit, deoarece pentru cele câteva
    milioane de români aflaţi în străinătate reprezentarea în Parlamentul României
    este insuficientă, se precizează într-un comunicat al partidului.
    Reprezentanţii AUR au solicitat adoptarea proiectului în procedură de urgenţă
    astfel încât noile prevederi să intre în vigoare înainte de scrutinul parlamentar
    din 2024.




    Sindicatul german VERDI a
    anunţat organizarea unor greve, pe 17 februarie, la aeroporturile din Munchen,
    Frankfurt am Main, Hamburg, Dortmund, Hanovra, Bremen şi Stuttgart.
    În acest
    context, Ministerul de Externe de la Bucureşti le atrage atenţia cetăţenilor
    români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Germania
    că programul curselor aeriene operate la aceste aeroporturi poate înregistra
    perturbări. MAE recomandă consultarea paginilor web ale respectivelor aeroporturi
    şi reaminteşte faptul că cetăţenii români au la dispoziţie aplicaţia
    Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii şi sfaturi de
    călătorie actualizate. Românii afectaţi pot solicita asistenţă consulară la
    numerele de telefon ale reprezentanţei diplomatice la Berlin şi ale oficiilor
    consulare ale României la Bonn, Munchen şi Stuttgart ale căror date de contact
    se găsesc online.




    Peste 130 de evenimente vor
    avea loc în perioada 17-19 februarie când este programată lansarea programului
    Timişoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023.
    Primarul
    municipiului, Dominic Fritz, a anunţat că ceremonia oficială de deschidere,
    care va avea loc în Piaţa Unirii din oraş, va începe cu un moment simbolic în
    care oraşului îi va fi înmânat Premiul Melina Mercouri al Comisiei Europene,
    care le este acordat capitalelor europene ale culturii care şi-au îndeplinit cu
    succes toate obligaţiile asumate prin dosarul de candidatură. Avem şansa
    istorică să schimbăm percepţii şi să demolăm prejudecăţi. Să folosim povestea europeană
    a Timişoarei pentru a crea un nou destin european pentru România şi să ne
    repoziţionăm ca oraş pe harta Europei, a mai afirmat primarul. Acesta a
    precizat că programul cultural, care se va întinde de durata întregului an, va
    cuprinde peste 1.000 de evenimente.


  • Jurnal românesc – 28.11.2016

    Jurnal românesc – 28.11.2016

    Departamentul
    Politici pentru Relaţia cu
    Românii de Pretutindeni a dat
    publicităţii proiectul de Hotărâre de Guvern privind normele de aplicare a Legii nr. 86/2016
    privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate. Organizaţiile românilor din diaspora sunt invitate să
    trimită până pe 17 decembrie contribuţii şi sugestii privind acest proiect prin
    poştă – pe adresa
    Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni sau pe
    e-mail. Centrele comunitare româneşti au drept scop asigurarea coeziunii
    comunităţilor de români din afara graniţelor ţării, reprezentativitatea
    acestora, organizarea de proiecte şi programe cu caracter cultural, educativ şi
    artistic, în scopul promovării realităţilor istorice, a tradiţiilor, a
    obiceiurilor, a valorilor naţionale şi a identităţii lingvistice. Centrele
    comunitare româneşti din străinătate funcţionează pe lângă oficiile diplomatice şi consulare
    ale României şi nu au
    personalitate juridică. În cadrul centrelor comunitare româneşti din
    străinătate pot fi organizate acţiuni cu scop de informare, educativ, cultural
    sau de promovare a României şi
    a comunităţilor din zonele de
    referinţă.




    Persoanele
    care nu îşi plătesc facturile de căldură şi salubritate pot fi executate silit
    mai uşor, începând din 25 noiembrie, potrivit unui act normativ care modifică
    Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice. Noile prevederi, care au
    fost publicate, deja, în Monitorul Oficial de la Bucureşti, stabilesc că
    factura emisă pentru serviciile de utilităţi publice constituie titlu
    executoriu. Astfel, cei care nu achită la timp facturile vor putea fi executaţi
    silit, fără să mai fie necesară acţionarea lor în justiţie. În plus, ei vor fi
    nevoiţi să plătească şi onorariile executorilor judecătoreşti. O altă
    modificare importantă este reducerea perioadei în care locatarii pot achita
    aceste servicii publice: de la 15 zile lucrătoare de la primire, la cel mult 15
    zile calendaristice de la emiterea facturii.




    România se
    situează pentru al treilea an consecutiv pe primul loc într-un top regional al
    modificărilor legislative, cu 299 de legi din totalul de 1.098 adoptate între 1
    august 2015 – 1 august 2016 în şase ţări din Europa Centrală şi de Est. Pe
    locul doi se află Polonia (227 de legi), urmată de Ungaria (186 de legi),
    indică raportul Grayling AcTrend 2016. Aproape jumătate din totalul de peste o
    mie de legi adoptate au un impact direct asupra afacerilor, în timp ce mai mult
    de o treime afectează mediul de afaceri în general. În România, cele mai
    afectate de schimbările legislative sunt sectoarele financiar şi al
    serviciilor. Potrivit studiului, dintre legile care au un impact direct asupra
    afacerilor, 19% au fost adoptate prin procedură extraordinară. În 2015, aceasta
    a fost cea mai comună procedură în România, unde peste jumătate din
    iniţiativele legislative au fost adoptate de guvern prin intermediul
    ordonanţelor de urgenţă. Aceeaşi situaţie s-a repetat şi în 2016, când
    ordonanţele de urgenţă au avut, din nou, o pondere mare (37%) în totalul
    iniţiativelor legislative.




    202 elevi
    medaliaţi la olimpiadele şi concursurile internaţionale au fost premiaţi, luni,
    de ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, în cadrul unei festivităţi care s-a
    desfăşurat la Palatul Naţional al Copiilor. Ei sunt câştigători a 227 de distincţii: 3 premii I
    absolute, 48 de medalii de aur/premii I, 82 de medalii de argint/premii II, 53
    de medalii de bronz/premii III şi 41 de menţiuni. De asemenea, au fost premiaţi
    cei 215 profesori care i-au pregătit pe tineri, precum şi cele 100 de şcoli din
    care provin laureaţii.

  • Jurnal românesc – 7.04.2016

    Jurnal românesc – 7.04.2016

    Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat o propunere
    legislativă pentru înfiinţarea centrelor comunitare româneşti în străinătate,
    iniţiativă ce aparţine parlamentarilor PNL. Potrivit unui comunicat al
    deputatului PNL, Aurelian Mihai, statul va trebui să ia măsuri astfel încât să
    asigure o bună coordonare a activităţilor românilor din afara graniţelor ţării
    la nivel de comunitate, dar şi coeziunea în cadrul acestora. Se prevede, în
    acest sens, înfiinţarea unor centre comunitare româneşti în fiecare stat în
    care sunt înregistraţi la misiunile diplomatice ale României cel puţin 5.000 de
    cetăţeni români. Pentru înfiinţarea acestora este necesar să fie adresate
    solicitări Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni
    din MAE, în baza semnăturilor a cel puţin o treime din cetăţenii români
    înregistraţi la misiunile diplomatice ale României din statul respectiv.
    Departamentul este responsabil pentru înfiinţarea centrelor comunitare
    româneşti şi pune la dispoziţia fiecărui centru un sediu în care să îşi
    desfăşoare activitatea. Centrele comunitare ar trebui să beneficieze de sprijin
    financiar, logistic şi material.


    Guvernul român a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care Departamentul de
    Investiţii Străine a fost mutat de la Guvern în subordonarea Ministerului
    Economiei şi a primit rolul de a promova relaţiile comerciale externe, a
    declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu. Potrivit oficialului,
    această ordonanţă stabileşte măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei
    publice centrale, respectiv transferarea şi clarificarea atribuţiilor pe care
    Departamentul de Investiţii Străine le avea până în prezent. Prin preluarea
    activităţilor legate de investiţii străine, noua direcţie aflată în subordinea
    ministerului are ca ţinte facilitarea schimburilor de expertiză sectorială,
    consolidarea impactului economic şi integrarea acţiunilor în planul de
    dezvoltare economică pe termen mediu şi lung a României.


    Rata de absorbţie efectivă a fondurilor europene în
    cazul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -
    2013 este de aproape 50% – cea mai mică rată dintre toate programele
    operaţionale, potrivit Coaliţiei ONG pentru Fonduri Structurale. Cifra este cu
    mult sub media de peste 58%. Potrivit expertului pe fonduri structurale,
    Roberto Pătrăşcoiu, în spatele acestei cifre se ascund o serie de deficienţe
    majore în modul în care POSDRU a fost operaţionalizat şi administrat -
    birocraţia excesivă, întârzieri nejustificate, atât în procesarea cererilor de
    rambursare, cât şi în procesarea cererilor de plată sau aprobării proiectelor,
    măsuri inadecvate de monitorizare şi control.


    Pentru prima dată de la prezidenţialele din 2014, PSD
    tinde să depăşească PNL în intenţia de vot pentru alegerile parlamentare,
    existând o evoluţie continuă în acest sens. Potrivit Barometrului INSCOP
    Research, 38% din repondenţii care îşi exprimă intenţia de vot ar alege PSD,
    iar 37% PNL. Singurele formaţiuni care ar mai depăşi pragul electoral sunt
    ALDE, PMP şi UDMR, fiecare cu aproximativ 5 procente. România este guvernată,
    în prezent, de un guvern tehnocrat. Amintim că, in iunie, vor avea loc alegeri
    locale, urmate, în toamnă, de cele parlamanetare.