1.785 de refugiaţi în
şase centre de primire. Este numărul de persoane pe care le poate primi România,
solidară cu acele state ale Uniunii Europene luate cu asalt de zecile de mii de
oameni plecaţi în exod din Orientul Mijlociu sau nordul Africii. Potrivit
preşedintelui Klaus Iohannis, în România nu există niciun fel de presiune a
valului de imigranţi, de aceea Bucureştiul urmând să trateze problema cu răspundere
şi calm. Şeful statului a convocat, de altfel, pentru 17 septembrie Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, în
cadrul căruia va prezenta punctul său de vedere cu privire la păstrarea unor cote
voluntare de imigranţi. Aceasta, în contextul în care presa britanică, preluată de cea românească,
informa, săptămâna trecută, că, potrivit dorinţei Bruxelles-ului, România ar
trebui să preia nu aproape 2 mii, ci 7 mii de refugiaţi.
Fenomenul este important pentru România ca
membră solidară a Uniunii Europene – a întărit Klaus Iohannis – însă, fără a
avea reacţii isterice şi cu atât mai puţin xenofobe sau şovine, Bucureştiul
trebuie să pledeze pentru cote voluntare de refugiaţi, nu impuse. Complicată, în
România, nu este transformarea, de exemplu, a unei vechi cazărmi în centru de
primire, ci integrarea imigranţilor în societate.
O poziţie similară cu cea a
şefului statului are şi premierul social-democrat Victor Ponta, potrivit căruia
nu pot fi acceptaţi refugiaţi peste capacitatea de primire existentă:
România trebuie să fie o ţară europeană şi să fie solidară cu tot ceea ce
se întâmplă în Europa. Solidaritate înseamnă drepturi şi obligaţii, adică avem
aceleaşi obligaţii cu celelalte ţări, trebuie să avem şi aceleaşi drepturi şi
iată că acuma poate se constată ce nedreptate s-a făcut României cu
Schengen-ul. Tocmai ţările care acum ne cer să fim solidari în problema refugiaţilor
sunt cele care ne-au tot amânat cu Schengen-ul.
Amânarea primirii României
în spaţiul european de liberă circulaţie, deşi ţara îndeplineşte de mult timp
criteriile tehnice de aderare, se dovedeşte, acum, un avantaj – susţine, însă,
preşedintele Iohannis. Nimeni nu poate să intre în România pur şi simplu,
printr-o filieră ce nu poate fi supravegheată.
Lideri europeni şi politicieni
relevanţi în special din Europa de Vest cer, în contextul crizei imigranţilor,
o nouă analiză a oportunităţii spaţiului Schengen, a modului în care funcţionează.
Or, este nevoie de multă atenţie la aceste discuţii, motiv pentru care
autorităţile române au inclus pe agenda Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
din 17 septembrie şi o analiză a stadiului dosarului Bucureştiului.
Între timp,
la ministerul de externe se vorbeşte de necesitatea găsirii de soluţii
pentru contracararea nu a efectelor, ci a cauzelor exodului în ţările de
origine ale refugiaţilor.Discuţia despre cote nu este, în nici un caz,
fondul problemei.