Combaterea cauzelor, în paralel cu gestionarea
efectelor! Acesta este, în esenţă, rezultatul celor două reuniuni extraordinare
organizate, marţi şi miercuri, la Bruxelles – consiliul la nivel de miniştri ai Justiţiei şi de
Interne, respectiv reuniunea preşedinţilor
şi premierilor europeni.
La finalul summitului, preşedintele Klaus Iohannis a
declarat: Este evident că dacă vrem să gestionăm eficient
fenomenul migraţiei trebuie să mergem la cauza acestui fenomen, adică în zonele
de criză – de exemplu, dar nu singura, zona Siria – şi trebuie să încercăm să
intervenim acolo pentru a termina conflictul şi pentru a reinstaura pacea în
zonă.
Uniunea Europeană singură nu poate să facă acest lucru, dar poate
contribui. Astfel, liderii Uniunii Europene s-au angajat să
acorde o sumă suplimentară de cel puţin 1 miliard de euro agenţiilor ONU care vin în
sprijinul refugiaţilor în ţările vecine Siriei – Turcia, Iordania şi
Liban. Banii
vor merge, în principal, la Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi şi la Programul
Alimentar Mondial. Prin acest din urmă Program, România va
aloca, în următorii trei ani, 300.000 de euro. Acestei
măsuri pecuniare i se va adăuga consolidarea frontierelor externe ale Uniunii,
pentru că – aşa cum spunea preşedintele Consiliului European, Donald Tusk -
controlul şi securitatea lor reprezintă o prioritate comună a statelor membre.
Altfel, spaţiul Schengen de liberă circulaţie riscă să devină o amintire. Nu în
ultimul rând, aşa-numitele hot spots – centre de triere din Italia şi Grecia,
situate
în prima linie a afluxului de solicitanţi de azil – vor deveni operaţionale
începând de la sfârşitul lunii noiembrie. Locuri de primire există deja, dar ele
trebuie să îndeplinească o serie de reguli de funcţionare, sub supervizare
europeană, pentru a răspunde definiţiei de ‘hot spots’ dorită de Uniune. Din
aceste centre vor fi trimişi înapoi în ţările lor de origine cei care vor fi
consideraţi imigranţi ilegali. Şi tot de aici vor fi ‘relocaţi’ refugiaţii către
alte state membre.
În România, de coordonarea acţiunilor
destinate preluării de refugiaţi se va ocupa vicepremierul pentru probleme de
securitate naţională, Gabriel Oprea. Şeful său direct, premierul Victor Ponta,
a precizat că toate structurile guvernamentale cu atribuţii în domeniu se vor
implica în gestionarea acestei situaţii. Vreau să dau un mesaj foarte clar că guvernul se va pregăti pentru a lua
toate măsurile necesare. Asta înseamnă o atitudine europeană şi echilibrată, nu
xenofobă şi şovină ca a vecinilor noştri (n.red – Ungaria).
Marţi, la consiliul la nivel de
miniştri europeni ai Justiţiei şi de Interne, Uniunea Europeană a aprobat, cu o largă majoritate,
repartizarea a 120.000 de refugiaţi între statele membre. Deşi susţinuse în repetate rânduri că nu poate
primi mai mult de 1.785 de refugiaţi pentru că nu are suficiente centre,
României i-au mai fost alocaţi 2.475 în plus.