Radio România Internațional

Tag: centru

  • Muntenegru avertizează că există focare active de incendii de vegetaţie

    Muntenegru avertizează că există focare active de incendii de vegetaţie

    Ministerul Afacerilor Externe informează
    cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în
    Muntenegru că, în ultima perioadă, în conformitate cu datele anunţate de
    Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă muntenegrean, sunt mai multe focare
    active de incendiu în zona centrală şi de sud a ţării şi se fac eforturi
    susţinute pentru stingerea acestora.




    Totodată, acolo unde s-a considerat a fi necesar, s-a derulat şi o
    evacuare a turiştilor din zona afectată.




    Dacă, în situaţia puţin probabilă, cetățenii români sunt afectaţi
    de situaţia din atenţionare, sunt rugați să o semnaleze de urgenţă la numărul
    de telefon 112 și să respecte instrucțiunile autorităților muntenegrene
    care acționează la fața locului – Pompieri, Poliție, etc.




    Pentru cei care tranzitează cu mijloace
    rutiere teritoriul muntenegrean, informații suplimentare pot fi obținute,
    permanent, 24 ore / 7 zile, de la Centrul Info Trafic, la numerele de telefon
    +38219807, +38220234999 și +38263239987.




    Cetățenii români, afectaţi de situaţie, pot solicita
    asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Podgorica: +38220618041, apelurile fiind
    redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din
    Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de
    permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie
    dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de
    urgență al misiunii diplomatice a României la Podgorica: +38269871760.

  • Centru european de cercetare în Delta Dunării

    Centru european de cercetare în Delta Dunării

    Comună din sud-estul României, Murighiol se află într-o zonă unică în Europa — rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Inclusă în patrimoniul mondial al Unesco, aceasta este considerată un muzeu al biodiversităţii compus din 30 de tipuri de ecosisteme. Bancă de gene naturală pentru patrimoniul natural mondial, Delta Dunării este, de asemenea, una dintre puţinele delte populate din lume, dar şi una dintre cele mai mari zone umede de pe mapamond.



    Într-un cadru de o frumuseţe rară, ocolit de modernizări galopante, oamenii locului trăiesc cu predilecţie din agricultură, pescuit, turism şi agroturism. Or, decizia amplasării la Murighiol, în viitor, a unui centru de comandă al unui proiect de cercetare paneuropean este cât se poate de inspirată. Oameni de ştiinţă români şi europeni vor studia Dunărea, Delta Dunării şi Marea Neagră şi vor căuta soluţii la probleme precum inundaţiile, alunecările de teren sau poluarea cu deşeuri din plastic. Adrian Stănică este coordonatorul proiectului:


    “Încercăm să facem măsurători în natură în Delta Dunării, care va deveni, astfel, un fel de laborator viu. Ce se întâmplă în Europa, să zicem, când vine o viitură? Mor 50 – 100 de oameni. Gândiţi-vă, asta este o problemă globală. Aici vorbim doar despre nucleul care va fi în Delta Dunării, dar nodurile acestui proiect vor fi în diferite laboratoare din Europa, în instituţii de cercetare şi universităţi din 15 ţări europene.“



    Centrul, care va constitui punctul de întâlnire a mii de doctoranzi, studenţi şi cercetători, ar urma să aibă şi menirea de a pregăti specialişti în domeniu. Implicarea celor de la nivel internaţional este cu atât mai necesară cu cât în România nu există cercetători specializaţi pentru numărul impresionant, de ordinul miilor, al speciilor de floră şi faună din Delta Dunării. Guvernul de la Bucureşti a alocat, deja, primele fonduri pentru construcţia proiectului declarat reprezentativ în Uniunea Europeană.



    Este comparat ca amploare cu cel de la Măgurele, de lângă capitală, unde, din 2017, va exista cel mai mare laser din lume. Puterea acestuia va fi atât de mare încât ar putea duce, teoretic, la teleportare. Odată ce va fi terminat, super-laserul de la Măgurele va fi folosit în cercetare, dar va avea şi scopuri practice, laserul urmând să fie utilizat, între altele, pentru identificarea la distanţă a materialelor nucleare, pentru inspectarea neintruzivă a containerelor cu mărfuri şi pentru managementul deşeurilor radioactive.



    Nu în ultimul rând, oamenii de ştiinţă se gândesc la apariţia unor metode inovatoare de tratament în medicină, odată ce laserul de la Măgurele va permite producerea unor noi tipuri de radioizotopi sau noi tehnici de imagistică medicală.

  • Jurnal românesc – 22.11.2013

    Jurnal românesc – 22.11.2013

    54% dintre români tind să nu aibă încredere în justiţie, faţă de 43%, cât este media europeană, relevă un eurobarometru publicat de Comisia Europeană. De asemenea, 56% dintre români consideră ca statul nu luptă eficient împotriva corupţiei. Pe de altă parte, doi din trei români se plâng de durata procedurilor derulate în instanţe. Prin intermediul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), Comisia Europeană monitorizează evoluţia justiţiei în România şi după aderarea ţării la spaţiul comunitar, în 2007.



    Un centru de contact şi suport al românilor din străinătate a fost înfiinţat la Ministerul Afacerilor Externe. Proiectul, cofinanţat din Fondul Social European, urmăreşte eficientizarea comunicării cu cetăţenii din afara graniţelor, centralizarea problemelor sesizate şi monitorizarea modului în care aceste sesizări sunt soluţionate. Proiectul se adresează, în principal, celor peste trei milioane de români care şi-au stabilit domiciliul ori se află temporar în străinătate.




    Ministerul de externe de la Bucureşti îi încurajează pe cetăţenii români, indiferent de ţara în care se află, să sprijine campaniile de strângere de fonduri pentru victimele taifunului Haiyan, care a lovit, în urmă cu două săptămâni, Filipine. Contribuţia ministerului la ajutorul internaţional oferit autorităţilor filipineze se ridică la 150 de mii de euro, bani proveniţi din Fondul de rezervă al Guvernului. Taifunul Haiyan, unul din cele mai puternice înregistrate vreodată, a lăsat în urmă mii de morti, peste 10 milioane de persoane afectate, între care aproape 4,5 milioane au fost strămutate, şi imense pagube materiale.




    Produsele româneşti agricole şi alimentare ar putea fi promovate, în curând, în spaţiul non-UE, printr-o nouă politică la nivel comunitar, cu o strategie clar definită şi un buget sprijinit de o agenţie europeană. Anunţul a fost făcut de comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, românul Dacian Cioloş. El a precizat că propunerea privind programul ”Enjoy, its from Europe” a fost făcută de Executivul comunitar. Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie să primească acordul Parlamentului European şi Consiliului UE.




    Antreprenorii români care implementează proiecte în cadrul Programului Operaţional Regional, Programului Operaţional Sectorial Mediu şi Programului Operaţional Sectorial Transport îşi vor putea încasa mai repede banii pentru materialele şi echipamentele livrate pe şantier. Acest lucru este posibil datorită publicării în Monitorul Oficial a ordinului prin care este adoptată Instrucţiunea care facilitează efectuarea acestor plăţi, informează Ministerul Fondurilor Europene. Potrivit instituţiei, măsura va accelera puternic ritmul de implementare a proiectelor de infrastructură, deoarece antreprenorii vor putea face mai repede noile achiziţii. Această nouă reglementare, care optimizează fluxurile financiare dintre antreprenori şi beneficiari, va avea impact direct asupra gradului de absorbţie a fondurilor europene, consideră ministrul de resort, Eugen Teodorovici.

  • Jurnal românesc – 21.11.2013

    Jurnal românesc – 21.11.2013

    Un centru de contact şi suport al românilor din străinătate a fost înfiinţat la Ministerul Afacerilor Externe. Proiectul, cofinanţat din Fondul Social European, urmăreşte eficientizarea comunicării cu cetăţenii din afara graniţelor, centralizarea problemelor sesizate şi monitorizarea modului în care aceste sesizări sunt soluţionate. Potrivit Ministerului de Externe, vor fi integrate, într-un unic punct de contact, servicii de preluare a cererilor cetăţenilor pe diverse canale de comunicare, iar acolo unde este posibil, se vor putea încărca în sistem copii scanate ale documentelor necesare. Proiectul se adresează celor peste trei milioane de români care şi-au stabilit domiciliul ori se află temporar în străinătate, precum şi unui număr de cel puţin 500 de lucrători consulari din cadrul Ministerului de Externe, consuli şi funcţionari consulari, care vor utiliza platforma implementată.



    Legea care le permite cetăţenilor străini din Uniunea Europeană să cumpere, începând din 2014, terenuri în România a fost aprobată de Guvernul de la Bucureşti. Proiectul de lege stabileşte că au prioritate în achiziţia terenurilor agricole cetăţenii români. Potrivit ministrului agriculturii, Daniel Constantin, prin această măsură se urmăreşte comasarea terenurilor, constituirea exploataţiilor viabile economic şi asigurarea siguranţei alimentare. În momentul în care va primi o ofertă de la un cetăţean străin, vânzătorul va fi obligat să meargă la primărie cu o cerere prin care să solicite notificarea celor care au prioritate şi afişarea ofertei de vânzare a terenului agricol. Dacă în termen de 30 de zile nu va cumpăra nimeni, terenul va putea fi vândut cetăţeanului străin.



    121 de mii de cetăţeni din România şi Bulgaria munceau, în septembrie, în Marea Britanie, potrivit Biroului Naţional de Statistică. Este o creştere cu 19 mii de persoane faţă de aceeaşi lună a anului 2012 şi ea are loc în condiţiile în care restricţiile de muncă pe piaţa britanică sunt încă în vigoare, până la 1 ianuarie 2014, după un moratoriu de şapte ani. Mai mulţi parlamentari ai Partidului Conservator au iniţiat elaborarea unui proiect de lege care să prelungească cu cinci ani restricţia referitoare la stabilirea pe teritoriul Marii Britanii a cetăţenilor români şi bulgari care doresc să muncească în această ţară. Iniţiativa legislativă ar putea fi supusă votului Camerei Comunelor peste câteva săptămâni. În caz că ar fi aprobată, o astfel de lege ar atrage sancţiuni din partea UE.



    12 state membre ale UE au înregistrat în 2012 un spor demografic negativ, printre care şi România, în timp ce în 14 ţări membre ale UE populaţia a crescut, arată datele prezentate de Oficiul european de statistică (Eurostat). Irlanda, Cipru, Luxemburg, Franţa şi Marea Britanie au înregistrat anul trecut cele mai ridicate rate de creştere naturală a populaţiei. Cele mai ridicate rate ale deceselor în UE s-au înregistrat anul trecut în Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria, România şi Croaţia, iar cele mai scăzute în Irlanda, Cipru, Luxemburg, Malta şi Olanda. Conform datelor Eurostat, populaţia Uniunii Europene a ajuns la 505,7 milioane, la 1 ianuarie 2013, comparativ cu 504,6 milioane la 1 ianuarie 2012. România avea la 1 ianuarie 2013 o populaţie de 20,057 milioane de locuitori, în scădere faţă de 20,096 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2012.