România a obţinut rezultate foarte bune – astfel a rezumat preşedintele
Klaus Iohannis desfăşurarea summitului NATO de miercuri şi joi, de la
Bruxelles. El a caracterizat discuţiile drept intense şi a apreciat că s-a
ajuns la concluzii optimiste, numeroşi aliaţi angajându-se să crească
cheltuielile pentru apărare cât mai rapid la 2% din Produsul Intern Brut până
în 2024 şi să sporească măsurile de combatere a terorismului. Parte a demersurilor
sale consecvente pentru întărirea flancului estic al NATO, Bucureştiul va
găzdui un centru de comandă operaţional, iar brigada multinaţională aflată,
deja, pe teritoriul românesc va rămâne aici permanent.
Klaus Iohannis: Credem
că vom avea în final, când centrul este complet, în jur de 400 de ofiţeri de
stat major din toate ţările NATO care vor să fie împreună cu noi, acolo. Am
obţinut o îmbunătăţire, o upgrade-are se numeşte, a statutului brigăzii
multinaţionale pe care am înfiinţat-o, care brigadă multinaţională acum a
căpătat un statut permanent. Vom continua să negociem cu ceilalţi aliaţi pentru
o prezenţă cât mai solidă în cadrul acestei brigăzi multinaţionale. Iată, deci,
două rezultate de care putem să fim mândri.
Nu doar amfitrion, ci şi furnizor
de trupe pentru teatrele de operaţiuni din străinătate, România a anunţat, la
summit, că-şi va spori, anul viitor, prezenţa militară în Afganistan de la 700
la peste 950 de militari. Organizată la iniţiativa Bucureştiului, în marja
summitului de la Bruxelles a existat şi o sesiune specială, dedicată securităţii
la Marea Neagră şi la care au fost invitate două state riverane, Georgia şi a
Ucraina, amândouă partenere ale NATO. De altfel, observă comentatorii, Marea
Neagră a beneficiat de vizibilitate în cadrul acestui summit, inclusiv prin
menţionarea sa repetată în documentele şi deciziile aliate, ceea ce îi reconfirmă
importanţa strategică pentru Alianţă. Astfel, şefii de stat şi de guvern din
statele membre au cerut Rusiei să-şi retragă trupele din republicile
ex-sovietice Moldova (majoritar românofonă), Ucraina şi Georgia şi să se
angajeze constructiv în soluţionarea conflictului din Transnistria. Regiune
secesionistă pro-rusă din estul Republicii Moldova, aceasta a ieşit, de facto,
de sub controlul Chişinului în 1992, după un conflict armat soldat cu sute de
morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea
separatiştilor. Numai vara aceasta, atât Adunarea Generală a ONU, cât şi
Adunarea Parlamentară a OSCE au cerut Rusiei să-şi retragă acele trupe, aşa cum
a promis oficial încă de acum două decenii. În declaraţia finală a reuniunii de
la Bruxelles, NATO se mai angajează să sprijine reformele democratice din
Republica Moldova şi eforturile de consolidare a capacităţilor de apărare ale
acesteia.