Tag: centru istoric

  • Centrul Clujului, amenajat cu ajutorul fondurilor europene

    Centrul Clujului, amenajat cu ajutorul fondurilor europene

    Primăria municipiului
    Cluj-Napoca a câştigat un proiect, finanţat cu fonduri europene, pentru
    amenajarea zonei din jurul sediului central al Universităţii Babeş-Bolyai.
    Proiectul are o valoare de 37,4 milioane lei, din care 2% contribuţie proprie.
    Detalii din partea viceprimarului Dan Tarcea:


    Acest proiect cuprinde
    modernizarea a 10 străzi şi a spaţiilor adiacente: Mihail Kogălniceanu,
    Universităţii, Emmanuel de Martonne, Bolyai Janos, Hermann Oberth (între b-dul
    Eroilor şi strada I.C. Brătianu), Hermann Oberth (între străzile Mihail
    Kogălniceanu şi I.C. Brătianu), Kovacs Dezsö, Gaal Gabor, Baba Novac, precum şi
    trotuarul din Piaţa Ştefan cel Mare. Ne propunem să construim aici câteva zone
    fără diferenţierea tipurilor de trafic, shared space, proiectate să
    încurajeze pietonii şi bicicliştii, iar şoferii să folosească un spaţiu comun
    pe anumite tronsoane, astfel încât să putem asigura atât fluenţa traficului
    auto, cât şi folosirea extinsă a transportului alternativ. Lucrările vor începe
    în 1 iulie, cu strada Bolyai Janos. Ultima etapă va fi în martie 2022, când am
    programat zona Kogălniceanu-Universităţii, unde vom elimina locurile de parcare
    şi vom readuce statuia Sfintei Maria Protectoarea, mutată de acolo în anul
    1957. Pe toate aceste tronsoane vom planta mai mulţi arbori. Deocamdată există
    135, dar la final vor fi 212. Vom crea şi 85 locuri de parcare pentru
    biciclete. Cablurile aeriene vor fi îngropate şi va fi instalat un sistem de iluminat
    modern, cu led şi telegestiune. Odată acestea terminate, vom putea spune că am
    încheiat modernizarea zonei centrale a oraşului.


    Proiectele au fost
    întocmite de colegii mei de la Biroul de Fonduri Europene al Primăriei.
    Contractul de execuţie are o durată de 19 luni şi a fost câştigat de o asociere
    de firme din Tîrgu Mureş, singurele care s-au prezentat la licitaţie. Sigur,
    dacă firmele nu-şi termină treaba la timp, le vom trece pe lista ruşinii şi
    vom percepe penalităţile aferente. Sperăm să se ţină de cuvânt şi să se
    încadreze în termenele şi condiţiile cerute de Primărie.





  • Proiecte edilitare în orașul Abrud, județul Alba

    Proiecte edilitare în orașul Abrud, județul Alba

    Săptămâna
    trecută, un proiect în valoare totală de aproape 5 milioane euro, destinat
    orașului Abrud, a fost semnat și prezentat public la sediul Agenției pentru
    Dezvoltare Regională CENTRU din Alba Iulia.


    Este
    vorba despre realizarea unui centru recreativ în clădirea fostei Biserici
    Unitariene și reabilitarea infrastructurii urbane din zona centrului istoric a
    orașului.


    Pentru realizarea unui centru
    recreativ în clădirea fostei Biserici Unitariene se vor realiza lucrări de
    consolidare, conservare și restaurare.


    Complementar, proiectul propune
    componenta de reabilitarea infrastructurii urbane pe o suprafață de peste 8400
    mp. Se vor realiza lucrări și amenajări specifice care vor reîntregi imaginea
    centrului istoric și vor oferi locuitorilor orașului Abrud spații publice de
    calitate care să pună în valoare patrimoniul local, după cum remarcă
    președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel:




    Eu sunt convins că aceste
    investiții, ca urmare a semnării acestui proiect, vor da o nouă față centrului
    orașului Abrud. Începe să pună în valoare arhitectura locală tradițională, iar
    această biserică monument va scoate în evidență lucrurile deosebit de frumoase
    pe care le avem în Abrud, dar și un lucru foarte important pentru noi, un
    simbol al multiculturalismului în această zonă a munților Apuseni, la moți,
    pentru cei care poate nu știu, în Abrud, în zona aceasta minieră au conviețuit
    diverse naționalități.




    Merită
    meționat că Abrudul este unul dintre micile orașe ale Regiunii Centru, situat
    în inima Țării Moților din munții Apuseni, unde bugetul total al proiectelor
    europene depășește de peste 4 ori bugetul local.


    Primarul
    din Abrud, Cristian Albu: În orașul Abrud este al patrulea
    proiect care se derulează prin programul Regio 2014-2020 și suma totală atrasă
    de către localitatea noastră este undeva la aproape 10 milioane de euro. Sunt
    sume importante pentru localitate pentru că bugetul localității este mic și
    doar așa ne putem descurca.




    Prin
    proiectul semnat săptămâna trecută s-a obținut o finanțare de 4,9 milioane
    euro, din care fondurile nerambursabile sunt în valoare de peste 4,73 milioane
    euro.


    Edilii din Abrud au estimat că mai mult de 20.000
    persoane vor beneficia anual de această investiție, începând cu luna decembrie
    2023, când lucrările vor fi încheiate.




  • Festivalul Internațional Astra Film

    Festivalul Internațional Astra Film

    Peste 400 de evenimente cinematografice se vor
    desfășura în cadrul celei de-a 25-a ediţii a Festivalului Internațional Astra
    Film Sibiu, între 15 şi 21 octombrie, în 9 săli special amenajate în centrul
    istoric al orașului. O selecție de 128 de filme de top va fi prezentată
    iubitorilor filmului de non-ficțiune, profesioniștilor din industrie,
    invitaților speciali și publicului larg. Din aceasta, 55 de producții, din 30
    de țări, participă la competiția AFF 2018 în cele 5 secțiuni competiționale. Un
    număr de 17 filme, care portretizează realitatea românească a ultimelor
    decenii, vor rula pe ecranul Festivalului Internaţional Astra Film Sibiu,
    Dintre acestea, 13 producţii participă în competiţii, două sunt prezentate în
    cadrul programelor tematice şi două filme fac parte din secţiunea retrospectivă.

    Programul competiţional al Astra Film Festival 2018 include prezenţa a nouă
    filme româneşti în secţiunea AFF România, trei filme în secţiunea Scurtmetraj
    (Daiana, regia Ozana Nicolau; Marie, regia Letiţia
    Popa; My Father, Imre, regia Andreea Stiliuc) şi un film în
    secţiunea Student (If Objects Could Speak, regia Luiza Pârvu, Toma
    Peiu). Competiţia românească a AFF 2018 abordează temele sensibile reprezentate
    de relaţiile dintre generaţii şi efectele trecerii timpului asupra noastră, de
    căutarea identităţii naţionale într-o lume divizată şi iraţională, precum şi de
    dualitatea soartă-destin în asumarea propriei noastre vieţi. Aniversarea,
    de Claudiu Mitcu, are premiera mondială la AFF 2018, Nussbaum
    95736, de Csibi László, a fost premiat anul trecut la Near Nazareth
    Festival, Berlin Flash Film Festival şi Hollywood International Independent
    Documentary Awards şi Licu, o poveste românească, de Ana Dumitrescu
    este câştigătorul Golden Dove la DOK Leipzig 2017.

    Csilla Kató, directorul de
    programe al ASTRA Film Festival. Filmul de deschidere este Transalpina-
    Drumul Regilor, un film semnat de directorul fondator al festivalului, Dumitru
    Budrala. Este şi o referinţă la Centenarul românesc, pentru că este vorba de
    drumul care traversează Carpaţii Meridionali, un drum natural, folosit de
    păstorii care se ocupau cu transhumanţa. Iar în perioada interbelică, atunci
    când s-au unit Transilvania cu Ţara Românească, acest drum a fost construit şi
    folosit ca drum al României nou formate. Poate părea neobişnuit să se
    realizeze un film despre un drum. Însă Dumitru Budrala a ascultat şi descifrat
    poveştile drumului, astfel că prezintă, în documentarul său, atât stratul
    mitologic, poveştile şi legendele conform cărora locul era populat de uriaşi,
    dar şi straturile istorice, informaţiile legate de geografie ale locului,
    mărturiile celor care au fost prezenţi la inaugurarea drumului de către regele
    Carol al II-lea.

    Secţiunea
    Retrospectivă Drumul către Europa a Festivalului Astra Film 2018
    cuprinde 10 filme despre momente de răscruce care au marcat istoria recentă,
    poveşti de viaţă din tabloul neconvenţional al traseului ţărilor foste
    comuniste către Europa, din care două sunt producţii româneşti. Csilla Kató,
    directorul de programe al ASTRA Film Festival. Temele acestei
    secţiuni retrospective pornesc de la şocul cultural determinat de întâlnirea
    sau ciocnirea dintre Est şi Vest, şocul cultural resimţit de migranţi care au
    plecat în Occident pentru a-şi găsi de muncă, şi felul în care s-au transformat
    ţările din care au plecat. De exemplu, filmul Our street, realizat de Marcin
    Latallo din Franţa, surprinde experienţa unei familii care munceşte de decenii
    într-o fabrică care până la urmă se închide şi se transformă într-un mall.
    Perioada postsovietică este surprinsă în două filme, unul din Rusia, altul din
    Transnistria, care prezintă portrete ale unor oameni dezorientaţi de toate
    schimbările din jurul lor. Există şi două filme care portretizează războiul
    iugoslav din 90 care s-a întins până la mijlocul anilor 2000. Cât despre
    România anilor 90 poate fi revăzută prin prisma a două filme foarte actuale, peliculele
    După revoluţie, realizat de Laurentiu Calciu în 2010, şi Campionul balcanic,
    în regia Kincses Reka, 2006. Cum spuneam, sunt două filme valabile şi astăzi.
    Pentru că multe din întâmplările care au avut loc la începutul anilor 90 n-au
    fost descifrate nici până astăzi. În aceeaşi secţiune am dorit să se audă şi
    vocea societăţii civile, astfel că ilustrativ în acest sens este un film din
    Letonia, cu prima paradă LGBT, şi felul în care a reacţionat populaţia locală.
    De asemenea, tot în cadrul acestei retrospective poate fi văzut primul film
    despre Roşia Montană, Noul Eldorado.

    O selecţie de 28 de documentare
    imersive oferă audienţei Festivalului Internaţional Astra Film 2018 o
    incursiune inedită în viitor. Între 15 şi 21 octombrie 2018, în Domul amplasat
    în Piaţa Mare din Sibiu, publicul va putea trăi experienţa contactului direct
    cu viitorul, prin 10 filme de non-ficţiune realizate în realitate virtuală (VR)
    şi 18 realizate pentru proiecţie 360 de grade (full-dome). Secţiunea specială
    care le găzduieşte, Viitorul e azi, este dedicată noilor formate de
    documentar, realizate cu tehnologii inovatoare şi a fost introdusă în programul
    Astra Film Festival din 2016. Festivalul Internaţional Astra Film Sibiu a fost
    lansat în 1993 ca un proiect inovator în Europa Centrală şi de Est şi a avut
    timp de 25 de ani o contribuţie semnificativă la stabilirea unui cadru pentru
    dezvoltarea cinematografiei documentare în întreaga regiune şi în special în
    România. Astra Film Festival se află sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui
    României.